294 matches
-
După Todorov, de exemplu, o transformare este o relație care apare între două PROPOZIȚII SIMPLE care au în comun un PREDICAT și poate fi simplă (implicînd adăugirea unui operator modalitate, negație etc. la un predicat de bază: "X mănîncă o tartină în fiecare zi" → "X nu mănîncă o tartină în fiecare zi"), sau complexă (implicînd grefarea unui predicat pe un predicat de bază: "X mănîncă o tartină în fiecare zi" → "X [sau Y] spune că X mănîncă o tartină în fiecare
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
relație care apare între două PROPOZIȚII SIMPLE care au în comun un PREDICAT și poate fi simplă (implicînd adăugirea unui operator modalitate, negație etc. la un predicat de bază: "X mănîncă o tartină în fiecare zi" → "X nu mănîncă o tartină în fiecare zi"), sau complexă (implicînd grefarea unui predicat pe un predicat de bază: "X mănîncă o tartină în fiecare zi" → "X [sau Y] spune că X mănîncă o tartină în fiecare zi"). Între transformările simple există transformări de mod
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
adăugirea unui operator modalitate, negație etc. la un predicat de bază: "X mănîncă o tartină în fiecare zi" → "X nu mănîncă o tartină în fiecare zi"), sau complexă (implicînd grefarea unui predicat pe un predicat de bază: "X mănîncă o tartină în fiecare zi" → "X [sau Y] spune că X mănîncă o tartină în fiecare zi"). Între transformările simple există transformări de mod ("X trebuie să mănînce o tartină în fiecare zi"), intenție ("X încearcă să mănînce o tartină în fiecare
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mănîncă o tartină în fiecare zi" → "X nu mănîncă o tartină în fiecare zi"), sau complexă (implicînd grefarea unui predicat pe un predicat de bază: "X mănîncă o tartină în fiecare zi" → "X [sau Y] spune că X mănîncă o tartină în fiecare zi"). Între transformările simple există transformări de mod ("X trebuie să mănînce o tartină în fiecare zi"), intenție ("X încearcă să mănînce o tartină în fiecare zi"), rezultat ("X reușește să mănînce o tartină în fiecare zi"), manieră
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
implicînd grefarea unui predicat pe un predicat de bază: "X mănîncă o tartină în fiecare zi" → "X [sau Y] spune că X mănîncă o tartină în fiecare zi"). Între transformările simple există transformări de mod ("X trebuie să mănînce o tartină în fiecare zi"), intenție ("X încearcă să mănînce o tartină în fiecare zi"), rezultat ("X reușește să mănînce o tartină în fiecare zi"), manieră ("X se grăbește să mănînce o tartină în fiecare zi"), aspect ("X continuă să mănînce o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mănîncă o tartină în fiecare zi" → "X [sau Y] spune că X mănîncă o tartină în fiecare zi"). Între transformările simple există transformări de mod ("X trebuie să mănînce o tartină în fiecare zi"), intenție ("X încearcă să mănînce o tartină în fiecare zi"), rezultat ("X reușește să mănînce o tartină în fiecare zi"), manieră ("X se grăbește să mănînce o tartină în fiecare zi"), aspect ("X continuă să mănînce o tartină în fiecare zi") și stare ("X nu mănîncă o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
că X mănîncă o tartină în fiecare zi"). Între transformările simple există transformări de mod ("X trebuie să mănînce o tartină în fiecare zi"), intenție ("X încearcă să mănînce o tartină în fiecare zi"), rezultat ("X reușește să mănînce o tartină în fiecare zi"), manieră ("X se grăbește să mănînce o tartină în fiecare zi"), aspect ("X continuă să mănînce o tartină în fiecare zi") și stare ("X nu mănîncă o tartină în fiecare zi"). Între transformările complexe există transformări de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
există transformări de mod ("X trebuie să mănînce o tartină în fiecare zi"), intenție ("X încearcă să mănînce o tartină în fiecare zi"), rezultat ("X reușește să mănînce o tartină în fiecare zi"), manieră ("X se grăbește să mănînce o tartină în fiecare zi"), aspect ("X continuă să mănînce o tartină în fiecare zi") și stare ("X nu mănîncă o tartină în fiecare zi"). Între transformările complexe există transformări de aparență ("X [sau Y] pretinde că X mănîncă o tartină în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în fiecare zi"), intenție ("X încearcă să mănînce o tartină în fiecare zi"), rezultat ("X reușește să mănînce o tartină în fiecare zi"), manieră ("X se grăbește să mănînce o tartină în fiecare zi"), aspect ("X continuă