444 matches
-
cu poala capului, În Poiana Padeșului la Apa Neagră. Pe partea dinspre sud a acestui deal, chiar pe sub poala lui, se Întinde șoseaua Motru Baia de Aramă, dea lungul căreia sînt așezate satele Valea MÎnăstirii, Steicul, Valea Perilor, Olteanu, Glogova, Negoiești, Tarnița.Din dealul ce mărginește satul, de la „Groapa Lupilor” , și pînă la botul de deal al bisericii, perpendicular pe matca Lupoița-Lupoaia,se lasă mai mulți pinteni de deal, ce se sprijină pe matca de scurgere a ploilor. Între acești pinteni sînt
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
oronimului respectiv, asemănătoare cu cea a unui ou. De altfel, toponimul este răspândit în întreaga Românie, dar în mod deosebit în Moldova și Bucovina (este cazul muntelui Oușoru, de lângă Vatra Dornei). PĂLTINIȘ, pârâu, afluent al Cernului, care izvorăște de sub vârful Tarnița din Munții Berzunțului. Evident, toponimul a fost determinat, în atribuirea lui, de prezența pe malurile apei a vegetației de paltin. Există mai multe localități, care se află în această situație, cunoscute fiind denumiri ca Paltin, Păltinata (de pe Valea Trotușului), Păltiniș
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
altădată aici se afla locul unde vitele se adăpau și se odihneau în timpul amiezii. Există numeroase nume de locuri Staniște în toate provinciile românești. Et.: ap. staniște « ocol, staul, loc de odihnă, sălaș pentru vite și oi » d. slv. stanište. TARNIȚA, platou din localitatea Dumbrava. Pe aici era cândva locul de trecere spre satul Teiuș, aparținător de comuna Răcăciuni; vârf de munte și lac din Munții Berzunțului. Atât apelativul tarniță, cât și sinonimul topic corespunzător sunt frecvente și azi în județele
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
loc de odihnă, sălaș pentru vite și oi » d. slv. stanište. TARNIȚA, platou din localitatea Dumbrava. Pe aici era cândva locul de trecere spre satul Teiuș, aparținător de comuna Răcăciuni; vârf de munte și lac din Munții Berzunțului. Atât apelativul tarniță, cât și sinonimul topic corespunzător sunt frecvente și azi în județele Neamț, Suceava, Bistrița - Năsăud, Maramureș, dar și în alte zone din Carpații românești. Et.: ap. tarniță d. ucr. tarnyca. De precizat că în partea nordică întâlnim toponime cu sensul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
de comuna Răcăciuni; vârf de munte și lac din Munții Berzunțului. Atât apelativul tarniță, cât și sinonimul topic corespunzător sunt frecvente și azi în județele Neamț, Suceava, Bistrița - Năsăud, Maramureș, dar și în alte zone din Carpații românești. Et.: ap. tarniță d. ucr. tarnyca. De precizat că în partea nordică întâlnim toponime cu sensul « șea, trecătoare, pas » , dar sunt utilizate și sinonimele: Prislop, Pas și Prihod. VALEA RECE, pârâu, afluent pe partea stângă a Trotușului, pe teritoriul satului ce același nume
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
podei, săliște, tinoasă “noroioasă”, glod, hățaș, hultoană, corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale, în țarină sau pe munte”, bour, țintirim “cimitir”, buhai, pripor, toloacă, șipot “izvor”, perj “prun”, prisacă, răsturniș “alunecare de teren”, rogoz, secătură “loc defrișat”, staniște, tarniță etc. Desigur, în cazul unor formanți topici mai apar și unele neologisme, în legătură cu întreprinderi și instituții, cum ar fi: cabană, cartier, canton, fabrică, palat, tranșee, școală. Din punctul de vedere al originii, cele mai multe aparțin stratului etimologic românesc, compus fie din
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
plîns cu ochii acoperiți de cotul drept înălțat la frunte. Oase rupte, cu zvîrcurile umede, albeau țărîna. Botforii, tașca, chimirul, căciula brumărie erau ale lui Nechifor. Era el acolo, însă împuținat de dinții fiarelor. Scheletul calului, curățat de carne, sub tarniță și poclăzi, zăcea mai încolo. Femeia răcni aprig: -Gheorghiță! Flăcăul tresări și se întoarse. Dar ea striga pe celălalt, pe mort. Îngenunchind cu grabă îi adună ciolanele și-i deosebi lucrurile. Căpățîna era spartă de baltag”. Scena, dar mai ales
