96,454 matches
-
experiență situată între melancolie și bucurie. R.B.: Aș completa ideea.Pe parcursul scurtei noastre călătorii, s-au întîmplat și cîteva mici minuni. Cînd l-am vizitat pe Eginald Schlattner, în străvechea sa parohie, Roșia, autorul Cocoșului decapitat, v-a arătat odăjdiile tatălui lui Cioran... F.T.:Da, da, "stola" părintelui Cioran, protopopul despre care Schlattner mi-a spus că ar fi avut un rang echivalent cu cel de episcop... Odăjdiile preotului Cioran erau așezate pe perete, între fereastră și biblioteca lui Eginald Schlattner
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
George Arion - Domnule , care sunt primele dumneavoastră amintiri? - Primele amintiri le pot data cu precizie - de la vârsta de doi ani și trei luni, anume din momentul în care mama află de moartea tatălui meu. A murit în ultima zi a războiului, în noiembrie 1918. Nu a murit de glonț, ci de gripă spaniolă. Vestea i-a parvenit mamei după câteva săptămâni, pentru că nu i s-a telegrafiat, ci au ținut să îi scrie
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
a fost atmosfera în familie, cum v-au educat, cum v-au pregătit pentru viață? - Să știți că impresia mea de copil a fost - hai să nu zicem de sărăcie, dar de sărăcire. Faptul că mama era văduvă, că din partea tatei nu am moștenit - fratele meu și cu mine - decât 40 de hectare (ceea ce pe vremea aceea însemna foarte puțin, ba mai mult, mama a fost timp de șapte ani în proces cu persoana care cumpărase părțile cuvenite unchilor mei și
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
Marilor Dregători, Nicolae Stoicescu are marele merit de a dovedi, cu documente, că, totuși, și Buzeștii despre care s-a crezut că-s boieri "proaspeți" pe vremea lui Mihai Viteazul, erau descendenți ai unor mari boieri dinainte, dacă nu prin tată, cel puțin prin mamă, ceea ce conta foarte mult; puteai de fapt să iei și numele prin mamă. Printre marile familii găsești unele - ca Brâncovenii și Floreștii - trecute și de cinci ori prin descendență feminină în decursul a 600 de ani
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
mea, până la doisprezece ani, când am fost trimiși interni în Franța. Cred că mama era oarecum întârziată cu politica; nici măcar nu mai era la modă să faci studii în străinătate, dar ea ținea să continue oarecum o tradiție de familie - tatăl meu fusese intern în Germania , la Liceul Francez din Berlin, bunicul făcuse Bacalaureatul în Franța pe la 1870... Dar, între timp, liceele noastre deveniseră de nivel european, așa că noi, din lumea pe care o frecventam, reprezentam o excepție cu plecarea în
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
Când se întorceau de la instrucție, primii cântau Haili hailo sau Lili Marlen, iar ai noștri Vrem Ardealul." Frâna temperamentală a memorialistului înlătură continuarea marșului militar: "prin oțel și foc"! Director de școală în satul moldovean Pleșești, iar pe front căpitan, tatăl memorialistului, om fără de păcat, suferă, după invazia sovietică în România rigorile învingătorului, de slugile acestuia aplicate, cu atât mai mult cu cât se bucură și de oarecare stare. Reținut în mai multe rânduri este apoi arestat, judecat și condamnat la
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
Dem. Demetrescu-Buzău, grefier la Înalta Curte de Casație din București moare, din proprie voință, la 23 noiembrie 1923, punînd astfel capăt, fără motiv răspicat, unei existențe pe care mulți nu s-au sfiit a o califica drept "urmuziană". Și dacă tatăl, medic și latinist cu aplicație, îi hotărăște cariera și îi potrivește numele după sonorități identice în rădăcină ce par a urma modelul onomastic rusesc, mama, talentată pianistă, îi insuflă, fără a-l încuraja, o devoratoare pasiune pentru muzica clasică. Viața
MARTIE by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14116_a_15441]
-
cafenelei bucureștene. Dar grefierul nu va deveni scriitor decît tîrziu, în 1922, cînd T. Arghezi îl publică mai cu de-a sila în Cugetul românesc, după ce îl înzestrase, "călugărește", și cu un nume potrivit. Anxios și pătruns de preceptele unui tată opac la creație, care erau, în mare măsură, și ale vremii, "se temea - după spusele nașului său literar - ca nu cumva Casația să-l găsească mai repede în Urmuz decît în propriul lui nume, despicat din Dumitru." Suprarealist avant la
MARTIE by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14116_a_15441]
-
