642 matches
-
lavă, În clipa când inelul pe deget mi l-ai pus, Dar vocea ta blajină și cu tendință gravă A risipit toți norii, din est pân` la apus. Pe cerul minții mele, înveșmântat în gânduri, Stă binecunoscutul răspuns multașteptat. Te tachinez, sfioasă, rostindu-l printre rânduri, Contemplu, amuzată, surâsu-ți vinovat... (din volumul "Pasiune", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) Referință Bibliografică: INELUL / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2072, Anul VI, 02 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Ardelean
INELUL de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375605_a_376934]
-
se căsătorise de curând cu un coleg și locuiau în casa de pe strada Zânelor, pe care o moștenisem cu doisprezece ani în urmă, când se prăpădise mătușa. Viviana și Vlad erau amândoi citatini convinși, așa cum îmi plăcea să-i numesc, tachinându-i, ori de câte ori se ivea prilejul, datorită faptului că, foarte rar evadau din centrul orașului, fiind pe deplin satisfăcuți de munca din laborator, „pasiunea comună” , care îi ținea strâns uniți, făcându-mă să mă întreb uneori, dacă erau căsătoriți unul cu
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
spre bucătărie, își luase capotul în fugă și șlapii în picioare. Când ieși el din baie, mirosul de cafea îi izbi nasul și grăbi pașii. Se puse la masă, în timp ce ea punea cafeaua în cești. Apoi o băură, râzând și tachinându-se unul pe celălalt, în legătură cu obiceiurile lor zilnice, despre pâine, despre cititul și pescuitul lui, etc. După vreun sfert de oră, ea îi spusese că se apucă de curățenie și el o lăsă în pace. Plecând spre sufragerie, el își
RĂPIREA (2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372463_a_373792]
-
pentru statura sa mică. În fapt, statura Micului caporal a fost de 5 picioare 7 inci (168 cm) - mai mare decât statura unui francez mediu din acele timpuri. De ce dar a fost numit astfel? Această porecla era menită să-l tachineze pentru rangul său militar modest. Napoleon a devenit împărat, dar porecla a rămas aceeași. Magellan NU a făcut o călătorie în jurul lumii Lumea știe despre Magellan două lucruri: că el a făcut o călătorie în jurul lumii și că în această
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+15 !): MITURI FĂRĂ FUNDAMENT de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345953_a_347282]
-
a reparat căruța și s-o luăm. Și meșterul acesta încercase odată să se otrăvească cu furadan dar cred că în ultimul moment i s-a făcut frică și spiritul de conservare a prevalat, fiindcă a fost salvat. Și-l tachina vercinul: - Ce-ai făcut mă’, ai luat furadan expirat. Nu mai umbla mă’ cu toate prostiile, vino la mine că am marfă de calitate, rezultat garantat nu alta. La care el a răspuns: - Lasă-mă în pace, tu nu știi
AZI DIMINEAŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346047_a_347376]
-
Atunci înseamnă că este o mașină frumoasă, dacă ți-a plăcut culoarea camerei. - Urâciosule! Mi-au plăcut ochii tăi. - Și! Este frumoasă? - Desigur, ca mine, nu-i așa? - Ca tine? Cine ți-a spus că ești o femeie frumoasă? o tachină el în continuare. - Mi-o fi spus și mie cineva în ultimii ani ai vieții. Crezi că ești singurul bărbat care a pus ochii pe mine? - A, nu, nici nu m-am gândit la așa ceva. Desigur că și alții au
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347802_a_349131]
-
sunt doamnele la masă, răspunse Valentin râzând cu gura până la urechi. Cele două femei se amuzau și ele de conversația veselă a bărbaților bine dispuși amândoi din motive diferite. Ștefan l-a prins la strâmtoare pe Valentin și acum îl tachina amuzându-se pe seama lui. Se cunoșteau de mult timp, erau buni prieteni și își permiteau anumite glume între ei. Cine știe ce discuții au mai avut ei și altădată despre femei la chefuri, dacă acum îl persifla cu aluzia la prepelițele lui
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347754_a_349083]
-
băiat. La cei paisprezece ani, încă nu-și găsise un amic mai mare ca ea sau din clasă, de aceea mereu era însoțită de un frate al unei prietene, mai mic cu un an și ceva, motiv pentru care era tachinată de către surorile sale. Și la cele mici începuseră să le crească sânii ca la orice adolescentă, însă nu depășiseră stadiul unei piersice ce încăpea în căușul unei mâini de flăcău mai mărișor. Blănița le era micuță, abia dacă se observa
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
