604 matches
-
cursul cronicii sale, au cât e un scu rt portret sau câte o caracteristică. Iată ce scrie despre D abija Vo dă (1662): COTNARI îN OPERA LUI NECULCE: „El bea vin mai mult din oală decât din pahar de cris tal, zicând că i mai dulce vinul din oală decât din pahar. Când țarul Rusiei a venit să viziteze Iașiul, Dimitrie Cantemir l a poftit la un ospăț. Ion Neculce observă și scrie: „Se ospătau și se veseleau prea frumos cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
limbajul antrenorilor, adeseori, se numește pas de blocare, deoarece piciorul stâng ă bloc ncarea propriu-zisă Totalitatea acțiunilor motrice care se produc în această fază cu scopul de a elibera ouă momente distincte: o fază de sprij interioară asigurând astfel î tal fără să angajeze segmente ale trenului superior al corpului; se află înapoia punctul t înaintea punctului de sprijin. racterizează prin următoarele: id pe muchia istanța de 5-5 ½ lungimi ră flexie din genunchi, amortiz și declanșarea “arcului întins”, moment specific începerii
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
6. Datorită acestor situații resimțite în toată lumea, Franța și alte țări europe‑ ne și în special Parisul orașul marilor revoluții estetice trăiesc din reputația lor. După eliberare, tineri pictori ca J. Bazaine, P. Manassier, J. Estere, L. Le Moal, P. Tal Coat, lansează noua școală din Paris care susține o artă abstractă elegantă inspirată din cubism, utilizând în același timp paleta impresionistă. Este o perioadă în care coexistă și alte mișcări cum ar fi: căutările matieriste ale lui Fautrier, interesul purtat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
6. Datorită acestor situații resimțite în toată lumea, Franța și alte țări europe‑ ne și în special Parisul orașul marilor revoluții estetice trăiesc din reputația lor. După eliberare, tineri pictori ca J. Bazaine, P. Manassier, J. Estere, L. Le Moal, P. Tal Coat, lansează noua școală din Paris care susține o artă abstractă elegantă inspirată din cubism, utilizând în același timp paleta impresionistă. Este o perioadă în care coexistă și alte mișcări cum ar fi: căutările matieriste ale lui Fautrier, interesul purtat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
si sia, la mia bellezza, quella che di lodar non sete stanco, spenderò poscia in vostra contentezza: dolcemente congiunta al vostro fianco, le delizie d' amor farò gustavi, guand' egli è ben appreso al lato manco; e in ciò potrei tal diletto recarvi, che chiamar vi potreste pur contento, e d' avantaggio appresso innamorarvi: Cosi dolce e gustevole divento, quando mi trovo con persona in letto, da cui amata e gradita mi sento, che quel mio piacer vince ogni diletto...5
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Le crisTAL: t + al.1 4 ExcepTé LA candeur de L'anTique ANiMAL, m + al.1 5 Ne veut pAs Te Montrer son secret inferNAL, n + al .1 Cele trei foneme (t-n-m) sînt prezente constant înainte de rimă. Grupul tal/mal/nal este reluat apoi integral, într-o ordine ușor diferită (susținut de prezența fonemelor de bază din vers): 8 Je hais LA passion et L'esprit Me fait MAL! m + al.2 10 Ténébreux, embusqué, bande son Arc fATAL
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Me fait MAL! m + al.2 10 Ténébreux, embusqué, bande son Arc fATAL, t + al.2 11 Je coNNais Les engins de son vieil ArseNAL: n + al.2 Versul 13 sintetizează materia fonică pusă astfel la dispoziție în rimele 1-10 (tal), 4-8 (mal) și 5-11 (nal), și urmează ordinea primului grup: 13 CoMMe Moi N'es-Tu pAs un soLeil auToMNAL, t + m + n + al În aceste condiții, "sărăcia" rimei capătă un sens formal mai profund. Ea accentuează variațiunea aleasă a consoanelor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
que el planetă y șu vida cultural podrían existir aunque en la Tierra quedara y se utilizară una única lengua, así como - lo dicen todas las grandes mitologías y religiones del mundo - pasó en los orígenes del mundo. Solo que tal perspectiva significaría una inmensa pobreza cultural, una nivelación a través de la globalización, inaceptables pară la diversidad del ser humano y de șu cultură, pară la biodiversidad en general. En 2001 UNESCO adoptó en unanimidad La declaración universal sobre la diversidad
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
moduri de exprimare figurate, pentru caracterizarea fenomenului. 121 Dumitru Copceag, op. cît., pp. 22-24. 122 "El problemă de la antinomia entre sincronía y diacronía es, en el fondo, un falso problemă, mejor dicho, un problemă mal planteado. En realidad, la antinomia, tal como la formuló de Saussure, no pertenece al plano del objeto, șino al de la investigación: se trata, pues, de una diferencia de puntos de vista, de una distinción metodológica [...]" (op. cît., p. 273). 123 Altfel spus, "modificarea", "schimbarea". 124 "[...] tal
