396 matches
-
de la Școala de Băieți N-o 2 din Iași. c) Idem N-o 8853, din 6 sept. 1872, prin care se confirmă definitiv institutor de clasa I-ia și a 2-ua la Școala Primară de Băieți N-o 3 din Tătărași (Iași). d) în fine adresa Ministeriului N-o 9909, din 3 octom. 1874, prin care i se avizează de-a se-ndrepta cu cererea sa de permutare la comisia ce se va institui pentru concurs. D. Constantin Gavrilescu au prezentat
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ajunge pentru ca învățătorii rurali să primească la timp convocarea. Revizor M. Eminescu 56 [titu MAIORESCU] Iași, în 29 iuliu 1875 ROMÎNIA INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 181 Relații asupra directorului provizoriu de la Școala de Băieți N-o II din Tătărași: D. Titus Mărdărescu. Domnule Ministru, La adresa d-voastre N-o 5873, prin care îmi cereți informațiuni asupra zelului, aptitudinei și conduitei d-lui Titus Mărdărescu, ca să puteți decide asupra confirmărei sale definitive în 98 {EminescuOpXVI 99} postul de director al
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
N-o 5873, prin care îmi cereți informațiuni asupra zelului, aptitudinei și conduitei d-lui Titus Mărdărescu, ca să puteți decide asupra confirmărei sale definitive în 98 {EminescuOpXVI 99} postul de director al Școalei Primare de Băieți N-o II din Tătărași, subsemnatul, fără a voi să prejudece definitiv cestiunea, are onoarea a vă comunica următoarele: Persoana în cestiune a absolvit Liceul Național din Iași; inteligență de mijloc, zel și aptitudine îndestule; cunoștințe îndeajuns, purtarea în societate fără imputare; iar ce se
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
N-o 224 Obiectul: Se recomandă numirea definitivă a d-rei El. Neenescu Domnule Ministru, La ordinul d-voastre N-o 1307, din a. c., prin care se cer informațiuni asupra zelului și capacității d-rei Elena Neenescu, directoarea școalei de fete din Tătărași, subsemnatul are onoarea a răspunde că, după repetatele inspecții făcute acelei școale, a căpătat convingerea că 170 {EminescuOpXVI 171} metoada numitei directoare este escelentă și că, în timpul neînsemnat al unui singur semestru, d-sa a fost în stare a face
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
localul de școală să se îndrepteze, respectiv să se închirieze un altul sau să se zidească un local de școală propriu pentru destinația sa. " M. Eminescu. [ÎNSEMNĂRI DE LUCRU. IAȘI I] [iulie - august 1875] 2275 A Școala de Băieți din Tătărași N-o 1 Dir. Silvescu - slabă " " " " " N-o 2 Dir. Mărdărescu - slabă Institutorul clasei 3 și II va fi înlocuit sau prin Tincă sau prin Pantasi sau prin Habar. Școala de Băieți din Păcurari N-o 1, a se priveghea
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
straniu de tot, și aici ar trebui aprofundate analiza și Îndrăzneala. La o intervenție prin telefon, se spune din partea familiei (?), s-a decis brusc trimiterea bolnavului la spitalul de neurochirurgie, salt fatal, cu atat mai mult cu cât spitalul din Tătărași nu era cuprins În scenariu. Purtat Într-o mașină, fără precizări, Malin a decedat pe străzile Iașului. După câte am citit Într-un număr din ,,Tinerama”, Sandu Malin Tăcu era o rudă a profesorului George Emil Palade, laureat al Premiului
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
revistă ,,Cronică”) a murit inexplicabil la Spitalul de urgențe din Iași. Doctorul de gardă din acea noapte, actualul director al spitalului, Ștefan Mihalache, l-a scos de sub perfuzie pe Malin, expediindu-l Într-o salvare la Spitalul de Neurochirurgie din Tătărași. Pe drum, copilul a murit. Toate aceste lucruri ni le-a povestit tatăl lui Malin. Prin scrisoarea pe care o face publică, dl. Tăcu cere redeschiderea cazului și implora pe toți cei care știu oricât de puține lucruri despre moartea
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
facă spălaturi stomacale specifice, a cerut familiei să plece acasă, deoarece băiatul este În afara oricărui pericol. Același doctor declară ulterior că a primit un telefon din partea familiei, telefon prin care s-a cerut transferarea pacientului la spitalul de Neurochirurgie din Tătărași. În final, tânărul a ajuns la spitalul „Sf. Spiridon”, unde, de altfel, a fost găsit mort de părinții săi. Medicul care l-a tratat nu-și mai aduce aminte de caz. Familia Tăcu susține Însă că nu a solicitat transferul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a decedat În mașină Salvării În noaptea de 21 spre 22 decembrie 1986, plimbat Între spitale. Un telefon pretins din partea familiei a făcut ca acesta să fie transportat de la spitalul de Urgențe, unde fusese internat, catre spitalul de Neurochirurgie din Tătărași, loc În care nu a fost primit. La trei ore după ce a fost internat, Malin a fost găsit mort de familie la Spitalul „Sfanțul Spiridon” din Iași. Liceul „Mihai Eminescu”, secția filologie-istorie, școala la care a studiat Malin Tăcu, nu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
