547 matches
-
taoismului, în vederea trecerii mai ușoare a spiritului în lumea morților. Confucius, care s-a născut la jumătatea secolului al VI-lea î.e.n. în provincia Shandong, propovăduia că singurul sacrilegiu este încălcarea regulii pietății față de familie, șef, patrie sau împărat. Tradiția taoistă, veche de peste 5.000 de ani, este un cumul de tradiții și practici magico-religioase, care se respectă și astăzi. În ambele tradiții părinții trebuie respectați și după moarte. O nouă variantă este lansarea cimitirului virtual gratuit, de către autoritățile din Hong Kong
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
TAO PENTRU SĂNĂTATE, SEX ȘI LONGEVITATE O abordare practică a Căii străvechi Daniel Reid sa născut și a învățat în Statele Unite ale Americii, iar din 1973 locuiește în Taiwan, unde a studiat sub îndrumarea a numeroși maeștri taoiști și a cercetat sursele chineze originale. A călătorit mult în toată Asia și a scris o serie de ghiduri de călătorie pentru China și Taiwan. Este, de asemenea, autorul cărții Chinese Herbal Medicine (Shambala), care a fost apreciată de ziarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
cultură, deoarece tao este Calea universală și trainică a Naturii. Dar, datorită înțelepciunii și intuiției gânditorilor antici care au dat naștere celei mai vechi civilizații existente până în ziua de azi, cultura chineză tradițională a evoluat în întregime în jurul cadrului fundamental taoist, iar astăzi principiile sale încă mai stau la baza tuturor artelor clasice chineze, de la filozofie la poezie, de la caligrafie la gastronomie și de la medicină la meditație. Tao reprezintă mai mult decât o simplă filozofie de viață. Este un întreg mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
din secolul al II-lea sau al III-lea î.e.n., dar înregistrează informații ce erau deja cunoscute pe scară largă în China de 2 000 de ani. Această carte constituie o mină de aur, conținând materiale originale referitoare la tehnici taoiste străvechi în care energia este utilizată cu dibăcie pentru a îmbunătăți sănătatea și a prelungi viața. Această carte remarcabil de sinceră, care se bazează pe exemple practice, va fi analizată în detaliu în capitolul 6. În afară de yoga sexuală, Împăratul Galben
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
asemenea, din secolul al III-lea î.e.n. Această carte, care constituie, în continuare, un text indispensabil pentru cei ce studiază medicina tradițională chineză, rezumă toate cunoștințele medicale moștenite în China încă de pe vremea Împăratului Galben și definește cu claritate principiile taoiste fundamentale care stau la baza artelor medicale chineze. Asemenea Fetei Simple, Chi Po îi reamintea în mod frecvent Împăratului Galben despre relația strânsă dintre sănătate, sex și longevitate, element unic și remarcabil care distinge teoria medicală chineză de toate celelalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
îndrumă civilizația chineză de 5 000 de ani. Savanții occidentali se referă adesea la taoism ca fiind una dintre principalele religii ale lumii, dar această concepție nu este în totalitate corectă. Într-adevăr, o Biserică organizată care avea propriul „papă taoist” s-a dezvoltat din curentul principal al filozofiei taoiste la aproximativ 500 de ani după Lao Zi, dar această Biserică nu prea are nimic în comun cu Tao original. Pentru a-l parafraza pe Lao Zi, „calea care poate fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
occidentali se referă adesea la taoism ca fiind una dintre principalele religii ale lumii, dar această concepție nu este în totalitate corectă. Într-adevăr, o Biserică organizată care avea propriul „papă taoist” s-a dezvoltat din curentul principal al filozofiei taoiste la aproximativ 500 de ani după Lao Zi, dar această Biserică nu prea are nimic în comun cu Tao original. Pentru a-l parafraza pe Lao Zi, „calea care poate fi organizată nu este adevărata Cale”. Într-adevăr, însăși ideea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
cu Tao original. Pentru a-l parafraza pe Lao Zi, „calea care poate fi organizată nu este adevărata Cale”. Într-adevăr, însăși ideea unei biserici organizate, a unui cler îmbrăcat în sutane și a dogmelor religioase este complet contrară principiilor taoiste. Tao este un mod de viață, nu un dumnezeu și nici o religie. Literal, înseamnă „cale” sau cărare - o potecă pe care pășim în călătoria prin viață și care se conformează topografiei și ritmurilor proprii naturii. Orice cale în afară de tao este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
