681 matches
-
sub bagheta lui Ionel Perlea, va interpreta Concertul în re minor pentru vioară și orchestră de Henry Wieniawski. În anul 1937, Dinicu este invitat să cânte în cadrul Expoziției Internaționale de la Paris unde, seară de seară, miile de vizitatori au ascultat taraful de lăutari din România. Întors la București, devine concert-maestru al orchestrei simfonice „Pro Arte”, un ansmblu de 80 de instrumentiști sub conducerea dirijorului George Cocea. În 1939, această formație îl sărbătorește pe Grigoraș Dinicu printr-un concert festiv cu prilejul împlinirii
Grigoraș Dinicu () [Corola-website/Science/330041_a_331370]
-
festiv cu prilejul împlinirii vârstei de 50 de ani. Cu această ocazie, violonistul a interpretat Concertul în mi major de Johann Sebastian Bach și pe cel în re major de Ludwig van Beethoven. La Expoziția Mondială din New York, în 1939, taraful lui Dinicu este însoțit de Maria Tănase. Vreme de patru luni cântă împreună la restaurantul lui Jean Filipescu din New York, unde primesc - printre alți ascultători din lumea artistică americană - ovațiile entuziaste ale Marlenei Dietrich. Revin în țară o dată cu declanșarea celui
Grigoraș Dinicu () [Corola-website/Science/330041_a_331370]
-
Crețul. Crețul a avut patru fii: Șerban, Petrea, Micul și Ghioca. În 1846 se stabilește la Brăila, iernile cântând la restaurantele locale, iar verile angajându-se în stațiunile balneo-climaterice din împrejurimi (Lacul Sărat sau chiar Băile Olănești sau Govora). În taraful său se aflau muzicanți remarcabili, cum ar fi, violonistul Ion Batalan din Horodnicul-de-Jos, lăutar care a preluat o parte din repertoriul lui Petrea Șolcan și l-a transmis spre publicare doctorului C. Șotropa. În repertoriul lui Petrea Șolcan se află
Petrea „Crețul” Șolcan () [Corola-website/Science/324301_a_325630]
-
își formează o proprie formație de lăutari, printre care Ștefan Bobeșteanu (țambal) și Grigore Ciuciu (contrabas). În 1957 formează „brigada” din Ferentari alături de Costel Vasilescu (trompetă), Mieluță Iordache (acordeon), Fane Bobeșteanu (țambal) și Grigore Ciuciu (contrabas), printre cele mai influente tarafuri de muzica lăutărească urbană de la sfârșitul anilor `50, rival în perioadă cu cel al fraților Gore și cu cel al lui Ion Nămol. În 2008 Paula Rosenberg, un muzicolog tânăr care a studiat muzica țiganilor timp de peste 20 de ani
Cornel Bosoi () [Corola-website/Science/326247_a_327576]
-
firul de păr pe cordele viorii melodii ca "Doina Ciobanului", "A oilor - ca la caval" etc. Apreciat solist vocal, știa să cânte mai ales balada „Mihu Haiducu” și cântecul vechi „Spune, spune, mos bătrân”. A evoluat o perioadă în Orchestra „Taraful Gorjului” și a fost primul dirijor al Tarafului „Murmurul Gilortului“, înființat în anul 1954. În perioada 1939-1941 Costică Dindiri și soția sa, Constanța Chirițoiu, au cântat la București într-o cârciumă din spatele Gării de Nord. A efectuat mai multe înregistrări pentru Radio
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Doina Ciobanului", "A oilor - ca la caval" etc. Apreciat solist vocal, știa să cânte mai ales balada „Mihu Haiducu” și cântecul vechi „Spune, spune, mos bătrân”. A evoluat o perioadă în Orchestra „Taraful Gorjului” și a fost primul dirijor al Tarafului „Murmurul Gilortului“, înființat în anul 1954. În perioada 1939-1941 Costică Dindiri și soția sa, Constanța Chirițoiu, au cântat la București într-o cârciumă din spatele Gării de Nord. A efectuat mai multe înregistrări pentru Radio Craiova și a fost televizat în timp ce cânta cu
