1,612 matches
-
sau americanii (E. T. Hall). Într-o epocă a globalizării, a învăța cum să interpretăm semnalele non-verbale devine o necesitate. 3.1.3. Contactul cutanat În funcție de structura anatomo-fiziologică, prin piele - ca analizator - receptăm semnale referitoare la diferențele de presiune (sensibilitatea tactilă), de temperatură (sensibilitatea termică) și stimulii algici (sensibilitatea dolorifică). Relațiile interpersonale depind și de informațiile cutanate. Importanța contactului fizic dintre persoane este relevată și de situațiile de izolare în cazul unor boli contagioase. Neatingerea corpului induce un stigmat: este de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
p. 89). Constantin Daniel a redeschis dosarul recluziunii în peșteri sau încăperi subterane la care se supuneau homines religiosi geto-daci (80). Fiind doctor psihiatru, el a încercat să explice anumite coordonate ale doctrinei religioase geto-dace prin stările halucinatorii (vizuale, auditive, tactile) provocate preoților și neofiților în urma unei îndelungate izolări senzoriale (sensory deprivation), în întunericul și liniștea cavernelor și a încăperilor subterane în care se autoclaustrau. Constantin Daniel a susținut că „deprivarea senzorială” avea efecte halucinogene și entheogene. Pe de altă parte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
poate, la rîndul său, să se orienteze în salonul familiei Buddenbrook. Cu ajutorul acestui fragment Hamburger încearcă să arate modul în care are loc orientarea. Ea crede că adevăratul Eu-Origo al cititorului este invocat, iar acesta poate, "cu ajutoul propriilor "imagini tactile", să ajungă la o imagine mentală a relațiilor spațiale din cameră"285. Această descriere este adevărată doar în cazul unei prezentări spațiale perspectivale; într-o prezentare aperspectivală, cititorul nu va reuși să construiască o imagine spațială "cu ajutoul propriilor "imagini
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
să ajungă la o imagine mentală a relațiilor spațiale din cameră"285. Această descriere este adevărată doar în cazul unei prezentări spațiale perspectivale; într-o prezentare aperspectivală, cititorul nu va reuși să construiască o imagine spațială "cu ajutoul propriilor "imagini tactile"". Diferențele sînt revelate într-o comparație a pasajelor citate din romanele Turnurile din Barchester și Casa Buddenbrook. Un transfer al cititorului în realitatea ficțională, cum consideră Hamburger că s-ar întîmpla în narațiunea la persoana a treia ("ficțiunea epică"), este
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor vizuali, tactili, olfactivi, prin mecanisme psihice; secreția salivară putând fi intensificată înainte de pătrunderea alimentelor în cavitatea bucală. Secreția prin mecanism central este excepțională; ea se produce în asfixie, în cursul căruia centrii salivari sunt excitați de sângele încărcat cu bioxid de carbon
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
morții. În această stare și din același motiv, nu este posibil nici un contact cu vreun obiect material [46], nefiind capabil deci a-l apuca, de exemplu. Relația dintre ansamblul corpurilor subtile și acelea fizice este o ignorare reciprocă, nu doar tactilă, dar și vizuală etc. Sau, cum se exprimă , “în timp ce unii oameni dotați psihic văd fantomele (corpuri astrale, n.n.) ca fiind alcătuite dintr’o substanță diafană, fantomele, la rândul lor, ne văd pe noi, în ciuda corpului nostru fizic dens, ca pe
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
scopul ajungerii la o cunoaștere mai bună a ei, al lărgirii orizontului de cunoștințe, al precizării și consolidării unor informații, al formării anumitor deprinderi. Tipuri de jocuri: - după conținutul și obiectivele urmărite, ele pot fi clasificate În: jocuri senzoriale (vizual-motorii, tactile, auditive), jocuri de observare a naturii (a mediului Înconjurător), de dezvoltare a vorbirii, de asociere de idei și de raționament, jocuri matematice, jocuri de construcții tehnice, jocuri muzicale, jocuri de orientare, jocuri de sensibilizare (de deschidere), pregătitoare pentru Înțelegerea unor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