sufletele pereche mergeau împreună peste tot. Andi era un lungan de un metru nouăzeci, Anda era o mignonă de un metru șaizeci. Andi era ordonat până la pedanterie, Anda își lăsa lucrurile peste tot, de multe ori special pentru a-l tachina pe el. Andi era un om activ, căruia îi plăcea să bifeze în agendă toate activitățile propuse, Andei îi plăcea dulcea leneveală care te face să amâni pe a doua zi tot ce se poate amâna. Sufletele pereche, încă de la
SUFLETE NEPERECHE de DAN NOREA în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346930_a_348259]
-
tine, PERSONAL, ce-a pățit corabia voastră? Era tentat să continue cu gluma, dar mama îl avertizase serios, să n-o supere că nu se simte bine. Chiar dacă era cu 3 ani mai mare decât sora sa și uneori o tachina până la enervare, acum trebuia să se abțină. Oana deschise mașinal plicul, în care nu găsi decât o coală de hârtie, fără nici un cuvânt, doar niște nori creionați pe alocuri. Înțelegea foarte bine semnificația lor. Cerul lor se acoperea de nori
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
și invers? - Majoritatea zeelandezilor emigrează în Australia pentru că există mai multe șanse de a găsi un job bun. Relațiile dintre cele două state sunt de calitate și datează din vremea războaielor mondiale, în schimb este un lucru știut că ne tachinam reciproc. - Ai mai vizitat și alte țari până acum? - Nu încă. - Ce planuri de viitor ai, ce alte state ți-ai propus să vezi? - Anul acesta intenționez să merg în Tailanda, într-o călătorie misionara, cu un grup din Christchurch
NOUA ZEELANDĂ – UN CONTEXT MODERN IN STIL CLASIC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345003_a_346332]
-
salutai în orice limbă, el îți răspundea în românește; când vorbea cu nea Mitică despre România spunea plin de mândrie: Măi Mitică, ce țară minunată am avut!. Era sincer și deschis și iubea mult România. Avocatul Nichita Tomescu însă îi tachina mereu spunându-le mai în glumă, mai în serios: Ați făcut bani, de aia ați iubit România!. Ager la minte și foarte sigur pe spusele sale, evreul însă nu s-a lăsat intimidat: Măi, bani au făcut și ungurii și
DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU (CAPITOLUL XX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345099_a_346428]
-
măcar un buchet de flori. - Florile le duc eu, îi duceți altceva. Atunci ne întâlnim aici într-un sfert de oră? - Desigur, am suficient timp. Doar să-mi iau un pantalon în loc de rochiță. - Erați destul de sexy și în rochiță o tachină el zâmbind. - Tot galant! Mulțumesc. Sunt totuși o femeie care începe să îmbătrânească. - Exagerați pentru că simțiți nevoia de a vă alinta un pic. - Hai, hai, că începi să mă faci să te cred. Fug la mine în cameră să mă
FRAGENT 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345301_a_346630]
-
sunt doamnele la masă, răspunse Valentin râzând cu gura până la urechi. Cele două femei se amuzau și ele de conversația veselă a bărbaților bine dispuși amândoi din motive diferite. Ștefan l-a prins la strâmtoare pe Valentin și acum îl tachina amuzându-se pe seama lui. Se cunoșteau de mult timp, erau buni prieteni și își permiteau anumite glume între ei. Cine știe ce discuții au mai avut ei și altădată despre femei la chefuri, dacă acum îl persifla cu aluzia la prepelițele lui
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376805_a_378134]
-
simpatic tipul, ai dreptate. Mai are de stat o săptămână în stațiune. - I-ai luat deja un interviu? - Nu..., el mi-a spus de la început, că se plictisește singur. - De ce nu te-ai oferit să-i ții de urât? o tachină Ștefan zâmbind. - Ei na și cu tine acum, parcă de aceea am venit aici, să le țin de urât tuturor celor singuri care se plictisesc pe litoral. - Nu chiar tuturor, ci doar acelor tineri singuri care sunt... simpatici, continuă el
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
ori aveau chef să se distreze pe seama sa. - Invidioși? De ce? Și mai ales de ce caraghioși? - Păi..., pentru că..., de aia, că nu ați dansat, cu toate că eu știu că ați fi dorit foarte mult s-o faceți și mai ales, că mă tachinați. - Lasă că vom recupera dansul următor și tu ne vei asista cum am făcut și noi. - S-o credeți voi! sări ea imediat, însă dându-și seama că ar putea fi interpretată altfel continuă: doar numai dacă nu revine Sorin
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
