753 matches
-
că am renunțat, am zis eu după câteva clipe de gândire. Pur și simplu de atunci n-am mai avut ocazia să joc. Cum a murit prietenul tău? a întrebat ea. — Într-un accident de circulație. A mai lovit cu tacul de câteva ori, țintind cu o precizie uimitoare. Privindu-i părul strâns frumos, ca să nu o împiedice la joc, cerceii de aur sclipitori, poziția fermă a picioarelor, pantofii de lac eleganți, degetele ei subțiri pe pâsla mesei de biliard, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
și roșii se frecau una de alta, pe pâslă, fără nici un zgomot. A fost o partidă superbă și îmi stăruie încă în minte cu foarte multă claritate. Apoi, timp de doi ani și jumătate, nu m-am mai atins de tac. În seara în care am jucat biliard cu Hatsumi nu m-am gândit la Kizuki de la bun început... și am avut un șoc. Întotdeauna crezusem că o să-mi amintesc de Kizuki când joc biliard, dar în seara aceea nu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
mesei de biliard. Scena îmi dă întotdeauna fiori, încă din copilărie, când am văzut O împușcătură în întuneric, în care Peter Sellers, în rolul inspectorului Clouseau, a intenționat să lovească bila, dar n-a reușit decât să rupă postavul cu tacul. Asta m-a inhibat pe viață. De asta am sperat ca Finn și Barney să ia o masă de ping-pong, dar ei nici nu au vrut să audă. Tastez, tastez și iar tastez. Ar trebui să urăsc aspectul ăsta al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
politică din anii aceia notând timpurile și modurile În care s-a trecut treptat de la eticheta roșie la Ballantines-ul de doisprezece ani și, până la urmă, la malț. Odată cu sosirea noului public, Pilade păstrase vechiul biliard, la care se sfidau cu tacul pictorii și tramvaiștii, dar instalase și un flipper. La mine o bilă dura foarte puțin și, la Început, credeam că asta se datora neatenției sau agilității scăzute a mâinii. Am Înțeles pe urmă cum stăteau lucrurile, după ani de zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
banii! Păi ce, crezi că noi avem nevoie de dulciuri de la tine? se strâmbă cu dispreț Fund-de-sticlă înghesuind vreo cinci bomboane în gură. - Ascultă la mine, nepoate, se bagă cea cu gura încă liberă, dacă o ții și tu ca tac-tu și ca mătușî-ta, n-o să faci nicio scofală. Uite, eu am muncit la băcănie o viață întreagă, nu m-am distrat și, iacătă, mi-am făcut casă. Dacă arunci banii pe bomboane o să stai chiriaș toată viața. Vai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cur, cum îi spunea și lu madam Ioaniu. Și ce mai râdea bătrâna... S-a-nvățat ea, cum îl vede c-o ia razna și ncepe s-o bodogăne, se duce dincolo-n sală, fir-ai tu al dracului, cu tac-tu cu tot, fir-ai tu al dracului, îi zice și ea în șoaptă... Vorbește singură, trece din sală în prăvălie și îi tot zice, el nici habar n-are la ce-i zice ea, de la o vreme, e și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
întrebată, ar răspunde că merge să se prepare pentru sindrofie. Din păcate însă, deschide și închide ușa, fără ca nimeni să o întrebe nimic. Poate chiar fără ca nimeni să o observe ? S-a lăsat o liniște atât de mare, încât tic tacul pendulei, apoi scârțâitul pantofilor domnului Ialomițeanu se aud deslușit. Acesta a părăsit colțul șemineului și, apropiindu-se de gheridon, se adresează numai Profesorului : — Totuși, există și pentru lucrurile mai ieșite din comun o explicație... Astfel încât și această impardonabilă vizită a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ești înfipt, asta-i ! E alții care uite-așa... Da pe tine prea te-a cocolit... E alții care vine din fundu pământului și să vezi ce le merge gura... Să vezi ce se-nfige !... Da pe tine mă-ta, tac-tu, io, toți, prea te am cocolit de mic... Poftim ! Mai te miri că mă tot enervez ! După ce că... Poftim, vorbă la ea ! Ei bine, dacă vrei să știi, nu-mi place să fiu înfipt ! Află că nu-mi plac înfipții
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