să mănînce o tartină în fiecare zi") și stare ("X nu mănîncă o tartină în fiecare zi"). Între transformările complexe există transformări de aparență ("X [sau Y] pretinde că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), cunoaștere ("X [sau Y] știe că X mănîncă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în fiecare zi"), rezultat ("X reușește să mănînce o tartină în fiecare zi"), manieră ("X se grăbește să mănînce o tartină în fiecare zi"), aspect ("X continuă să mănînce o tartină în fiecare zi") și stare ("X nu mănîncă o tartină în fiecare zi"). Între transformările complexe există transformări de aparență ("X [sau Y] pretinde că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), cunoaștere ("X [sau Y] știe că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), descripție ("X [sau Y] spune
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o tartină în fiecare zi"), aspect ("X continuă să mănînce o tartină în fiecare zi") și stare ("X nu mănîncă o tartină în fiecare zi"). Între transformările complexe există transformări de aparență ("X [sau Y] pretinde că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), cunoaștere ("X [sau Y] știe că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), descripție ("X [sau Y] spune că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), supoziție ("X [sau Y] suspectează că X mănîncă o tartină în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
fiecare zi") și stare ("X nu mănîncă o tartină în fiecare zi"). Între transformările complexe există transformări de aparență ("X [sau Y] pretinde că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), cunoaștere ("X [sau Y] știe că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), descripție ("X [sau Y] spune că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), supoziție ("X [sau Y] suspectează că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), subiectivizare ("X [sau Y] crede că X mănîncă o tartină în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
transformările complexe există transformări de aparență ("X [sau Y] pretinde că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), cunoaștere ("X [sau Y] știe că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), descripție ("X [sau Y] spune că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), supoziție ("X [sau Y] suspectează că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), subiectivizare ("X [sau Y] crede că X mănîncă o tartină în fiecare zi") și atitudine ("Lui X [sau Y] îi place că X mănîncă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o tartină în fiecare zi"), cunoaștere ("X [sau Y] știe că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), descripție ("X [sau Y] spune că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), supoziție ("X [sau Y] suspectează că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), subiectivizare ("X [sau Y] crede că X mănîncă o tartină în fiecare zi") și atitudine ("Lui X [sau Y] îi place că X mănîncă o tartină în fiecare zi"). Ca o SECVENȚĂ narativă să fie completă, ea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o tartină în fiecare zi"), descripție ("X [sau Y] spune că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), supoziție ("X [sau Y] suspectează că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), subiectivizare ("X [sau Y] crede că X mănîncă o tartină în fiecare zi") și atitudine ("Lui X [sau Y] îi place că X mănîncă o tartină în fiecare zi"). Ca o SECVENȚĂ narativă să fie completă, ea trebuie să conțină două propoziții distincte într-o relație transformațională. ¶După Greimas, transformările
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
fiecare zi"), supoziție ("X [sau Y] suspectează că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), subiectivizare ("X [sau Y] crede că X mănîncă o tartină în fiecare zi") și atitudine ("Lui X [sau Y] îi place că X mănîncă o tartină în fiecare zi"). Ca o SECVENȚĂ narativă să fie completă, ea trebuie să conțină două propoziții distincte într-o relație transformațională. ¶După Greimas, transformările leagă șiruri intratextuale la același nivel structural. Ele sînt echivalente cu operațiile de CONJUNCȚIE și DISJUNCȚIE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ca și garnitură la gustări. PASTĂ DIN URDĂ DULCE 300 g urdă, 150 g unt, sare, piper, o legătură de mărar tocat mărunt Se amestecă bine și se bate cu mixerul timp de 5 minute. Cu