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tal como la formuló de Saussure, no pertenece al plano del objeto, șino al de la investigación: se trata, pues, de una diferencia de puntos de vista, de una distinción metodológica [...]" (op. cît., p. 273). 123 Altfel spus, "modificarea", "schimbarea". 124 "[...] tal distinción no implică ninguna separación real, puesto que en la lengua el funcionar ("sincronía") y el constituirse o "cambiar" ("diacronía") no son dos momentos, șino uno solo" (op. cît., p. 273). 125 "Lo que es diacrónico ("cambio") desde el punto
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
japonezi, germani... Mi se comunicase că unii vor besc puțin engleza, puțin italiana, majoritatea rusa și germana. Eu eram obișnuit să repet într-un limbaj pur "teatral", cu atât mai dificil de transmis, întrucât viziunea mea era radi cală, to tal diferită de cea tradițional în uz în acele timpuri. Avansând pe coridoarele Operei din Geneva, ghidat de responsabilii tea trului, mă îndreptam foarte agitat spre sala de repetiții, unde totul era amenajat: scaune, podium... Înainte de începerea re petițiilor, trebuia obligatoriu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
n-am mai știut nimic, nu mai răspundea la telefon. Este dat dispărut. În țară i-au făcut înmormântarea, preo tul a citit slujba în fața unui sicriu gol. Ultima înregistrare despre el este că s-a internat la un spi tal de unde a fugit după ce i s-a acordat primul ajutor. Eu sunt convinsă că încearcă să vândă vreun tablou pe undeva. Oameni buni, nu vă încăpățânați să credeți că Italia e țara tuturor posibilităților! Scrisoarea 166 Să știi că, indiferent
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
pară entenderlas como unidad (o como el conjunto de estas mișmaș actividades). Del mismo modo, la mente puede entenderse como puro concepto, como nombre de la interioridad de la conciencia (del sujeto como no-integrante del objeto), aunque se pueda demonstrar que también tal interioridad es de carácter físico. No se puede negar tal interioridad con el pretexto de que acerca de șu existencia sólo tenemos las pruebas ofrecidas por la experiencia corriente (por la "popular view"), porque acerca de las cosaș del mundo
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
mișmaș actividades). Del mismo modo, la mente puede entenderse como puro concepto, como nombre de la interioridad de la conciencia (del sujeto como no-integrante del objeto), aunque se pueda demonstrar que también tal interioridad es de carácter físico. No se puede negar tal interioridad con el pretexto de que acerca de șu existencia sólo tenemos las pruebas ofrecidas por la experiencia corriente (por la "popular view"), porque acerca de las cosaș del mundo no tenemos otras pruebas que las de esta misma experiencia
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ficomicetele) și organismele cu structură celulară (alge macroscopice, ciuperci superioare), la care totdeauna cariocineza este urmată de citocineză. Creșterea organismelor complexe, cu structură filamentoasă, poate fi difuză (de exemplu, alga Ulothrix), când toate celulele, exceptând cea bazală, participă la edificarea talului, fiecare din ele păstrând posibilitatea de diviziune, și localizată; În ultimul caz se instalează o diferențiere funcțională Între celulele aceluiași filament: unele cresc, se specializează pentru sinteze, pierzându-și posibilitatea de diviziune, iar altele păstrează capacitatea mitotică și rămân mai
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
se specializează pentru sinteze, pierzându-și posibilitatea de diviziune, iar altele păstrează capacitatea mitotică și rămân mai mici. Creșterea localizată, la rândul ei, poate fi: intercalară (Ectocarpus - algă brună la care zona de diviziune este restrânsă la regiunea subterminală a talului) și terminală sau apicală (Sphacelaria - algă brună la care activitatea mitotică se limitează la teritorii situate la extremitatea talului). În cazul fungilor (cu mod de viață heterotrof), structura de bază a talului (numit miceliu) este un filament cilindric, adesea foarte
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
localizată, la rândul ei, poate fi: intercalară (Ectocarpus - algă brună la care zona de diviziune este restrânsă la regiunea subterminală a talului) și terminală sau apicală (Sphacelaria - algă brună la care activitatea mitotică se limitează la teritorii situate la extremitatea talului). În cazul fungilor (cu mod de viață heterotrof), structura de bază a talului (numit miceliu) este un filament cilindric, adesea foarte ramificat și, uneori, anastomozat Într-o rețea tridimensională, cu creștere terminală indefinită. Din punct de vedere citologic, ciupercile se
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