de Eugen Simion este, pe cât analiză, pe atâta confesiune. Criticul fixează cu metodă timpul fizic al operei. Reține riguros datele, implicându-le fără uscăciunea cifrelor, totuși prin cifre. Apariția omului în lume, apariția poetului, descins din unica tipăritură a poeziei tatălui, scrijelită pe trunchiul copacului din bătătura casei, din Bulzeștii Doljului, crescând odată cu concentrica așezare a creșterii copacului. Dramaticul insuflat de liric și epic prin tensiune și conflict. Minuția demonstrației, prin exemple, a fascinației simplului, complicat al exprimării sensurilor adânci ale
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
capul căreia își sprijinea mîna bolnava. - Te cunosc - zise. Tu ești Daniel. - Da. - Ești băiatul care a descoperit o scurgere masivă de gaze în piața Rovira. - Căpitanul Blay a descoperit-o. - Și locuiești pe strada Cerdena. - Da. - Și nu ai tată - coborî vocea și adăugă: E adevărat? În vocea ei percepeai o somnolență care se îneca uneori în flegma lipită de corzile vocale; m-am gîndit că avea febră mare și că prin glas transmitea acea febră și spută contaminată. - Chiar
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
și adăugă: E adevărat? În vocea ei percepeai o somnolență care se îneca uneori în flegma lipită de corzile vocale; m-am gîndit că avea febră mare și că prin glas transmitea acea febră și spută contaminată. - Chiar n-ai tată? - repetă. - Nu știu. - Nu știi dacă ai tată sau nu? Halal de tine, n-am ce zice! Ești prost sau te prefaci? I-am observat unghiile îngrijite, ojate cu roșu de cireașă. - Nu s-a mai întors niciodată din război
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
o somnolență care se îneca uneori în flegma lipită de corzile vocale; m-am gîndit că avea febră mare și că prin glas transmitea acea febră și spută contaminată. - Chiar n-ai tată? - repetă. - Nu știu. - Nu știi dacă ai tată sau nu? Halal de tine, n-am ce zice! Ești prost sau te prefaci? I-am observat unghiile îngrijite, ojate cu roșu de cireașă. - Nu s-a mai întors niciodată din război " am zis. Dar nu știm dacă a fost
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
bine pe undeva, cu memoria rătăcită sau atinsă cumva, vreau să spun că nu-și amintește nici de familie, nici de nimic altceva și nu știe să se întoarcă înapoi, acasă... De-asta nu pot să spun că n-am tată. Susana mă privi curioasă și apoi zise: - Păi e ca și cum nu l-ai avea. La fel ca și mine. Scoase batista de sub pernă, o înmuie în apa de colonie din flaconul pe care-l avea la îndemînă și-și umezi
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
tine " i-am întins agrafele și almanahul cu Rip Kirby, pe care nici n-a catadicsit să-l privească. Alese două agrafe și în timp ce și le punea, strîngându-și părul spre ceafă și spre urechile palide, am zărit pe noptieră fotografia tatălui ei, într-o ramă de argint: Kim într-un palton deschis la culoare, cu reverele ridicate, din profil, cu borul pălăriei acoperindu-i un ochi și zîmbind dintr-o parte. Ochii lui întunecați ascundeau o licărire ironică, sîmburele unei aventuri
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
o bună zi. Nici vorbă de cămașă de noapte și de șal de lînă, nici pomeneală din tot ceea ce vezi. Ar trebui să țin ceva în mînă... o oglindă, sau o geantă foarte frumoasă pe care mi-a dăruit-o tata. Ce zici? O să desenezi? I-am spus că nu asta convenisem cu căpitanul Blay și că aveam instrucțiuni s-o desenez vlăguită în pat, foarte palidă și inspirînd fumul toxic care ieșea din coșul uzinei. - Și cu cercăne mari și
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
și o strânse la piept. Poți să mă desenezi slută și sfrijită cu fața albă ca ceara și cu ochii roșii de febră și chiar scuipînd sînge, mi-e indiferent. Dar celălalt mă interesează, fiindcă vreau să i-l trimit tatei și nu vreau să mă vadă bolnavă și pocită. Înțelegi? - Da. - O să fie un cadou surpriză pentru el, pricepi? - Da, da, firește. - Și atunci, o să-l faci? - Sper să-mi iasă bine... - Bineînțeles! O să fie foarte frumos! - Iar ca fundal
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
lux sînt plantate pe pămîntul altora. Atenția de care se bucură primarul Găinușă din partea Jurnalului, pe două pagini de ziar, cu poze, casete de caz și altele a fost stîrnită, se pare, cu siguranță de faptul că primarul Găinușă e tatăl lui Mihai Găinușă, unul dintre cei doi "cîrcotași" de la Prima Tv. Cîrcotașii de la Prima Tv își bat joc, de cîte ori au ocazia, de concurența de la Antena1. Jurnalul Național, rudă apropiată cu Antena 1, l-a prins în ofsaid pe
