556 matches
-
încă din prima zi de școală, când toți alergau bezmetici pe scări, să-și caute sala de clasă. El avea în mână schița sălilor (aș zice un fel de copie după planul de evacuare în caz de incendiu) și mergea tacticos, pe lângă perete. Pe acolo merg și eu, de 20 de ani...mai ales când am tocuri. Scările sunt tocite și poți aluneca. “Întotdeauna am soluții, la orice...dar acum... nu știu cum să fac”, zise, legănându-se în scaunul meu “fără picioare
GLASURI VECHI, ÎN ZILELE DE-ACUM de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 142 din 22 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344321_a_345650]
-
sorții calicie, Zorind lumini noi în orizonturi deschise larg și purpurii Și inimi zvăcnind de dor și iubiri în cascadele torturii Distanței neîmplinirilor amare și risipite în văntul nemilos. În faldurile sale trec zile și nopți, trec ore în șir, tacticos, Iar găndurile din frunțile încruntate sapă amarnic și adănc În străfunduri neumblate ale sufletului ‘drăgostit și nătăng. Trecănd ușor prin timp, odată cu vărsta Mi-am redescoperit trupul și mintea M-am redescoperit pe mine în aura unei dimineți noi: Toate
MI-AM REDESCOPERIT TRUPUL ȘI MINTEA de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343413_a_344742]
-
acasă, mereu aveam pește suficient pentru a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt din Cluj-Napoca. Ea ne povestea, în timp ce-și bea nelipsita ei cafea și fuma tacticoasă o țigară, că atunci când se îmbăta vreun consumator și avea chef de scandal, îl lua în spinare și îl arunca direct în stradă. Din acest motiv, îi știau toți de frică și porecliseră birtul “La unguroaica afurisită”. Nimeni nu sufla
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
Rodomela se aplecă să privească mai bine. - Cine ești tu? - Cum adică cine sunt? Eu sunt stăpânul acestei păduri, Pomorac, cel mai mare vrăjitor al tuturor timpurilor. - Vrăjitor? Și cam ce știi să faci? Arătarea ieși din pământ, își scutură tacticoasă hainele acoperite cu solzi de pește și bătu scurt din picior: - Femeie necioplită! Eu știu toate secretele pământului și pot face orice îmi trece prin minte! - Poți face o împărăteasă să aibă prunci? Pomorac o privi șiret cu ochii săi
PRINŢESA TRANDAFIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378529_a_379858]
-
pământ. - Repede îmbrăcarea, se auzi glasul mamei și imediat îi simți sărutarea pe frunte. Repede! Altfel ai să întârzii la grădiniță. Somnorosule! Băiețelul sări din pat cu grabă. Era bucuros că o vede. Privi la Miț, motanul care-și lingea tacticos blana, Piratu care-și rodea fericit osul de plastic. - Ah mamă, dac-ai ști... În noaptea asta am fost pe lună. Mama se opri în mijlocul odăii, își ridică sprâncenele-a mirare, dar... își văzu mai departe de treabă. - Nu mă
FEERIE NOCTURNĂ de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378575_a_379904]
-
lui: - Mi-ați adus analizele? O asistentă ieși să vadă de analize și reveni imediat. - Au ieșit, dom' doctor... chiar acum! Uitați-le aici! - Să le văd! Doctorul își pipăi buzunarele căutându-și ochelarii pe care și i-a pus tacticos pe vârful nasului, părând încă nervos. Apoi începu să răsfoiască hârtiile acelea cu multă atenție și concentrare. Când sfârși cu ele, le mai frunzări o dată, de data asta de la coadă la cap, apoi zise: - Niște copii! Auzi, să se smiorcăie
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (7) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379957_a_381286]
-
atent în sus. Deodată, când păsărica trebuia să zboare afară din cuib, el făcu un salt în sus și prinse în gură păsărica! Ionuț, în prima clipă, parcă înlemnise, neștiind ce să facă. Dar Motocel, cu pasărea în gură, fugi tacticos spre casă, să se laude bunicii cu isprava lui. Nu-i făcu nimic rău păsării, doar o ținea strâns în gură, iar păsărea se zbătea. Bunica, văzându-l intrând în casă cu așa vânat, îl certă, chiar aspru: Dintr-ăștia
CUIBUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379960_a_381289]
-
nici arhicunoscute, nici expirate, pentru ca să nu mai aibă importanță. Nu are abilitatea și nici voința disproporționării între știința de a vorbi și știința de a gândi. Nu se repede să spună ceva, tace, combină și discerne în gând, își așteaptă tacticos rândul și când deschide gura făptuiește un act de asemănare cu deschiderea ușii la o expoziție unde vizitatorul cută proba științei, fără nicio concesie față de imprecizii Stăpânirea de sine, când discuția o privește pe Majestatea Sa Regele Mihai este atributul
RADU TUDOR ŞTIINŢE NEDISPROPORŢIONATE ALE SPUSELOR ŞI GÂNDIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381875_a_383204]