Ultima parte a vieții ei de până atunci se compunea dintr-un șir lung de eșecuri, pe toate planurile, fără portiță de rezolvare. Divorțase și rămăsese cu doi copii. Copilul ei de carne, cum îi plăcea să-i spună, o tachina dulce. Cel de suflet, pe care îl înfiase în timpul căsătoriei, încerca să-i mângâie viața cu bunătatea lui. Bătrâna uitase că era fiica ei, o tortura psihic, zile și nopți, fără să se întrebe cât timp va mai fi Corina
O ZBATERE DE ARIPĂ de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375935_a_377264]
-
Ultima parte a vieții ei de până atunci se compunea dintr-un șir lung de eșecuri, pe toate planurile, fără portiță de rezolvare. Divorțase și rămăsese cu doi copii. Copilul ei de carne, cum îi plăcea să-i spună, o tachina dulce. Cel de suflet, pe care îl înfiase în timpul căsătoriei, încerca să-i mângâie viața cu bunătatea lui. Bătrâna uitase că era fiica ei, o tortura psihic, zile și nopți, fără să se întrebe cât timp va mai fi Corina
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
Ultima parte a vieții ei de până atunci se compunea dintr-un șir lung de eșecuri, pe toate planurile, fără portiță de rezolvare.Divorțase și rămăsese cu doi copii. Copilul ei de carne, cum îi plăcea să-i spună, o tachina dulce. Cel de suflet, pe care îl înfiase în timpul căsătoriei, încerca să-i mângâie viața cu bunătatea lui. Bătrâna uitase că era fiica ei, o tortura psihic, zile și nopți, fără să se întrebe cât timp va mai fi Corina
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
Atunci înseamnă că este o mașină frumoasă, dacă ți-a plăcut culoarea camerei. - Urâciosule! Mi-au plăcut ochii tăi. - Și! Este frumoasă? - Desigur, ca mine, nu-i așa? - Ca tine? Cine ți-a spus că ești o femeie frumoasă? o tachină el în continuare. - Mi-o fi spus și mie cineva în ultimii ani ai vieții. Crezi că ești singurul bărbat care a pus ochii pe mine? - A, nu, nici nu m-am gândit la așa ceva. Desigur că și alții au
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376615_a_377944]
-
buchet de flori. - De flori mă ocup eu. Îi puteți lua altceva. Atunci, ne întâlnim aici într-un sfert de oră? - Desigur, am suficient timp. Doar să-mi iau un pantalon în loc de rochiță. - Erați destul de sexy și în rochiță, o tachină el zâmbind. - Tot galant! Mulțumesc. Sunt totuși o femeie care începe să îmbătrânească. - Exagerați pentru că simțiți nevoia de a vă alinta un pic. - Hai, hai, că începeți să mă faceți să vă cred. Fug la mine în cameră să mă
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376628_a_377957]
-
la vremea aceea, așa că se poate spune că familia noastră a avut... noroc. În comuna noastră mai toți vecinii țineau porci, cei săraci câte unul mai sfrijit, cei înstăriți uneori chiar doi, mai țapeni în spinare. „Băi vere Ioane”, îl tachina bunicul pe unul mai nevoiaș, „de când ne-or băgat pe toți în colectivă, s-aude și din curtea ta groau-groau prin preajma Ignatului, nu numa´ guiț ca mai antârț”. Era o trimitere subtilă la situația de după reforma agrară, care pentru noi
LA PORCUL LĂUDAT... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375279_a_376608]
-
la sărutat? - Cine a avut timp să-și dea seama? Crezi că la asta mă gândeam eu când tremuram de frica înecului? - Lasă că nu te înecai după cum avea grija ta să plutești ori să-i stai în brațe, o tachină Ana pe fată. Iar tu nu conteneai să-l îmbrățișezi tandru de gât. Referință Bibliografică: UMBRA / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 220, Anul I, 08 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
doar cu două și așa putea să-l înțepe mai ușor când mișca bambina. Eu mă încăpățânam să dau cu toate patru lansetele și ratam pește după pește. Eram nervos din această cauză, iar Gică râdea de mine și mă tachina în privința sculelor mele. Până seara, făcusem amândoi ceva capturi. Votca și berea consumate de-a lungul zilei ne stârniseră o foame, de nici nu ne vedeam unul pe celălalt. Și parcă, din senin, căzuse ceața peste zona noastră. Am desfăcut
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
plastic atașate pe firul de nailon pentru sesizarea mușcării peștelui din momeală (n.aut.)]. Eu mă încăpățânam să dau cu toate patru lansetele și ratam pește după pește. Eram nervos din această cauză, iar Gică râdea de mine și mă tachina în privința sculelor mele. Până seara, făcusem amândoi ceva capturi. Votca și berea consumate de-a lungul zilei ne stârniseră o foame, de nici nu ne vedeam unul pe celălalt. Și parcă, din senin, căzuse ceața peste zona noastră. Am desfăcut
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]