mai important discipol al lui Lao Zi, le-a spus studenților săi, „cum îmi dau seama că, atunci când mă agăț de această viață, nu mă agăț doar de un vis și nu îmi întârzii intrarea în lumea reală?”. Deși înțeleptul taoist are tendința de a duce o viață lungă și sănătoasă în această lume tocmai pentru că se modelează după natură, el înfruntă și moartea fără frică și regrete, deoarece și moartea este naturală. Taoismul se referă, în primul rând, la viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
este valabil și pentru oameni. O persoană care „și-a pierdut mințile” mai poate trăi o perioadă lungă de timp, dar, dacă își pierde inima, plămânii sau ficatul, va muri, indiferent de cât de inteligentă sau iluminată spiritual este. Abordarea taoistă esențială a vieții este surprinsă în expresia ching-jing wu-wei, însemnând literal „a sta liniștit fără a face nimic”. „A nu face nimic” nu înseamnă a sta toată ziua degeaba, ca un butuc, ci a face doar lucrurile într-adevăr necesare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
acesta este, de fapt, termenul chinezesc pentru „meditație”. Cuvântul meditație îi încurcă și îi sperie pe mulți occidentali, deoarece implică „meditarea” asupra vreunei idei profunde, dar mereu obscure care nu este niciodată definită pe placul cuiva. În tradițiile budistă și taoistă „nonactivitatea” meditației implică totuși un efort conștient pentru a ne goli mintea, în loc să o umplem cu profunzimi intelectuale. Acest tip de meditație este atât relaxant, cât și extrem de revigorant, deoarece eliberează mintea de sporovăiala interioară continuă care înpovărează și maltratează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
acordă atât teoriei, cât și practicii, taoismul a ajuns să includă elemente atât de diferite cum sunt alchimia, respirația profundă, exercițiile fizice, disciplinele sexuale, fitoterapia, dieta, helioterapia și multe altele. Aceste discipline diferite sunt discutate foarte detaliat în diversele texte taoiste care au fost lăsate moștenire de maeștri discipolilor lor de-a lungul secolelor și toate vor fi abordate în această carte. Într-adevăr, „biblia” taoistă, un volum masiv numit Tao Tsang (Tezaurul tao) se numără printre cele mai extinse canoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
un fapt cunoscut de toată lumea, Dar pe care nimeni nu îl folosește. Iată un exemplu foarte bun al semnificațiilor multiple existente în fiecare vers din Tao teh ching. În primul rând, pasajul reprezintă o afirmație simplă și naturală a filozofiei taoiste, care identifică tao cu ușurimea, flexibilitatea și puterea extraordinară a apei. În al doilea rând, acest fragment reprezintă o lecție evidentă despre sex, ilustrând modul în care femeia cucerește bărbatul supunându-se pasiunii lui, folosindu-și ușurimea pentru a învinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
hrăni bine și a-i menține într-o stare de ignoranță. Acest lucru este adevărat, dar chestiunea este mult mai complicată decât atât. „Golirea minții” reprezintă o sintagmă chineză veche care se referă la o tehnică tradițională folosită în meditația taoistă pentru atingerea scopului eliberării complete a minții de orice gândire discursivă, astfel încât să apară în mod spontan înțelegerea intuitivă tao. O minte aglomerată întunecă tao, în timp ce o „minte goală” reflectă tao asemenea unei oglinzi. Așadar, conducătorul înțelept se străduiește să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
tao. Guvernarea oamenilor prin „umplerea stomacului” nu numai că elimină cauza principală a conflictelor, ci subliniază și importanța mai mare a nutriției față de ideologie, a regimului față de dogmă. În cele din urmă, a „umple stomacul” se referă și la regimurile taoiste de respirație, prin care respirația este împinsă adânc în abdomen prin intermediul presiunii diafragmatice, o tehnică ce presupune ca adepții să-și „golească mintea” pentru a se putea concentra asupra „umplerii stomacului” cu respirație. Tao teh ching abundă în astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Împărțirea Căii Cel mai mare susținător al taoismului filozofic pur după Lao Zi a fost Zhuang Zi, care a trăit aproximativ între 300 și 350 î.e.n. Zhuang Zi a fost de departe cel mai bun scriitor dintre toți marii înțelepți taoiști ai Antichității și era renumit pentru ironia și simțul umorului pe care îl avea. El a fost cel care, atunci când s-a trezit dintr-un somn în care visase că era fluture, le-a spus studenților săi că nu își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
le-a spus studenților săi că nu își dădea seama cu siguranță dacă era un om care tocmai visase că este fluture sau un fluture care visează că este om. Zhuang Zi a fost unul dintre cei mai înverșunați susținători taoiști ai wu-wei, pe care el l-a definit ca însemnând „a face treabă fără a face nimic”. Într-o discuție cu studenții săi, a spus: „Există oare bucurie adevărată? Pentru mine, libertatea perfectă de a nu face absolut nimic este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