-
grăunțe Și la gură nu legi sacul, Te-i uita luuung... la plăcinte. 1. Unui chefliu Ținând-o într-un bairam Și cu ochii după fuste, Ajunse dar’ la liman, Savurează mai nou... huște. 2. Unui chefliu Când sorbi țuica tacticos Ai de grijă, măi frățâne, Să o bei, dar’ cu folos, Tu pe ea, nu ea pe tine. 1. Unui leneș Se zvonise, nu degeabă, Că-n loc de-a smulge ciulini Ce-i năpădiră ogradă, Ar tăia frunză... la
EPIGRAME de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382089_a_383418]
-
șters lacrimile cu o batistuță și ne privea cu drag acum pe amândoi. Kim a crezut însă că are chef să se joace cu ea și deșteapta a sărit cu lăbuțele și i- a luat batista mamei din mâini. Apoi, tacticoasă, a fugit cu batistuța în botic pe scaunul unde i place ei să stea și să se joace. Eu m am ghemuit la sânul mamei și pus pe gânduri nedeslușite priveam absent prin casa noastră răvășită de atâtea orgolii. Da
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
Dacă nu stai la rând,,civilizat,, până te apucă noaptea, cum ne-a apucat pe noi acum. Dar bine că am reușit. Fericită că a trecut granița, Kim își întindea picioarele acum făcând un fel de scheme prin care mișca tacticos când piciorul stâng, când piciorul drept. În finalul exercițiului a tras un căscat și de bucurie s -a urcat pe picioarele mele și a început cu torsul. Kim îmi este așa dragă, așa o iubesc! Am început și eu să
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
pui și le-a pus la umbră sub pomul acela nedeslușit. Îi mirosea a carene acum și dădea târcoale finuț și fără ca nimeni să observe, a luat o aripă și a fugit cu ea în cotețul găinilor. Acum o mânca tacticos în timp ce găinile o priveau nedumerite iar cocoșul cânta de mama focului nu știu ce melodie de a lui. Nu a durat mult și o ploaie ne avenită a început să toarne peste grătarul lui Taty riscând o catastrofă umanitară dacă Taty nu
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
umorul lui, ar fi putut impune ele singure personalitatea artistică a lui Victor Ion Popa”, scrie Tudor Vianu în Contemporanul la 15 martie 1957, referindu-se la Take, Ianke și Cadâr. ...”Parcă-l văd schițând încet, elegant, gândind și sorbind tacticos din cafea. Nu se repezea în linii nervos să scoată forma șarjată din fuga condeiului. Era un cerebral. Contura și apoi privea încrețind fruntea. Revenea la noi linii la fel de tacticos așternute pe hârtie, ca la început. Lucra mult din memorie
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
Cadâr. ...”Parcă-l văd schițând încet, elegant, gândind și sorbind tacticos din cafea. Nu se repezea în linii nervos să scoată forma șarjată din fuga condeiului. Era un cerebral. Contura și apoi privea încrețind fruntea. Revenea la noi linii la fel de tacticos așternute pe hârtie, ca la început. Lucra mult din memorie, spunea că în felul acesta artistul are concretizate toate formele caracteristice, fără să îngreuneze... Era omul conștiincios, nu adăuga nimic dar nici nu-ți lua. Caracteristicile erau bazate totdeauna pe
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
i-ai găsât? se auzi o voce spartă de femeie, răcnind din toți rărunchii, de pe pragul ușii. Băiețelul care tocmai avusese curajul să se aventureze pe covorul catifelat al iernii nu păru să se sinchisească de amenințările mamei. Se apucă tacticos să-și confecționeze, cu mâinile goale, câțiva bulgări. Îi piti cu grijă după un butuc aflat în apropiere și așteptă, zâmbind ștrengărește, cu ochii țintă la ușă. Mama intrase deja în casă, bombănind de una singură ceva legat de „grijanie
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
uitat la mărunțișul din buzunarul, apoi la vânzătoare și cu un oftat din toți rărunchii a renunțat la prăjitură și a cerut în schimb o cafea ”mică”. Așa a ajuns să guste licoarea neagră și puternic aromată, a băut-o tacticos, sorbind cu grijă fiecare gură de lichid fierbinte, nu cum a procedat primul român care a băut cafea. Legenda spune că:” în 1504 după moartea lui Ștefan cel Mare, fiul său, Bogdan al III-lea, l-a trimis pe logofătul
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374332_a_375661]
-
acasă, mereu aveam pește suficient pentru a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt din Cluj-Napoca. Ea ne povestea, în timp ce-și bea nelipsita ei cafea și fuma tacticoasă o țigară, că atunci când se îmbăta vreun consumator și avea chef de scandal, îl lua în spinare și îl arunca direct în stradă. Din acest motiv, îi știau toți de frică și porecliseră birtul “La unguroaica afurisită”. Nimeni nu sufla
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