arăta cum în actul de percepție intervin o serie de procese psihice complexe. Mai întâi, percepția e constituită din numeroase senzații. De pildă, stejarul ne provoacă senzații de culoare, senzații olfactive (mirosul taninat), iar dacă îi atingem scoarța și senzații tactile. Dar percepția nu e doar o sumă de senzații. Intervin și imagini, urme ale percepțiilor anterioare. Reprezentările fac percepția mai bogată, mai vie. Când sosim cu trenul într-un orășel necunoscut, piața din fața gării ne apare destul de confuză... văd niște
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
elevilor, devine discutabilă; c. analiza exclusivă a informațiilor codificate prin cuvânt și, deci, centrarea pe mesajele verbale, pierde tot mai mult teren în fața cercetării diversității codurilor utilizate (sunet, cuvânt, gest, imagine, cinetică, poziție etc.) și acceptării multicanalității comunicării (auditiv, vizual, tactil, olfactiv etc.). Din perspectiva acestei realități, devine tot mai evident faptul că și în situație didactică, comportamentul interlocutorilor, în ansamblul său, are valoare comunicativă. d. a comunica, ca formă de interacțiune, presupune câștigarea și activarea competenței comunicative, care este deopotrivă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și al văzului, bineînțeles, simțul distanțării, al imaterialității, al cerebralității al suporturilor nobile îimaginea și sunetul) precum și clasamentul descrescând înspre odorat și gust, apoi pipăit, simțuri de jos ale proximității cu materialitatea lumii și cu suporturile vulgare îmirosurile, savoarea, contactele tactile cu materialul din care-i făcută lumea, obiectele). înțelegem astfel cum poate practica un creștin, în mod legitim, anumite plăceri: mulțumindu-se cu simțurile care permit accesul la divinitate. Ceea ce favorizează mai sigur și mai intim unirea cu divinitatea se
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o bunăvoință față de ureche, pentru că aceste două organe țin lumea la distanță, spre deosebire de gust, de pipăit și de miros, care presupun carnea și trupul în totalitatea lui. Imaginea și sunetul dispun de un statut intelectual contestat savorilor, mirosurilor și percepțiilor tactile: gura, nasul și pielea înu doar buricele degetelor, deja atât de restrictive) presupun mucoase și secreții. Dar, mai ales, aceste trei simțuri dovedesc animalitatea care subzistă în om: a atinge, a adulmeca, a amușina, a mesteca, a înghiți, a ingurgita
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
echipament proiectanții pot opta între diferite modalități senzoriale prin care să se realizeze aceasta. Deși de cele mai multe ori aceste modalități sunt determinate de natura situației, există și cazuri în care designerii pot alege între diferite variante de semnalizare (vizuale, auditive, tactile, etc.). În luarea unei decizii de proiectare trebuie luați în considerare doi factori: avantajul relativ al unei modalități senzoriale asupra alteia, în funcție de scopul echipamentului (un exemplu: timpul de reacție la diferiți stimuli); cerințele existente deja asupra canalelor senzoriale. Avansul tehnologiei
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cantitatea de energie disponibilă în mușchi și de mecanismele care îi reglează (enzime, viteza și forța contracției unității motrice), spre deosebire de grupa capacităților coordinative, acestea fiind condiționate de capacitatea de recepție și prelucrare a informației dobândite prin intermediul analizatorilor implicați în mișcare (tactil, kinestezic, vestibular, optic, acustic). O altă diferență între grupele de clasificare a capacităților motrice o fac unele aspecte ce țin de bazele funcționale care limitează nivelul prestației, formele de evoluție la vârste tinere, raportul evoluției pe sexe, raportul antrenament-vârstă, metodele