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Bebe Pițigoi (vioară și voce) și Gogă Pițigoi (braci), și Dumitru Pițigoi Jr. (bas). Ulterior s-au mai alăturat formației și fiul acestuia, Gioni Pițigoi (vioară), Eugen Pițigoi (acordeon) și Laurențiu Lătărețu (chitară). Vestit în Târgu Cărbunești a fost și taraful lui Victor Tîrleanu zis Tole (n. 1919 - d. 1980), fratele Genei Bârsan, viorist și solist vocal remarcabil. El a cântat cu soția sa, Ioana (chitară și voce), originară din în Melinești, cu Ionel Brănescu (braci) și cu Ion Tîrleanu (bas
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
1973), fiul lui Alită Pițigoi, viorist și solist vocal. Cu el mai cântă bateristul Marius Bălășoiu, basistul Daniel Cazacu (numai la hramuri și petreceri), iar ocazional acordeonistul Remus Lătărețu și soția sa, solista Adina Lătărețu. De asemenea, mai activează și taraful vioristului Aurel (Relu) Lătărețu (n. 1965), care mai cuprinde pe soția sa, solista Ela Lătărețu (n. 1967), pe Dumitru Pițigoi Jr. (bas), pe Laurențiu Lătărețu (chitară) și ocazional pe acordeonistul Remus Lătărețu (n. 1968).
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
este un artist de muzică lăutarescă veche. Taraful a înregistrat la Electrecord în anul 2000 un album numit "La Chilia-n Port". Ionel Tudorache sau „Fărâmița” cum prietenii îl alinta, a beneficiat de un hâr și o înclinare către acordeon din fragedă copilărie. Cântă cu același acordeon "Hohner
Ionel Tudorache () [Corola-website/Science/305534_a_306863]
-
La Chilia-n port 4. Foaie verde măr domnesc 5. Ia guriță, ia și bea 6. Căpitane de județ 7. Deschide, gropare, mormântul 8. Codin 9. La Salul cel Negru 10. O inimă de mama 11. Pe ulița armeneasca Componentă tarafului la momentul lansării: Anul lansării: 2004, "Casă de discuri: Electrecord" 1. În seara de Moș Ajun 2. Arde-i focu de dușmani 3. Picături de undelemn 4. La calul bălan 5. Inel, inel de aur 6. La Ploiești pe-o
Ionel Tudorache () [Corola-website/Science/305534_a_306863]
-
La Ploiești pe-o mărgioara 7. Ce n-aș da să mor deseară 8. Ah, ce vară furtunoasa 9. Pe drumul de la Cepari 10. La crâșma din Ferentari 11. Avea moșu-n băiețel 12. Pupa-ți-aș coama, Bălan Componentă tarafului la momentul lansării: Adu Calu' Pune Șaua Anul lansării : 2011, "Casă de discuri : Electrecord " 01-Nu mi-e necaz că trăiesc 02-Mai morare, dumneata 03-Leagă-ți lele coadă stânga 04-La Bolintinul din Vale 05-Moșule te-aș întreba 06-Salcâmule de la drum 07-Adu calu
Ionel Tudorache () [Corola-website/Science/305534_a_306863]
-
Str. Sfinții Voievozi, nr.47, și-a petrecut copilăria în vestitul cartier de muzicanți. Din 1904 începe să învețe vioara de la tatăl său, dar și de la fratele său mai mare, Gheorghe Moțoi. În 1905 are prima ieșire în public, în taraful fratelui său, unde cântă ca solist vocal și vioară a doua. Din 1906, odată cu plecarea lui fratelui în armată, acesta preia conducerea grupului și începe cucerirea muzicală a capitalei. În 1907 se înscrie la Conservator și este primit în clasa
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
prin excese ce doreau sublinierea elementului național, deci „patriotic”. Muzica populară contemporană promovează un stil vocal emfatic, nu arareori interesat de asemenea figuri tehnice. Uneori, cântăreții practică și fluieratul artistic (există adevărați „virtuozi” în această tehnică). Instrumentiștii sunt organizați în tarafuri, ansambluri sau orchestre; improvizația se produce la mai multe niveluri (de exemplu, gradul de spontaneitate al execuției la țambal este foarte mare, rolul fiind delimitat similar cu susținerea ritmică în orchestra barocă de către basul continuu), între care improvizația solistică are
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