dor iar Brâncuși sfredelea în coloana infinitului cerul doar banca lui Cioran din grădina palatului vorbea în limbi turiștilor despre filosofia schimbării la față a unui pământ uitat de autor Canțonetele lui Minulescu veseleau tristul Montmartre iar cafeau își bea tacticos boema literară din Montparnasse Dimineața a închis obloanele cerului în Defense iar pe câmpia lui Marte ruginește năzuința lui Eiffel Parisul era galben de verde cu irizări spre albastru cum buzele Senei chiar acum când scriu o poezie în Jardin
BONJOUR PARIS! POEM DE IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374559_a_375888]
-
ce zici? îl încercă Stump, răzănduși în barbă. - Ăăăăă! se codi John, scărpinăndu-se la ceafă și uităndu-se către munte ca la un uriaș gata să-l devoreze. Bătrănul continua să rădă în timp ce-și sorbea liniștit cafeaua și trăgănd tacticos din pipă. - Hai, ia-ți cana de cafea și vino lăngă mine, s-o savurăm în aerul răcoros al dimineții. Uite, am făcut și limonadă, e bună la mahmureală, murmură Stump ca pentru sine. Stăteau tăcuți, unul lăngă altul, fiecare
COLIBA DIN MUNŢI de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373423_a_374752]
-
vindece. De aceea: toată lumea mâinile sus! Suntem un popor fericit. Avem liber la mititei și la aplauze, de suntem panarame sau nu, de folosim tineri retardați care iau materialele de propagandă și le aruncă în wc-urile teraselor înfrigurate unde sorb tacticos votcile cumpărate cu banii furați. Europizii, botezați și răsbotezați, și-au îndeplinit mandatul. Au avortat o Românie mizeră. Țara e plină de bannere și afișe cocoțate, mai ales cu Ponta și Johannis. Locomotiva sovietică de voturi își face datoria. Ici-colo
PITICI PE CREIER DE ROMÂN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371550_a_372879]
-
lor preferat le oferise cu atat talent și dărnicie. Unul dintre ei, măi îndrăzneț și, (credea el), cel mai cel dintre toți și din toate, ( viitorul meu tata) s-a apropiat în pașii unui dans de schimbare a direcției și, tacticos, a început să examineze față Loredanei, amuzându-se pe seama limbii ei. Spre amuzamentul general al asistenței, Lorry uitase să-și bage limba în gură și rămăsese cu gura căscată, parcă special să invite pe cineva să-I facă o analiză
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPAŢIEI CAP. PRUNCII FLORILOR DE PRIMĂVARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374994_a_376323]
-
lui sau dacă, în atari condiții, ar fi din nou, în pericol de a o pierde, de data asta definitiv. ... în final, se ridică, stinge, în treacăt, candelele, deschide barul și-și prepară și-un cognac și-un trabuc: ia, tacticos, paharul, aprinde spirtiera, îl încălzește punându-l cu gura în jos deasupra flăcării și abia apoi toarnă băutura. Pentru trabuc are, evident, clești speciali, în vederea tăierii capătului. Revine în fotoliu, continuă să cugete pe întuneric. Nu simte nevoia unei lumini
II de LIA BEJAN în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374118_a_375447]
-
din dorința de a-l compromite definitiv, însuși șarpele acela de informator, pe care fără voia sa îl încălzea la inimă ar fi putut să fie făptașul. Abia seara, după ce plecase și ultimul suflet de om din clădire, în timp ce încuia tacticos ușile și poarta, Candit se simți ceva mai bine. Închise zgomotos legătura voluminoasă de chei în servieta sa tip diplomat și se îndreptă spre casă. Soția îi ghici pe loc neliniștea, încă din clipa în care intră grăbit și-și
PORTRETUL FĂRĂ OCHI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375300_a_376629]
-
Când a constatat că este „de neînlocuit”, evident, a visat să ajungă în acele funcții eligibile, dar nu a avut curajul să se arunce în vâltoarea politică. Nu intru eu în mocirla asta puturoasă! spunea el cu dipreț, sorbindu-și tacticos păhărelul. De aceea a preferat doar să-și bârfească la cârciumă superiorii și, bineînțeles, să-i „sape”. Din care cauză era considerat un „indezirabil necesar”, permanent ținut în zăbale și călărit cu mânie. De câte ori i se ivea ocazia să servească
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
treabă pe lângă stupină. Într-o vreme, aveam douăzeci de stupi în grădina din fața casei. Bucuria noastră era în toi când tata se pregătea să scoată miere. Atunci mă trimitea în vale, să aduc centrifuga de la un om din sat. Lua tacticos câte o ramă din stup, o aducea în casă, decojea ceara de căpăcire a fagurilor, punea câte patru rame în centrifugă, acoperea deasupra cu un capac și începea să învârte de o manivelă. Mierea sărea din celule și curgea jos
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]