această pastă, putem face tartine, umple roșii sau umplem bușeuri mici pentru gustări asortate. PATEURI CU BRÂNZĂ 1,1 kg de foietaj crud, 300 g brânză, 2 ouă, 100 g făină Aluatul se întinde cu grosimea de jumătate de centimetru, apoi se taie în formă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se toacă mărunt, apoi se călesc în ulei împreună cu ceapa tocată mărunt până scade apa, după care se adaugă gogoșarul copt tăiat cubulețe, apoi se mixează, se adaugă maioneza și se amestecă. La sfârșit, se decorează cu gogoșar. PASTE PENTRU TARTINE Pasta de unt - 200 g unt, o ceapă tocată mărunt, două lingurițe de muștar, un gălbenuș fiert, 4-5 măsline tocate și puțină verdeață tocată; se freacă bine până devine o pastă. Pasta de ouă - 5 cartofi fierți, 5 ouă fierte
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
100 gr. De ulei, două linguri de sos picant și sare după gust; călim ceapa cu sosul picant în ulei, adăugăm vinetele și lăsăm să mai dea câteva clocote, apoi așezăm pasta pe platou și decorăm cu verdeață. Pasta pentru tartine de post - un pachet de margarină, o linguriță de boia dulce, 100 gr. De măsline fără sâmbure, o linguriță de Secretul Gustului, o ceapă tocată mărunt frecată cu sare, apoi clătită cu apă rece; se amestecă toate la un loc
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ca și garnitură la gustări. PASTĂ DIN URDĂ DULCE 300 g urdă, 150 g unt, sare, piper, o legătură de mărar tocat mărunt Se amestecă bine și se bate cu mixerul timp de 5 minute. Cu această pastă, putem face tartine, umple roșii sau umplem bușeuri mici pentru gustări asortate. PATEURI CU BRÂNZĂ 1,1 kg de foietaj crud, 300 g brânză, 2 ouă, 100 g făină Aluatul se întinde cu grosimea de jumătate de centimetru, apoi se taie în formă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
se toacă mărunt, apoi se călesc în ulei împreună cu ceapa tocată mărunt până scade apa, după care se adaugă gogoșarul copt tăiat cubulețe, apoi se mixează, se adaugă maioneza și se amestecă. La sfârșit, se decorează cu gogoșar. PASTE PENTRU TARTINE Pasta de unt - 200 g unt, o ceapă tocată mărunt, două lingurițe de muștar, un gălbenuș fiert, 4-5 măsline tocate și puțină verdeață tocată; se freacă bine până devine o pastă. Pasta de ouă - 5 cartofi fierți, 5 ouă fierte
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
100 gr. De ulei, două linguri de sos picant și sare după gust; călim ceapa cu sosul picant în ulei, adăugăm vinetele și lăsăm să mai dea câteva clocote, apoi așezăm pasta pe platou și decorăm cu verdeață. Pasta pentru tartine de post - un pachet de margarină, o linguriță de boia dulce, 100 gr. De măsline fără sâmbure, o linguriță de Secretul Gustului, o ceapă tocată mărunt frecată cu sare, apoi clătită cu apă rece; se amestecă toate la un loc
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
În care industria alimentară adaugă grăsimi, sare și zahăr, reducând de obicei considerabil conținutul În fibre, minerale și vitamine. La desert, privilegiați pe cât posibil fructele, precum și iaurturile și compoturile slab Îndulcite. Pătrățelul de ciocolată de la cafea, dulceața sau mierea pe tartine sunt, În cantitate rezonabilă, compatibile cu o bună sănătate. Pentru amatorii de sucuri acidulate: privilegiați mai mult formele ușoare (lightă pentru a reduce consumul de zahăr (o cutie de astfel de suc conține echivalentul a 6-8 cuburi de zahără. În
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
cepe roșii și căliți-le Împreună În puțin ulei de măsline. Puneți totul Într-o salatieră și adăugați 2 crenguțe de coriandru tocate, 2 linguri de ulei de nuci, 1 lingură de oțet de nuci, sare și piper. Serviți imediat. Tartine cu ceapă ŕ la savoyarde Rumeniți ușor Într-o tigaie rondele groase de ceapă. Garnisiți cu ele felii de pâine prăjită. Adăugați lamele de brânză topită În tigaie. Dați tartinele la cuptor câteva minute și serviți cu jambon crud și
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
lingură de oțet de nuci, sare și piper. Serviți imediat. Tartine cu ceapă ŕ la savoyarde Rumeniți ușor Într-o tigaie rondele groase de ceapă. Garnisiți cu ele felii de pâine prăjită. Adăugați lamele de brânză topită În tigaie. Dați tartinele la cuptor câteva minute și serviți cu jambon crud și castraveți. Rizoto cu cepe mici și busuioc proaspăt Încălziți Într-o cratiță 1 litru de apă cu 1 cub de supă de pui. Tăiați 1 legătură de cepe albe mici
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]