cântăreți, după „moda” timpurilor mai vechi. Femeile, întotdeauna soliste vocale, cântă eventual și la chitară sau acordeon. Ele merg la petreceri numai împreună cu un membru apropiat al familiei: tată, frate, soț, socru sau ginere. Muzicanții se grupează în mici ansambluri (tarafuri) cu geometrie variabilă, adică cu o componență care se poate modifica dependent de împrejurări. Criteriile după care se asociază sunt diverse: în primul rând înrudirea, apoi vecinătatea, afinitățile personale și comenzile precise ale angajatorilor. În petrecere tarafurile cântă ce „se
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
în mici ansambluri (tarafuri) cu geometrie variabilă, adică cu o componență care se poate modifica dependent de împrejurări. Criteriile după care se asociază sunt diverse: în primul rând înrudirea, apoi vecinătatea, afinitățile personale și comenzile precise ale angajatorilor. În petrecere tarafurile cântă ce „se cere” în general în regiune, ce le solicită în mod expres un client sau altul (însoțindu-și comanda cu un „bacșiș”), ce reclamă ritualul și ce mai socotesc ei că s-ar potrivi cu convivii, prilejul, momentul
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
gorjene satisfăceau nevoia țăranului de destindere la hora satului, în zilele de sărbătoare ori se impunea prezența lor cu ocazia momentelor importante din viață: la botez, la nuntă și chiar la înmormântare. Ei erau organizați în bande, tambe sau în tarafuri, care purtau numele capului formației. Aceasta era constituită local, predilect familial. Savantul Constantin Brăiloiu (1893-1958) vlăstar al unei familii boierești din ținutul Gorj, a gravat pe discurile timpului său numai capodopere gorjenești. Acesta a avut mai multe motive pentru care
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
volume mari, dar, pe care, nu le-a finalizat. Mulți dintre lăutarii și rapsozii gorjeni au fost înregistrați de Constantin Brăiloiu între 1928-1941. În perioada interbelică și în prima parte a perioadei postbelice (între 1920 - 1950), au existat importante bande, tarafuri și cete de lăutari, dintre care cele mai importante fiind: La ora actuală, în Gorj, există numeroase cete și tarafuri de lăutari proveniți din diverse părți ale județului. Două dintre ele sunt tarafuri ale Școlii Populare de Artă Târgu-Jiu (SPA
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
Brăiloiu între 1928-1941. În perioada interbelică și în prima parte a perioadei postbelice (între 1920 - 1950), au existat importante bande, tarafuri și cete de lăutari, dintre care cele mai importante fiind: La ora actuală, în Gorj, există numeroase cete și tarafuri de lăutari proveniți din diverse părți ale județului. Două dintre ele sunt tarafuri ale Școlii Populare de Artă Târgu-Jiu (SPA): Taraful Tradițional „Rapsozii Gorjului”: Taraful Gorjului al Școlii Populare de Artă: În restul județului, există diverse tarafuri locale, în componența
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
între 1920 - 1950), au existat importante bande, tarafuri și cete de lăutari, dintre care cele mai importante fiind: La ora actuală, în Gorj, există numeroase cete și tarafuri de lăutari proveniți din diverse părți ale județului. Două dintre ele sunt tarafuri ale Școlii Populare de Artă Târgu-Jiu (SPA): Taraful Tradițional „Rapsozii Gorjului”: Taraful Gorjului al Școlii Populare de Artă: În restul județului, există diverse tarafuri locale, în componența cărora, instrumentiștii diferă constant (mai ales pe instrumentele de acompaniament - braci, chitară, bas
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