CALITĂȚILE MOTRICE NECESARE ŞI NIVELUL ACESTORA LA JUCĂTORII DE TENIS LA VÂRSTA DE 11-12 ANI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anna Maria Finta () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_812]
-
vădind o stăpânire sigură a bibliografiei românești și universale, valorificată elegant. Contribuțiile eseistei se remarcă prin deschidere către interdisciplinaritate, mobilizând, selectiv, arsenalul teoriei și istoriei artei, al filosofiei și esteticii (în măsura în care discursul ei teoretic și hermeneutic are în vedere vizualul, tactilul, percepția, subiectivitatea, imaginile și nu neapărat textul în dimensiunea lui narativă sau îngust lingvistică). Sunt citați și „exploatați” inteligent autori ca H. Wölfflin, W. Worringer, G.-R. Hocke, Matila C. Ghyka, Eugenio d’Ors, Henri Focillon, Edgar Papu, Al. Ciorănescu
ADAMEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285178_a_286507]
-
obținută numai după o Îndelungă observare și experiență clinică și că, Înainte de aceasta, a putut fi posedată la nivel subliminal. Orice practician al unei științe sau al unui meșteșug Își creează un bogat repertoriu de mișcări, observații vizuale, un simț tactil sau un gestalt specific pentru a evalua ceea ce face, precum și o serie de intuiții bazate pe experiență, care nu pot fi transmise altfel decât prin practică. Câteva exemple ne vor ajuta să surprindem cât de subtil și cât de nuanțat
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
care învață pot, singuri ori în microgrupe, să identifice bucățile care se potrivesc, refăcând astfel cartonașele inițiale (se poate face și un concurs în genul „cine termină mai repede”). Figura 42. Model de task card simplu În completarea acestei experiențe tactile, cel care învață trebuie să verbalizeze explicând fiecare legătură între întrebări și răspunsuri pe cartonașele în cauză. O variantă mai complexă a metodei o reprezintă puzzle-ul din cartonașe cu sarcini. În principiu, topica este descrisă în centru, iar subtopicul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
celălalt, pur și simplu, un dublu al eului. Nu însă un călău - un gest creștinesc îi unește: Când trecem Pe la-ncrucișări de uliți, Ne scoatem pălăriile tăcuți. Treptat, atelajul se rodează. Traversarea unei livezi e o adevărată baie de senzații tactile care proclamă realitatea peisajului, cu acei picuri mari de ploaie de pe frunze alunecând sub gulerul cămășii, pe umeri și sprâncene. Or, tocmai când spațiul înconjurător pare mai autentic și mai viu, tânărul țăran își mărturisește starea: Am fost luat direct
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
a aparatului locomotor; mișcări compensatorii și preventive instalării viciilor de atitudine corporală. Complexe de dezvoltare fizică; complexe de dezvoltare fizică cu obiecte portative. Actul respirator în efort. 3. Calități motrice de bază Viteza (viteza de reacție la stimuli auditivi și tactili; viteza de execuție în acțiuni variate; viteza de deplasare pe 25 m). Îndemânarea (în acțiunile segmentelor corpului; în manevrarea de obiecte). Forța (forță segmentară cu învingerea greutății propriului corp). Rezistența (rezistență la eforturi aerobe; rezistență musculară locală). 4. Deprinderi motrice
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
fără fond muzical; complexe de dezvoltare fizică în perechi. Educarea actului respirator; reglarea respirației în efort. Exerciții corective pentru atitudini deficiente (cu / fără obiecte de sprijin). 3. Calități motrice de bază Viteza (viteză de reacție la stimuli vizuali, auditivi și tactili, viteză de execuție în acțiuni motrice complexe, viteză de deplasare pe distanța de 30 metri). Îndemânarea (coordonarea acțiunilor motrice în acțiunile segmentelor corpului; în manevrarea de obiecte; în relații motrice de colaborare cu partenerii). Forța (forță dinamică segmentară și generală
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