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de stil numite sinecdocă, întrucît relația dintre referentul denumit de apelativ și cel denumit de toponimul omo nim este de „întreg pentru parte“ (mai exact: suprafață încon jurătoare pentru un punct din cadrul ei: Adăpătoare, Balaur, Bordei, Buduroi, Butuc, Butură, Punte, Tarniță etc.). Conversiunea interonimică înseamnă trecerea unui antroponim, fără modificări formale specifice, la statutul de toponim, în urma asocierii cu un referent topic aflat într-o anumită relație cu persoana purtătoare a numelui respectiv (proprietate, vecinătate cu proprietatea acestuia, întîmplare memorabilă etc.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sunt Bîrsa Fierului, de 15 kilometri, și Bîrsa lui Bucur, de 12 kilometri. Corelate etimo logic cu toponimul Bîrsa pot fi: Bîrsana (care denumește un sat în județul Alba și un altul în județul Maramureș), Măgura Bîrsancii (în Cîmpia Romanațiului), Tarnița Bîrsanului (în Munții Rodnei), Bîrsănescu (vîrf în Munții Maramureșului), Bîrsănești (deal în Subcarpații Tazlăului; pîrîu, afluent de dreapta al Tazlăului, și sat în județul Bacău), Bîrsău (sat în județul Satu Mare; pîrîu, afluent de dreapta al Someșului), Bîrsău de Jos și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
poate, unele dintre toponimele Cristian (< Keresténnfalva), celelalte avînd la bază numele unei persoane locale. Bihor Este numele unor munți din Apuseni și al unui vîrf din Munții Căpățînii, regăsindu-se de asemenea în toponimele compuse polarizate Poarta Bihorului (peșteră) și Tarnița Bihorului (pas). Pot fi asociate etimologic, probabil, Biharia (două sate din județele Alba, respectiv Bihor), un vîrf în Munții Bihorului, o movilă în Cîmpia Înaltă a Crișurilor, o culme între Arieșul Mare și Arieșul Mic, (parte a Munților Bihorului) și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
necesitatea parcurgerii unui curs de scufundare (săli, bazine), și a echipamentelor necesare diferitelor tipuri de scufundări (de pe vapor, de noapte, fotografie subacvatică etc.). Locuri de scufundare în România: - peștera Isverna - Munții Mehedinți; - lacul Beliș - Munții Apuseni; lacul adăpostește o biserică; - Tarnița, lacul Bâlea, Izvoarele Termale din Marea Neagră, lacurile de acumulare și Delta Dunării. CAP.VII. AMENAJAREA TURISTICĂ ÎN FUNCȚIE DE STRUCTURA GEOGRAFICĂ: MONTANĂ ȘI A LITORALULUI Se constată o preocupare tot mai intensă pentru o abordare specializată, microscopică a problemelor amenajării litoralului, muntelui
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
A, județul Brașov. 646. Ioanes Cristina Michaela, născută la 5 iulie 1967 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Pavel Ioan Virgil și Carmen, cu domiciliul actual în Suedia, 73745 Fagersta, Almvagen 27H, cu ultimul domiciliu din România, Cluj-Napoca, str. Tarnița nr. 4, bl. B4, ap. 25, județul Cluj. 647. Ioanes Dan-Radu, născut la 28 martie 1966 în Cluj-Napoca, județul Cluj. România, fiul lui Ioanes Sorin Iosif și Mirela Rodica, cu domiciliul actual în Suedia, 73745 Fagersta, Almvagen 27H, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
ap. 18, județul Timiș. 407. Pop Andrada Speranța, născută la 19 ianuarie 1975 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Pop Liviu și Ona-Livia, cu domiciliul actual în Germania, 54411 Hermeskeil, Triererstr. 37, cu ultimul domiciliu din România, Cluj, Str. Tarniței nr. 2, bl. C1, ap. 61, județul Cluj. 408. Vasa Mariuca, născută la 3 iulie 1971 în București, România, fiica lui Bâlea Ovidiu și Elenă Ștefania, cu domiciliul actual în Germania, 40477 Dusseldorf, Kaiserwertherstr. 11, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