și cete de lăutari, dintre care cele mai importante fiind: La ora actuală, în Gorj, există numeroase cete și tarafuri de lăutari proveniți din diverse părți ale județului. Două dintre ele sunt tarafuri ale Școlii Populare de Artă Târgu-Jiu (SPA): Taraful Tradițional „Rapsozii Gorjului”: Taraful Gorjului al Școlii Populare de Artă: În restul județului, există diverse tarafuri locale, în componența cărora, instrumentiștii diferă constant (mai ales pe instrumentele de acompaniament - braci, chitară, bas, schimbând instrumentele în funcție de situație) sau apar și în
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
dintre care cele mai importante fiind: La ora actuală, în Gorj, există numeroase cete și tarafuri de lăutari proveniți din diverse părți ale județului. Două dintre ele sunt tarafuri ale Școlii Populare de Artă Târgu-Jiu (SPA): Taraful Tradițional „Rapsozii Gorjului”: Taraful Gorjului al Școlii Populare de Artă: În restul județului, există diverse tarafuri locale, în componența cărora, instrumentiștii diferă constant (mai ales pe instrumentele de acompaniament - braci, chitară, bas, schimbând instrumentele în funcție de situație) sau apar și în alte tarafuri. Astfel, printre
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
numeroase cete și tarafuri de lăutari proveniți din diverse părți ale județului. Două dintre ele sunt tarafuri ale Școlii Populare de Artă Târgu-Jiu (SPA): Taraful Tradițional „Rapsozii Gorjului”: Taraful Gorjului al Școlii Populare de Artă: În restul județului, există diverse tarafuri locale, în componența cărora, instrumentiștii diferă constant (mai ales pe instrumentele de acompaniament - braci, chitară, bas, schimbând instrumentele în funcție de situație) sau apar și în alte tarafuri. Astfel, printre cele mai importante tarafuri de lăutari și rapsozi de la ora actuală, care
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
Rapsozii Gorjului”: Taraful Gorjului al Școlii Populare de Artă: În restul județului, există diverse tarafuri locale, în componența cărora, instrumentiștii diferă constant (mai ales pe instrumentele de acompaniament - braci, chitară, bas, schimbând instrumentele în funcție de situație) sau apar și în alte tarafuri. Astfel, printre cele mai importante tarafuri de lăutari și rapsozi de la ora actuală, care au câștigat numeroase premii la diverse festivaluri specifice, se numără: În principiu, în mai toate comunele importante din județul Gorj există cel puțin un taraf sau
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
Populare de Artă: În restul județului, există diverse tarafuri locale, în componența cărora, instrumentiștii diferă constant (mai ales pe instrumentele de acompaniament - braci, chitară, bas, schimbând instrumentele în funcție de situație) sau apar și în alte tarafuri. Astfel, printre cele mai importante tarafuri de lăutari și rapsozi de la ora actuală, care au câștigat numeroase premii la diverse festivaluri specifice, se numără: În principiu, în mai toate comunele importante din județul Gorj există cel puțin un taraf sau o bandă de lăutari. Lăutarii ce
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
alte tarafuri. Astfel, printre cele mai importante tarafuri de lăutari și rapsozi de la ora actuală, care au câștigat numeroase premii la diverse festivaluri specifice, se numără: În principiu, în mai toate comunele importante din județul Gorj există cel puțin un taraf sau o bandă de lăutari. Lăutarii ce alcătuiesc formațiile, în funcție de eveniment, migrează de la una la alta, cu acordul primașilor (capilor de taraf). Astfel, în funcție de sat sau comună, în Gorj mai există numeroși lăutari și rapsozi. Muzica lăutarilor gorjeni a fost
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]