japoneză, 45 pe mâna dreaptă, 5 pe mâna stângă. Cu o asemenea mânușa puteai oricui să zbori capul de pe umeri. - Prin nebuloasa Ordinului 2600/ 12.012/89 se zărește Într-o imagine de reconstituire horror, stihia platoului 5 din abatorul Tătărași unde urma să fie aduse pentru tăiere și ambalare „cadavrele unor animale din turmă dezorientata”. La Holboca aștepta un vagon transpus pe ecartament sovietic cu destinație Siberia, valea fluviului Selenga, cu hrana pentru cele mai elegante vulpi argintii. - Colonelul de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
țin lanț În familia Tăcu și asta Îl Îndreptățește pe fostul disident să susțină că operațiunea „Venus”, de exterminare a opozanților unui regim, nu s-a terminat Încă. Familia Tăcu locuiește acum cu chirie Într-un apartament sărăcăcios din cartierul Tătărași, cu toate că a depus zeci de cereri de acordare a unei locuințe. Și-au pierdut de-a lungul anilor toată agoniseală de o viață. Asta cu toate că, după cum susține avocata acestuia, Dana Nechita, numărul de ani de Închisoare la care au fost
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ale comunităților din Iași au imprimat o anumită specializare funcțională ulițelor sau cartierelor în care acestea erau grupate: negustorii armeni vindeau lucruri orientale, sîrbii, bulgarii și lipovenii erau cultivatori sau comercianți de legume în Șesul Cacainei, al Bahluiului sau în Tătărași, negustorii ruși comercializau blănuri (pe Ulița Rusească) etc. Prin multitudinea funcțiilor economice și prin atracțiile pe care le poate oferi un mare centru urban (principalul centru cultural, de învățământ și de sănătate din Moldova), Iașul a atras în ultimii 30-40
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Scutariu. De asemenea, joacă și o dansatoare franțuzoaică de flamenco și copiii romi care au participat deja la piesa Axa pământului trece prin șoldurile tale. „Am încercat să ofer o alternativă culturală” Care va fi următorul dumneavoastră job, după Ateneul Tătărași? Am un program până în mai 2009. Aș vrea să redevin regizor pur și simplu, „freelancer“ cum se spune. Până acum a trebuit să refuz niște regii interesante pentru că era imposibil să părăsesc Ateneul. Am o casă în Franța, unde este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
mea. Proiectele mele sunt legate de Africa (Kenia, Camerun), de America (Brazilia, Mexic, Haiti), de Spania și bineînțeles de Franța. Primul proiect este tocmai o versiune franceză a spectacolului Motanul încălțat forever, care a fost un mare succes la Ateneul Tătărași. Dacă sunt invitat, sigur că revin și în România. Ce credeți că ați reușit în acești ani ca director al Ateneului și ce credeți că nu ați reușit? Ce vă reproșați? Am încercat să dau un impuls, să profesionalizez viața
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
bună: n-a fost lăsat pur și simplu vinovat în sine. De sub masca lui a apărut, destul de repede, și un chip. Un chip cunoscut în special de ieșenii iubitori de teatru, care merg din când în când la Ateneul din Tătărași și ascultă o voce graseiată, franțuzească, una care prezintă spectacolul - e vocea „anarhistului-șef“ Benoât Vitse, directorul instituției. Adică persoana pe care diverse ziare și apoi televiziuni au prezentat-o drept cea mai periculoasă din România începutului de aprilie. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
invităm, eu și cu Florin Lăzărescu, pe „anarhistul periculos“ Benoât Vitse la emisiunea pe care o realizăm împreună, pentru Radio Iași Fm, în fiecare sâmbătă și duminică. Am considerat că, astfel, îl vom ține departe de București pe directorul Ateneului Tătărași, îl vom ține ocupat pentru pregătirea apariției la această emisiune. Prin urmare, făcând un act eroic, asumându-ne întâlnirea într-o cabină radiofonică de 2 pe 2 cu domnul anarhist, ne așteptăm, atât eu, cât și Florin, să fim decorați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
însă, trebuie să remarc faptul că presa românească a început să o ia destul de serios pe arătură. În prezentarea actelor anarhiste, atât de periculoase, ale domnului Benoât Vitse, am găsit câteva repere șocante. Iată cum îl descrie pe directorul Ateneului Tătărași, de exemplu, ziarul central „Gardianul“: „El este cel care a pus în scenă piesa Evangheliștii, scrisă de Alina Mungiu-Pippidi, care s-a dovedit a fi un afront extrem de dur la adresa Bisericii Ortodoxe. Tot el, sprijinit de mai tinerii militanți ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