dintre acestea concentrându-se asupra unui aspect unic al taoismului, evoluând din aceleași principii introduse de Lao și Zhuang. Curând după ce budismul a început să prindă rădăcini în China în secolele al II-lea și al III-lea e.n., filozofia taoistă a început să exercite o influență puternică asupra direcției pe care o adopta budismul pe măsură ce evolua . Numită chan în limba chineză, această formă sinologică de budism a fost împrumutată la început de Coreea, apoi de Japonia, unde este cunoscută sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
descoperirile în volume extinse formulate cu ajutorul unei terminologii secrete care avea sens doar pentru câțiva dintre ceilalți adepți. Unele dintre ideile și realizările lor erau, într-adevăr, remarcabile, deși oarecum excentrice, și merită o atenție deosebită. Una dintre primele personalități taoiste a fost Yang Chu, care a trăit cam în secolul al IV-lea î.e.n. El a dat naștere tradiției hedoniste în taoism, în care mulțumirea simțurilor era privită ca o formă de devoțiune în tao. Unii dintre discipolii și succesorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
cu un urcior cu vin într-o mână și o lopată în cealaltă, cea din urmă pentru a-i fi săpat mormântul pe loc în caz că se întâmpla să moară subit în timpul unei sesiuni de exces alcoolic. Un alt celebru băutor taoist al epocii respective era alchimistul Ko Hsűan, care a cultiva tehnicile taoiste de respirație profundă ținându-și respirația sub apă. Termenul folosit pentru a descrie viețile celor Șapte Înțelepți și ale altora ca ei este feng-liu, care înseamnă literal „a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
care a început cu Împăratul Galben în jurul anului 2700 î.e.n. Din vremea lui Ko Hung până în prezent, ramurile pure ale taoismului au continuat să se dezvolte doar cu variații și ramificații minore, urmând îndeaproape tradițiile stabilite și înregistrate de înțelepții taoiști în timpul celor 600 de ani care îi despart pe Lao Zi și Ko Hung. Cel mai devotat discipol al lui Ko Hung, T’ao Hung-Ching, a cultivat cu rigurozitate diferitele discipline consemnate în scrierile voluminoase ale maestrului său și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
în acest fel a ajuns la noi Calea în ziua de azi. Taoismul este singura dintre marile filozofii ale lumii care subliniază importanța relațiilor sexuale disciplinate ca fiind o condiție absolut necesară pentru sănătate și longevitate. Școala sexuală de gândire taoistă a început să se dezvolte între secolele al II-lea și al IV-lea e.n., deși Tratatul clasic al Fetei Simple pe care se baza a apărut pentru prima dată cu aproximativ 400 de ani înainte și conținea informații lăsate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
aceasta. Atunci când a fost practicată în particular de adepți individuali, yoga sexuală nu a preocupat niciodată prea mult autoritățile confucianiste care practicau și ele tao în budoar. Dar, atunci când au apărut secte care practicau yoga sexuală în masă în templele taoiste, acestea au determinat autoritățile guvernamentale să instituie măsuri de represiune aprigă și pogromuri sexuale. Sectele sexuale ale taoismului au continuat să apară din când în când până în ziua de azi. Comentând practicile acestora, călugărul budist Tao An (292-363) scria: „Acești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
cinabru în aur. Compusul rezultant nu a fost ingerat, ci din el s-a modelat un vas pentru mâncare care îi conferea longevitate oricărei persoane ce mânca din el. Lee a practicat și respirația profundă, dieta, herbologia și alte discipline taoiste și a fost unul dintre primii adepți ai taoismului care au organizat diferite regimuri într-un singur sistem coerent de sănătate și longevitate. Lee Shao-chün a introdus și prima zeitate a taoismului. Atunci când își realiza experimentele alchimice, el avea nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
al familiei în Cer de Anul Nou chinezesc, ceea ce explică de ce familiile chineze sunt atât de atente să-i intre în grații. În anul 150 e.n., Wei Po-yang, un adept al taoismului, a produs cel mai complet text despre alchimia taoistă scris vreodată. Acesta se intitula Tsan tung qi (Uniunea Ecuației Triple) și discuta alchimia „elixirului extern” (wai-dan), care implica rafinarea pilulelor din minerale și metale, și alchimia „elixirului intern” (nei-dan), ce implica alchimia internă a respirației și yoga sexuală. Deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]