și invers. II.DEZVOLTAREA FIZICĂ ARMONIOASĂ prelucrarea analitică a aparatului locomotor; mobilitate și stabilitate articulară; educarea actului respirator; prevenirea instalării atitudinilor deficiente. III. CALITĂȚI MOTRICE DE BAZĂ 1. Viteza viteza de reacție: la stimuli vizuali; la stimuli auditivi; la stimuli tactili. viteza de execuție: în acțiuni motrice singulare; în relație cu parteneri și adversari. viteza de deplasare: pe direcția rectilinie; cu ocoliri de obiecte; cu manevrarea unor obiecte. 2. Îndemânarea coordonarea acțiunilor corpului în spațiu și timp; coordonarea acțiunilor cu obiecte
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
articulară; atitudinea corporală corectă, globală și segmentară; corectarea atitudinilor deficitare și a deficiențelor fizice; respirație în diferite tipuri de efort; solicitări cardio-vasculare la eforturi diferite. III. CALITĂȚI MOTRICE DE BAZĂ 1. Viteza Viteza de reacție: la stimuli vizuali; la stimuli tactili. Viteza de execuție: în acte motrice singulare; în acte și acțiuni motrice cu obiecte portative; în relație cu parteneri și adversari. Viteza de deplasare: cu schimbări de direcție; cu manevrarea unor obiecte. 2. Îndemânarea coordonarea segmentelor față de corp; coordonarea acțiunilor
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
cu mediul. Comunicarea nonverbală utilizează coduri ce constau din simboluri, altele decât cuvintele. Formele comunicării nonverbale sunt expresia facială, gesturile, paralimbajul, postura, gestionarea spațiului și timpului. obiecte de referință: obiecte care simbolizează o activitate particulară semnificativă; pictogramele: imagini vizuale și tactile care pot fi utilizate ca suport de reprezentare fie sub formă izolată, fie sub formă de mici enunțuri. Când este vorba despre pictograme vizuale ele trebuie să prezinte elemente grafice adaptate la deficiența vizuală din punctul de vedere al contrastului
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
de către intervenient constituie un factor motivațional. Este important ca răspunsurile să fie date prompt/imediat pentru că la copiii cu Întârzieri În dezvoltare există posibilitatea ca aceștia să nu facă legătura Între două evenimente consecutive. Dezvoltarea orarelor, a calendarelor vizuale și tactile individualizate este o strategie utilă. Comunicarea totală permite accesul continuu la situațiile de comunicare din mediu. Presupune utilizarea uneia sau a tuturor modalităților de comunicare. PROIECT DIDATCTIC Data: 10-XI-2008 Clasa: a II-a Componență: 23 de copii, din care 3
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
este bună. Psihomotricitatea: tendința de a face mișcări spontane, neastâmpăr În activitatea posturală; coordonarea oculo-motorie deficitară, manifestată În lipsa preciziei și a acurateții În realizarea unor activități ca scris, decupaj, reproducerea unui desen. Caracteristici ale dezvoltării psihice: Senzații: folosește activ simțul tactil; are dificultăți În vederea la distanță. Percepții: percepțiile auditive slab dezvoltate; prezintă interes pentru percepția fenomenelor sociale; distinge culoarea, mărimea obiectelor, dar ezită sau face erori În precizarea formei; spiritul de observație bine dezvoltat. Reprezentări: se orientează destul de bine În spații
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
copilului; insistența pentru contactul vizual (sau cel puțin se cere copilului să privească fața adultului) atunci când acesta Îi vorbește; părinții nu vor insista pe contactul fizic, decât dacă acesta aduce un beneficiu imediat copilului, deoarece unii pot prezenta o hipersensibilitate tactilă ( În acest caz, contactul corporal fiind foarte inconfortabil pentru ei); Învățarea expresiilor faciale și corelarea acestora cu starea emoțională adecvată;Învățarea formelor de salut, formule de politețe, răspunsuri la anumite Întrebări (inițial acestea vor fi răspunsuri mecanice oferite În toate
PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT PENTRU UN ELEV CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]