apărut într-un raport al S.R.I. Știrea e prinsă din zbor de „Gardianul“, care e decis să facă o anchetă și, cu subtitluri de genul „Iași, capitală a anarhismului mondial anti-NATO?“, vrea să-l demaște pe Benoât Vitse, directorul Ateneului Tătărași. Numitul se face vinovat de a fi mentorul anarhiștilor din Iași. De ce? Pentru că (și aici începe un denunț de mare artă) a susținut direct acțiunile lor, punând în scenă la Ateneu Evangheliștii Alinei Mungiu și Hai să facem sex! a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
ca la un concert rock. „E foarte greu și să îi convingi să te citească. Atât: să te citească!“. Lorca - un spectacol despre intoleranță și prostie Emilia Chiscop Benoât Vitse a propus pentru ultima sa premieră ca director al Ateneului Tătărași un spectacol despre intoleranță și prostie, despre felul cum acestea pot transforma un om cu cele mai bune intenții într-o ființă damnată. Drama marelui Federico Garcia Lorca a fost povestea perfectă pentru a exprima valorile pe care Benoât Vitse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
își vede imaginea în oglindă. Și cercul se închide. Cuprins S. I. P.O. 9 PERIPLUL DOREI 74 ȘAPTE ZILE CU TEODORA 131 SCURT POPAS 241 Redactor: Simona Modreanu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Autorul precizează că folosirea în această carte a unor nume sau situații reale este absolut întâmplătoare. 2 S. I. P. O. (Soins intensifs postopératoires) : abrevierea în limba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
satul Sinăuții-de-Jos, fostul județ Dorohoi. Absolvent al Seminarului Teologic din Iași și al Facultății de Teologie din Cernăuți. Ajutat de Visarion Puiu, mitropolitul Bucovinei, își desăvârșește pregătirea în Franța și în Germania. Revenit în țară, ca director al Ateneului din Tătărași (Iași), publică articole pe teme de moralitate și patriotism în revistele: "Curentul", "Apărarea Națională", "Țara noastră", "Moldova Creștină", "Biserica Ortodoxă Română". Acuzat de naționalism și uneltire împotriva orânduirii, este condamnat la 12 ani de muncă silnică (Aiud, Gherla). După ieșirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Foarță (Iași, 2008) Foto: Paul Edgar Proca Lucian Vasiliu și Vasile Proca (Iași, 2008) Foto: Paul Edgar Proca Lucian Vasiliu și Cezar Ivănescu (Zilele Convorbiri Literare, Iași, 2005) Foto: Vasile Proca Vasile Proca, Simona Modreanu și Cezar Ivănescu la Ateneul Tătărași (2005) Foto: Paul Edgar Proca Cezar Ivănescu și Vasile Proca, la Universitatea "Al. I. Cuza" Iași (2007) Foto: Ingrid-Hera Ciobanu Cuprins Exerciții de sinceritate (II) 9 STANLEY H. BARKAN 11 CALISTRAT COSTIN 33 OVIDIU GENARU 49 GHEORGHE GRIGURCU 65 CEZAR
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
corespondența instituției. Vă invităm să vizitați site-ul Editurii Junimea, la adresa www.editurajunimea.ro, unde puteți comanda oricare din titlurile noastre, beneficiind de reduceri. Redactor: Viorel Dumitrașcu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Ion Creangă nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com www.editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA 1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
parțial e adevărat. La un an după terminarea facultății, a apărut Club 8, „o organizație nomadă (...), compusă din cel puțin 8 membri + câinii Tobiță, Fetița și Pinot Noir“. Care e povestea acestui grup? Ce se întâmpla în blocul K din Tătărași sau în „bar subsol Cupola“? În acel moment, la Iași, atmosfera culturală era îmbâcsită rău de tot. Spațiul public era dominat de un discurs prăfuit, paseist, soporific, iar instituțiile culturale erau anchilozate. Mai mulți tineri (și mai puțin tineri) am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
nenumărate greutăți, are un Înțeles și un rost de durată - sensul acestor cuvinte fiind cu adevărat emblematic pentru Înțelegerea vieții și activității lui Gh.I.Brătianu. ȘCOALA GHEORGHE I. BRĂTIANU - IAȘI - SCURT ISTORIC La data de 1 septembrie 1971, pe colina Tătărași a orașului Iași, Își deschidea larg porțile o nouă instituție de Învățământ pentru copiii cartierului: Școala Generală nr.10. Clădirea se Înălța semeață și strălucitoare pe atunci, Între căsuțele pitite, ascunse de coroanele bogate ale copacilor fără număr, din microcartierul
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]