care se-adună pe la prefectură ca să plîngă după Ceaușescu o să votați cu neocomuniștii. După alegeri, te expulzăm din cartier. Te trimitem În Siberia. — Cre’ că ne trimite el pe noi. Ia zi bă Doldele cum Își trasă bou’ ăla de tac-tu certificat de revoluționar. După ce, la Revoluție, Îl adună ăla cu sindicatu’ și-l sui În trenu’ de Timișoara Înarmat c-o coadă de lopată să mardească la timișorenii ăia de ieșiră În stradă. Și tac-tu făcu ce făcu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
trasă bou’ ăla de tac-tu certificat de revoluționar. După ce, la Revoluție, Îl adună ăla cu sindicatu’ și-l sui În trenu’ de Timișoara Înarmat c-o coadă de lopată să mardească la timișorenii ăia de ieșiră În stradă. Și tac-tu făcu ce făcu și ajunsă revoluționar. Și-acu se Înscrisă la FSN. — Bă Doldele, și cînd te gîndești că bunicu-tău a fost legionar. RÎsetele zgîlțîie rărunchii nopții. Sau vestimentare. Doru și-a cumpărat niște blugi: — Pyramid? Ăia-s blugi
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
să-și dea cu părerea... Mai avusărăm o de-asta de-i zice academiciană acia la București, tot dupe la Slatina și ea... sau dupe-aproape. Auzi la el, Ionesco... Da’ să vină ’napoi În țară să-l cheme ca pe tac-su. Ce, el și-a mîncat amaru’ acia cu noi ca să ne spună nouă?... Cum face și ăștia de veniră acuma să cantindeze, Rațu ăla... Vine el să pună laba pe țară, s-o dea la capitaliști... Ce-i aia
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
colorate, astfel: o bilă galbenă, valorând 2 puncte, o bilă verde (3 puncte), maro (4 puncte), albastră (5 puncte), roz (6 puncte) și bila neagră (7 puncte); o bilă albă. Jucătorii lovesc, pe rând, bila albă, cu ajutorul unui băț numit tac. SCOPUL: Scopul jocului este introducerea bilelor roșii și a celor colorate în buzunare, conform cu regulile jocului, și obținerea unui punctaj mai mare decât cel obținut de adversar. REGULI: Dacă un jucător execută o lovitură corectă și introduce una sau mai
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
că daddy joacă biliard În salonul verde, cu Luis Martin Romero și noul director al Întreprinderii de Tauromahie. — Unde-i orhideea mea? strigă Bobby năvălind În sala de biliard. La Tingo Maria, spuse rotofeiul Romero. Înfigînd ca pe o lance tacul de biliard În pămînt și deschizînd o gură cît o șură, după care se puse să aștepte să-i vină hohotul de rîs tocmai din Spania, trecînd prin stomac. La naiba! exclamă Juan Lucas, Încă n-a sosit? — Tu mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
atâția bani pe tacsiu? C-un leu acolo, maxim doi, am ajuns” “Da’ nu ți-ai făcut socoteala cât ai de mers pe jos?” “Ți-o fi căzând nasu’, al dracu’, de mers pe jos. Că la mă ta și tac-tu acasă doar în tacsie ai mers, nu?” “Jinu l-ai luat?” “Luat” “N-ai spart dimijeana?” “Cum s-o sparg, bre, ce-s copchil?” Un om tăcut și singuratic pășește agale către ieșire. În mână duce un geamantan mic
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
de alta, așteptând să fie încărcate în trailere. Avea portrete ale celor mai buni prieteni ai lui Mark, doi bărbați neglijenți, la vreo douăzeci și ceva de ani, care se distrau cu o țigară, un pahar de băutură și niște tacuri de biliard, unul cu un tricou de camuflaj, iar altul cu o bluză pe care scria „Ai niște metadonă?“. Avea o fotografie cu o femeie greoaie, brunetă și palidă, cu un pulover oliv tricotat, în en-coeur, etalând un zâmbet fragil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
-o pe mititica asta după indicațiile mele personale. Acul dansă din nou. —Ăsta-i Duane-o. Uită-te la afurisitul ăsta umflat. Știe multe, chiar dacă nu e chiar un geniu. Și ăsta-i Ruptura. Ia uită-te ce le are cu tacul. Ai vrea să-l ai pe tipul ăsta de partea ta, în orice - deci - situație. Dacă ai chef să te distrezi total, pe-ăștia doi trebuie să-i suni. Poza cu sora lui - Karin pe post de vampir gotic - produse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Ce? zise Drummond. Fă niște ceai, Duncan pare obosit. Șoriceii ăști sînt aproape orbi, Duncan. Dacă suferă cineva, ăla e Roșcatul. Drummond plecă din cameră și se întoarse cu un tablou în care era pictat el, dînd cu creta un tac, lîngă o masă de biliard. Propti pictura de dulap, luă vopsea și pensule și începu să schimbe poziția și numerele bilelor. Aerul începuse să se îmbibe cu un miros plăcut de ulei de in și terebentină. Din cînd în cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Sludden luînd greutatea în mînă... — Vă doresc tuturor noapte bună. Pentru Unthank-ul Mare eternitatea se apropie de sfîrșit. Timpul e pe punctul de a începe. Suspendă greutatea. Pendulul se balansă la stînga cu un tic, apoi la dreapta, cu un tac. Cadranul ceasului se dilată pînă acoperi aproape tot parbrizul. Ambele brațe se îndreptară spre o ușă mică de deasupra cadranului care pocni și se deschise. O pasăre grasă din lemn sări și strigă: „Cucu! Cucu! Cu...