6. 54. Costea Kiss Gabriela Cristina, născută la 6 februarie 1968 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Costea Gavril și Hilda, cu domiciliul actual în Germania, 85077 Manching, Urferweg 18/ 1/2, cu ultimul domiciliu din România, Cluj-Napoca, str. Tarnița nr. 7, bl. A1, ap. 18, județul Cluj. 55. Deca Cristinel Dumitru, născut la 16 aprilie 1968 în Craiova, județul Dolj, România, fiul lui Dumitru și Mariana, cu domiciliul actual în Germania, 72766 Reutlingen, Melanchthon str. 14, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 7 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120039_a_121368]
-
demolarea și scoaterea din funcțiune a unor construcții, situate în județul Călărași - Decretul nr. 201 din 19 mai 1982 Aprobarea Planului de măsuri pentru realizarea strămutărilor din zona afectată de executarea investiției "Amenajarea hidroenergetica a râului Someșul Mic, aval de Tarnița", precum și exproprierea, scoaterea din producția agricolă și din fondul forestier a unor terenuri, exproprierea, scoaterea din funcțiune și demolarea unor construcții - Decretul nr. 334 din 17 septembrie 1982 Baterea și punerea în circulație a unei monede divizionare de 25 bani
LEGE nr. 121 din 7 iulie 2000 privind declararea ca abrogate a unor acte normative nepublicate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129258_a_130587]
-
0,4 ha Petresti Petresti, județul Albă 1983 66.919.249.048 22. 8.18.01 Baraj Fântânele H = 92 m, S = 10,80 ha Beliș Comună Beliș, județul 1977 428.437.019.850 Cluj 23. 8.18.01 Baraj Tarnița H = 92 m, Colonia Tarnița, Comuna Gilău, județul 1974 230.008.301.288 S = 0,2784 ha DJ 107 Gilau-Mariselu Cluj 24. 8.18.01 Baraj Somesul Cald H = 34 m, Somesul Cald, Comuna Gilău, județul 1983 88.205.690
HOTĂRÂRE nr. 627 din 13 iulie 2000 (*actualizată*) privind reorganizarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129678_a_131007]
-
județul Albă 1983 66.919.249.048 22. 8.18.01 Baraj Fântânele H = 92 m, S = 10,80 ha Beliș Comună Beliș, județul 1977 428.437.019.850 Cluj 23. 8.18.01 Baraj Tarnița H = 92 m, Colonia Tarnița, Comuna Gilău, județul 1974 230.008.301.288 S = 0,2784 ha DJ 107 Gilau-Mariselu Cluj 24. 8.18.01 Baraj Somesul Cald H = 34 m, Somesul Cald, Comuna Gilău, județul 1983 88.205.690.233 S = 0,1430 ha
HOTĂRÂRE nr. 627 din 13 iulie 2000 (*actualizată*) privind reorganizarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129678_a_131007]
-
m3; Amonte Sat Closani Pades, județul Gorj 1973 - NNR = 480 mDm; S = 42 ha 75. 8.18.01 Lacul Cerna V = 124 milioane m3; Cerna Pades, județul Gorj 1979 - NNR = 685 mDm; S = 301 ha 76. 8.18.01 Acumularea Tarnița NNR = 521,5 mDm; Somesul Cald; Comună Gilău, 1974 - VB = 74 milioane m3; Colonia Tarnița județul Cluj S = 227,62 ha 77. 8.18.01 Acumularea Somesul Cald NNR = 441,5 mDm; Somesul Cald; Comună Gilău, 1983 - VB = 7,5
HOTĂRÂRE nr. 627 din 13 iulie 2000 (*actualizată*) privind reorganizarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129678_a_131007]
-
8.18.01 Lacul Cerna V = 124 milioane m3; Cerna Pades, județul Gorj 1979 - NNR = 685 mDm; S = 301 ha 76. 8.18.01 Acumularea Tarnița NNR = 521,5 mDm; Somesul Cald; Comună Gilău, 1974 - VB = 74 milioane m3; Colonia Tarnița județul Cluj S = 227,62 ha 77. 8.18.01 Acumularea Somesul Cald NNR = 441,5 mDm; Somesul Cald; Comună Gilău, 1983 - VB = 7,5 milioane m3; Colonia Tarnița județul Cluj S = 105,7006 ha 78. 8.18.01 Acumularea
HOTĂRÂRE nr. 627 din 13 iulie 2000 (*actualizată*) privind reorganizarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129678_a_131007]
-
mDm; Somesul Cald; Comună Gilău, 1974 - VB = 74 milioane m3; Colonia Tarnița județul Cluj S = 227,62 ha 77. 8.18.01 Acumularea Somesul Cald NNR = 441,5 mDm; Somesul Cald; Comună Gilău, 1983 - VB = 7,5 milioane m3; Colonia Tarnița județul Cluj S = 105,7006 ha 78. 8.18.01 Acumularea Florești ÎI NNR = 374 mDm; Florești Comună Florești, 1986 - VB = 0,9 milioane m3; județul Cluj S = 40,8565 ha 79. 8.18.01 Acumularea Dragan NNR = 851 mDm
HOTĂRÂRE nr. 627 din 13 iulie 2000 (*actualizată*) privind reorganizarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129678_a_131007]
-