de diviziune este restrânsă la regiunea subterminală a talului) și terminală sau apicală (Sphacelaria - algă brună la care activitatea mitotică se limitează la teritorii situate la extremitatea talului). În cazul fungilor (cu mod de viață heterotrof), structura de bază a talului (numit miceliu) este un filament cilindric, adesea foarte ramificat și, uneori, anastomozat Într-o rețea tridimensională, cu creștere terminală indefinită. Din punct de vedere citologic, ciupercile se caracterizează prin: absența totală a plastidelor, nuclei mici, vacuole mari, perete chitinos, rezerve
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
altele celulolitice . Apicalele și formarea de țesuturi la alge și mușchi. Selecția evolutivă a privilegiat creșterea apicală a filamentelor, permițând edificarea de suprafețe fotoreceptoare importante la alge și instalarea În mediul aerian a hifelor târâtoare la ciuperci. La algele brune, talul atinge dimensiuni mari (peste 50 m lungime la Macrocystis) și prezintă o complexitate histologică aparte. Talul lor este edificat prin creștere terminală, plecând de la o celulă meristematică specială, care prin diviziuni repetate dă naștere la derivate ce formează un promeristem
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
apicală a filamentelor, permițând edificarea de suprafețe fotoreceptoare importante la alge și instalarea În mediul aerian a hifelor târâtoare la ciuperci. La algele brune, talul atinge dimensiuni mari (peste 50 m lungime la Macrocystis) și prezintă o complexitate histologică aparte. Talul lor este edificat prin creștere terminală, plecând de la o celulă meristematică specială, care prin diviziuni repetate dă naștere la derivate ce formează un promeristem. Tot la algele brune se formează diferite țesuturi, Între care chiar și elemente conducătoare liberiene, ce
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
toate mediile de pe suprafața Terrei, de la cele mai umede până la cele mai uscate, de la cele mai reci până la cele mai calde. Păreri privind proveniența plantelor vasculare (terestre) După păreri mai vechi, plantele vasculare ar fi provenit din alge brune, cu tal mare, diferențiat În rizoizi, cauloid și filoid, cu suprafață mare fotoreceptoare, cu unele țesuturi veritabile (inclusiv cel liberian), cu predominarea diplofazei În ciclul evolutiv. Cu toate acestea, fiind prea specializate, algele brune nu s-au instalat În mediul aerian, nu
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
nu s-au instalat În mediul aerian, nu au putut da alte grupe de plante. După păreri mai noi, cucerirea mediului aerian s-ar fi făcut prin intermediul algelor verzi, mai simple ca organizare, mai puțin specializate (unicelulare sau pluricelulare, cu tal unistratificat sau pluristratificat), care au: echipament pigmentar mai simplu (clorofila a, clorofila b, carotenoizi), ceea ce permite dezvoltarea acestor vegetale În straturile superficiale ale apei, deci acolo unde pătrund fotonii radiațiilor roșii și albastre; perete celular predominat celulozic (ușor de remaniat
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
algelor. Și ciupercile au adoptat un mod de viață terestru, dar această schimbare de mediu nu a fost Însoțită de o diferențiere histologică importantă, nici de formarea de organe atât de specializate, ca rădăcina și frunza. Ciupercile au păstrat un tal (miceliu) filamentos, au peretele celular chitinos, se nutresc degradând și absorbind materii organice, trăiesc În toate habitatele, pot fi heterotrofe (parazite și saprofite) sau simbiotrofe. Neavând pigmenți asimilatori, fac absorbție de substanțe organice simple, pe care le procură din hidroliza
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
și pentru schimburi gazoase (Între celulă și mediul extern). Rezultă, deci, că dezvoltarea frunzelor (pentru fotosinteză) necesită mare aport de apă, iar dobândirea portului erect reduce suprafața de absorbție (reamintim că algele absorb și fac schimburi gazoase pe toată suprafața talului). Cucerirea mediului terestru Acest salt evolutiv În regnul vegetal rezultă din strategii ce urmăresc căutarea apei și supraviețuirea În perioade de secetă . 1-. Căutarea apei. Creșterea aparatului aerian implică fixarea mai bună În sol și, deci, absorbția crescută, funcții Îndeplinite
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European s? economisi?i timp ?i bani. Titlurile dorite unele c?utate �ndelung prin libr?rîi pot fi comandate acum direct de la Editur?! Consulta?i oferta! Completă?i apoi talonul de comand? (carte po?tal?) din subsolul paginii. Nu uită?i s? �nscrie?i, cu aten?ie, titlul ?i num?rul de exemplare solicitate. Plata se va face ramburs (la primirea coletului po?tal), taxele po?tale fiind suportate de editur?. ?i pentru c? Dumneavoastr
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]