“ Macfee apăsă pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
s-o lovești pe ea, ci ca să se miște alta, orice lovitură are scop ascuns, un zigzag de urmări și totul se transmite din aproape în aproape, într-un mecanism cosmic, așa și-o fi lovind și Dumnezeu lumile, cu tacul. O să câștigăm, până la urmă, chiar dacă acum nu se vede încă, la masa noastră de biliard istoric, soarta jocului. Nu, zise iar Pavel, la fel de uscat, mai degrabă seamănă cu un roi de lăcuste. — Un stol de lăcuste, îl corectă Procopiu. — Un
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
pierdeau nebunește. Dar atunci o ținea de talie, fără frică, și o săruta sub ureche, acolo unde linia gâtului se-nnoda cu cercelul cu diamant. Le plăcea și altora, o știa, fiindcă le vedea ochii care o urmăreau când potrivea tacul de biliard sau punea jetoanele, la ruletă. Era o femeie născută să aibă bani și să fie admirată. Era potrivită cu amenajările somptuoase de pe terasele de la Padideh, unde cânta muzica și se auzeau valurile. Era o femeie care tăcuse și
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Liniște de moarte-i în cetate/ Numai ceasul vremurilor bate/...Că-nțelege ce se pregătește .” în timp ce „înfloresc ororile,/ Mișună potăile,/ Mișună lichelele”, poetul, cetățean îngrijorat și responsabil se întreabă, nu fără motiv temeinic „Doamne, oare ce-i aice/ De toți tac și unul zice?” Această crucială întrebare ne-o puneam și noi, gândind că în acest veac bezmetic se puseseră „La gură strajă, inimii lăcate:/ ...Privești ca orbii și vorbești ca muții,/ Strivit de veacul marii prostituții/... Ci noi mai stăm
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
dai și tu o țuică. Dau, mă duc frumos în restaurant, să bem o țuică. Mai luăm una și pe a treia, am uitat de plăcintă. Soția, ce faci, mă - se umflase coca... Zice lui ăl mic: du-te după tac’tu, nu te vezi cu el, ia punga, pui mere și tu, vii acasă. Ia băiatul punga, ia mere de la tarabă, plătește, când să plece, ies eu din restaurant cu nașul... Băiatul zice: pe unde umbli, bre, că te așteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
cu viol, dar acum eram mai mulți. Trei inși. Acum tot băut. Viol la fete care erau mai răsfățate și nu puteai să le agăți, le luam cu vorba. Erau și din ale lalte, de la sapă, dar astea erau cu tac-su croitor, mă-sa ingineră și erau cu pretenții. Astea țineau nasul pe sus și nouă nu ne plăcea, atunci ne îmbătam, dădeam cu ochii de ele și le luam poștă. Cică nu arătăm bine, că suntem golani, că aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
șănțulețul de scurgere săpat printre câteva lespezi. Firișorul argintiu de gheață de pe fundul șanțului e înecat de viitura care pornește la vale câteva capace de plastic, ghemotoace de praf cu fire de beteală, coji de ouă, firimituri. Nu mai vine tac-tu, zice femeia. Du-te tu Iliuță de închide găinile-alea. Acuși înserează. Iliuță, ascultător, se strecoară prin dreptunghiul luminat al ușii, pătrunzând în amurgul care se lasă peste ninsoarea de ace. Urâtă vreme, bodogăne și el la fel ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Da de unde știu io că ăla din ambalaj era erou? Poate nu știi că când a fost să se pornească toată ceremonia l-a ales la nimereală din porcoiul de oase sau ce-o fi fost acolo. Mi-a spus tac-su lui Brandaburlea ăl Bătrân. Ținea la mine ca la nepotul lui și mă învăța patriotismul de la război. Că a fost chiar în compania de onoare la Mausoleu când a zis puștiul ăla, orfanul de tată căzut la datorie: „Ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]