hidroenergetice: 1330,5 MW Hidrocentrala Stejaru - 2 x 50 + 4 x 27,5 MW Prima ecluză Porțile de Fier I Hidrocentrala Vidraru - 4 x 55 MW Hidrocentrala Mărișelu - 3 x 73,5 MW Hidrocentrala Șugag - 2 x 75 MW Hidrocentrala Tarnița - 2 x 22,5 MW Hidrocentrala Râul Mare Retezat - 2 x 167,5 MW Hidrocentrala Gâlceag - 2 x 75 MW 2. Capacități noi: realizarea primei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj Tarnița Lăpuștești, 1.000 MW, 1.200 GWh/an 3
ACORD din 16 iunie 2005 privind cooperarea dintre Ministerul Economiei şi Comerţului din România şi Departamentul Federal al Afacerilor Economice al Confederaţiei Elveţiene, reprezentând Confederaţia Elveţiană, în domeniile energie, mediu şi alte sectoare industriale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137703_a_139032]
-
5 MW Hidrocentrala Șugag - 2 x 75 MW Hidrocentrala Tarnița - 2 x 22,5 MW Hidrocentrala Râul Mare Retezat - 2 x 167,5 MW Hidrocentrala Gâlceag - 2 x 75 MW 2. Capacități noi: realizarea primei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj Tarnița Lăpuștești, 1.000 MW, 1.200 GWh/an 3. Modernizarea sistemelor de comandă, control și protecție pentru stațiile electrice din rețea 4. Modernizarea sistemului de telecontrol al stațiilor, implementarea și dezvoltarea sistemelor DMS-SCADA 5. Creșterea capacității de distribuție a rețelei
ACORD din 16 iunie 2005 privind cooperarea dintre Ministerul Economiei şi Comerţului din România şi Departamentul Federal al Afacerilor Economice al Confederaţiei Elveţiene, reprezentând Confederaţia Elveţiană, în domeniile energie, mediu şi alte sectoare industriale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137703_a_139032]
-
unități de implementare a proiectului, în conformitate cu termenii de referință acceptați de Comisie. Aceștia trebuie să includă și prevederi privind programe de instruire a personalului în vederea întăririi capacității de monitorizare; ... e) stabilirea unui plan de management pentru prevenirea poluării în zonele Tarnița și Gilău, care va fi acceptat de Comisie și B.E.I., inclusiv identificarea unor obiective care urmează să fie îndeplinite la anumite termene pe perioada implementării măsurii. ... 4. Condițiile care trebuie îndeplinite înaintea efectuării plăților intermediare ulterioare: a) realizarea unui progres
MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 10 octombrie 2001 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabilă şi a reţelei de canalizare din municipiul Cluj-Napoca, România". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139887_a_141216]
-
care urmează să fie îndeplinite la anumite termene pe perioada implementării măsurii. ... 4. Condițiile care trebuie îndeplinite înaintea efectuării plăților intermediare ulterioare: a) realizarea unui progres satisfăcător în ceea ce privește atingerea obiectivelor-ținta identificate în planul de management pentru prevenirea poluării în zonele Tarnița și Gilău; ... b) stabilirea până la data de 31 decembrie 2005 a măsurilor necesare pentru asigurarea totalei conformități cu cerințele legislației existente în domeniul pretratarii apelor uzate industriale; ... c) stabilirea până la data de 31 decembrie 2005 a unui sistem de taxe
MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 10 octombrie 2001 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabilă şi a reţelei de canalizare din municipiul Cluj-Napoca, România". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139887_a_141216]
-
din granite, care ating în vârful omonim 1 836 m; - Munții Gilău, din estul Munților Vlădeasa, alcătuiți din șisturi cristaline, cu înălțimi de 1 000 - 1 250 m; au sate risipite, iar pe Someșul Cald, lacuri de baraj la Fântânele, Tarnița și Gilău; - Muntele Mare, situat între Someșu Cald și Arieș, care atinge în vârful omonim 1 827 m; - Munții Trascăului, amplasați între Arieș și Ampoi, formați din calcare, cu vârfuri semețe și chei (Cheile Turzii, Râmeți). 20 GEOGRAFIE FIZICĂ Detunatele
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]