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
Găinușă jr poate fi întrebat dacă nu cumva Găinușă senior nu s-a folosit de celebritatea fiului pentru a face și desface tot ce i-a trecut prin cap în comună. Dar dacă Găinușă fiul chiar n-a știut că tatăl său se ocupă cu găinării cu terenuri în contul reputației sale? Căci, totuși, nu-l credem tîmpit pe Găinușă jr să se joace de-a dreptatea și adevărul știind că tatăl său se ocupă de falsuri cu terenuri în comuna
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
Dar dacă Găinușă fiul chiar n-a știut că tatăl său se ocupă cu găinării cu terenuri în contul reputației sale? Căci, totuși, nu-l credem tîmpit pe Găinușă jr să se joace de-a dreptatea și adevărul știind că tatăl său se ocupă de falsuri cu terenuri în comuna pe care o păstorește.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
degrabă interiorizat; am doar din când în când izbucniri, uneori polemice, uneori literare - funcționează ca niște supape. - Ați văzut lumina zilei într-o casă de magistrat. Cum era familia dumneavoastră ? - Sunt a treia generație de înalți magistrați. Bunicul meu dinspre tată a fost secretar la Curtea de Casație, tata consilier la Curtea de Justiție și Casație iar eu am fost doar judecător supleant, judecător plin, procuror, fiind "debarcat" de regimul comunist în comuna Budești (lângă București). De acolo m-a dat
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
izbucniri, uneori polemice, uneori literare - funcționează ca niște supape. - Ați văzut lumina zilei într-o casă de magistrat. Cum era familia dumneavoastră ? - Sunt a treia generație de înalți magistrați. Bunicul meu dinspre tată a fost secretar la Curtea de Casație, tata consilier la Curtea de Justiție și Casație iar eu am fost doar judecător supleant, judecător plin, procuror, fiind "debarcat" de regimul comunist în comuna Budești (lângă București). De acolo m-a dat afară Lucrețiu Pătrășcanu, ca o consolare acordându-mi
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
l977 (coincidență!) a tipărit - firește, la Editura Militară - emoționanta corespondență din l877 dintre străbunicii lui: Plevna, Smârdan, Vidin, Fântâna Barului ș.a. Cred că n-ar strica o reeditare, de astă dată necenzurată. - Cum era totuși viața în familie? - Era cordială. Tata, fiind magistrat, a parcurs trasee destul de lungi până să ajungă la București; a fost întâi la Pitești, prezident de Tribunal, oraș în care, printr-o ciudată coincidență, am fost și eu pentru prima oară numit jude supleant, mergând oarecum pe
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
prea străin în acest debut. Proaspăt căsătorit, făceam zilnic - cu un "Citroen" - ruta București - Pitești și retur. - Dar familia v-a pregătit pentru ceea ce, de fapt, ați trăit în continuare? - Cel care a dorit să fiu magistrat a fost - firește - tatăl meu. Prenumele lui fiind însă tot Barbu, atunci când am publicat primele poezii în "Vlăstarul", "Viața literară", "Contimporanul", "Viața românească", Revista Fundațiilor Regale, sau "Ulise", periodic al pe nedrept uitatului Lucian Boz - colegii tatii de la Curtea de Casație, șocați și intrigați
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
dorit să fiu magistrat a fost - firește - tatăl meu. Prenumele lui fiind însă tot Barbu, atunci când am publicat primele poezii în "Vlăstarul", "Viața literară", "Contimporanul", "Viața românească", Revista Fundațiilor Regale, sau "Ulise", periodic al pe nedrept uitatului Lucian Boz - colegii tatii de la Curtea de Casație, șocați și intrigați i-au spus: "Barbule, te-ai apucat de năzdrăvănii? Ce-s poeziile astea?". Am fost aspru dojenit: "Să-ți vie mințile în cap..." Am folosit pseudonimul "Judex" chiar prima dată când în 1923
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
ani după aceea - într-o călătorie în Italia, datorată numai profesorului George Oprescu, de astă dată în calitate de istoric de artă, s-a nimerit s-o cunosc pe însăși fiica lui Șaliapin, Marina, care mi-a povestit nu numai despre succesele tatălui ei, dar și despre faimosul costum din "Boris Godunov", vândut la un preț fabulos faimosului "Victoria and Albert Museum" din Londra. Dar văd că fac fel de fel de digresiuni! - Foarte bine! În poeziile dumneavoastră evocați un univers prietenos, populat
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]