KorAP: Find »[drukola/base=tataie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...39 >

959 matches

Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404

pământurile vor fi luate”. De cine? Nu știam. Nici nu-mi imaginam cum puteau să fie luate? Pământul nu era ceva care putea fi luat și pus deoparte. Tot gândindu-mă, mi-am terminat cașul și oul mai repede decât tataie, care, curios a început să caute iarăși în coș. -Se poate să te fi uitat Susana?! -Nu mă iubește decât mami! i-am răspuns indiferentă. Deodată, a scos din coș borcanul cu smântână și fără să mă întrebe l-a

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
jumătate în farfuria mea, întinzându-mi altă felie de pâine. Gura mi se umpluse de apă vâzând smântâna în farfurie, dar cum eram nepoata lui Gogu, deci aveam un gram din mândria țăranului încălțat cu opinci, am privit indiferentă, până când tataie, jenat, a încercat să-mi explice: -Dacă îți puneam smântâna, nu ai fi mâncat nici cașul și nici oul; atunci Susana mi-ar fi spus că nu am avut grijă de tine. Știam că tataie spunea adevărul. Îl iertasem și

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
opinci, am privit indiferentă, până când tataie, jenat, a încercat să-mi explice: -Dacă îți puneam smântâna, nu ai fi mâncat nici cașul și nici oul; atunci Susana mi-ar fi spus că nu am avut grijă de tine. Știam că tataie spunea adevărul. Îl iertasem și tăcută, am început să înting cu pâine în smântâna încălzită de soare; la început plictisită, iar pe urmă cu graba înfometatului. Tataie mă privea cu un zâmbet satisfăcut; știam că el câștigase, dar nu mai

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
mi-ar fi spus că nu am avut grijă de tine. Știam că tataie spunea adevărul. Îl iertasem și tăcută, am început să înting cu pâine în smântâna încălzită de soare; la început plictisită, iar pe urmă cu graba înfometatului. Tataie mă privea cu un zâmbet satisfăcut; știam că el câștigase, dar nu mai avea importanță. După prânz am muncit amândoi fără să vorbim. Tataie se întorcea și mă ajuta să umplu târna cu buruieni, pe care le căra la căruță

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
cu pâine în smântâna încălzită de soare; la început plictisită, iar pe urmă cu graba înfometatului. Tataie mă privea cu un zâmbet satisfăcut; știam că el câștigase, dar nu mai avea importanță. După prânz am muncit amândoi fără să vorbim. Tataie se întorcea și mă ajuta să umplu târna cu buruieni, pe care le căra la căruță. Erajm obosită, dar fericită. Mă simțeam mare și importantă. Petrecusem toată ziua în câmp. Când ne-am întors acasă, spre seară, tataie avea poftă

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
să vorbim. Tataie se întorcea și mă ajuta să umplu târna cu buruieni, pe care le căra la căruță. Erajm obosită, dar fericită. Mă simțeam mare și importantă. Petrecusem toată ziua în câmp. Când ne-am întors acasă, spre seară, tataie avea poftă să povestească. Îl ascultam cu ochii închiși și cu gândul la mami și la tăticu. Nu auzeam decât frânturi, moțăiam lângă el și din când în când îi simțeam degetele noduroase, care se înfigeau în mâneca pulovărului meu

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
decât frânturi, moțăiam lângă el și din când în când îi simțeam degetele noduroase, care se înfigeau în mâneca pulovărului meu, punându-mă în pozițiee dreaptă. Numai când am ajuns în curte, am auzit-o pe mamaie bodogănindu-l pe tataie pentru că mă ținuse toată ziua în câmp. Am stat cu ochii închiși până m-au așezat în pat și au început să mă dezbrace. Am respirat ușurată, simțeam dragostea mamaiei, sărutările și mângâierile ei, când mă îngânam cu somnul și

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
dezbrace. Am respirat ușurată, simțeam dragostea mamaiei, sărutările și mângâierile ei, când mă îngânam cu somnul și erau pentru mine cea mai mare bucurie. Capitolul IV GALOȘUL DIN VIE Într-o dimineață ne-am trezit mai târziu decât aveam obiceiul. Tataie plecase cu noaptea în cap la vie. Îl auzisem seara când îi spunea mamaiei că era timpul să înceapă „legatul”. Nu înțelesesem prea bine ce însemna „legatul”, dar nu avea nicio importanță, știam că via nu era departe de casă

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
Nu mai auzeam și nu mai vedeam nimic. Când am scăpat din mâinile ei, am luat-o la fugă spre poartă cu papucii în brațe și în mai puțin de cinci minute, eram în capătul viei noastre, uitându-mă după tataie. Alergasem ca vântul printre grădini, cu ochii plini de lacrimi de bătaia luată, mai mult pe nedrept, după părerea mea. Mă gândeam la Nicu. Poate mă văzuse scuturându-mă mamaia. Tataie nu se vedea. M-am urcat repede în prunul

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
minute, eram în capătul viei noastre, uitându-mă după tataie. Alergasem ca vântul printre grădini, cu ochii plini de lacrimi de bătaia luată, mai mult pe nedrept, după părerea mea. Mă gândeam la Nicu. Poate mă văzuse scuturându-mă mamaia. Tataie nu se vedea. M-am urcat repede în prunul în care aveam patul de unde păzeam via când se cocea și l-am zărit tocmai în celălalt capăt al locului. Nu era nimeni prin jur și mi s-a făcut frică

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
celălalt capăt al locului. Nu era nimeni prin jur și mi s-a făcut frică. L-am strigat de mai multe ori, dar nu m-a auzit. Neavând încotro, am luat-o tiptil prin vie, cu inima cât un purice. Tataie lega cu papură de un arac tulpinile de viță. Când se ridica, când se apleca. Mă apropiasem de el și nu m-a văzut. Deodată un fulger mi-a luminat mintea. M-am oprit și am trecut tiptil pe alt

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
ridica, când se apleca. Mă apropiasem de el și nu m-a văzut. Deodată un fulger mi-a luminat mintea. M-am oprit și am trecut tiptil pe alt rând. Am început să-l urmăresc cu respirația oprită din cauza emoției. Tataie era foarte atent cum lega vița. Nu se uita în nicio parte. Uitasem bătaia pe care o încasasem de la mamaia. Un nou plan mi se contura clar în minte. Știam ce aveam de făcut. Cu aceeași abilitate cu care îi

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
uita în nicio parte. Uitasem bătaia pe care o încasasem de la mamaia. Un nou plan mi se contura clar în minte. Știam ce aveam de făcut. Cu aceeași abilitate cu care îi sărisem mamaiei în spate, m-am apropiat de tataie, ascunzându-mă după tufe, lăsându-mi iarăși papucii la distanță. Când tataie s-a aplecat să ia papura, cu un țipăt haiducesc de a răsunat câmpul, i-am sărit în spate. Dacă mamaie își revenise în câteva secunde, pe tartaie

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
Un nou plan mi se contura clar în minte. Știam ce aveam de făcut. Cu aceeași abilitate cu care îi sărisem mamaiei în spate, m-am apropiat de tataie, ascunzându-mă după tufe, lăsându-mi iarăși papucii la distanță. Când tataie s-a aplecat să ia papura, cu un țipăt haiducesc de a răsunat câmpul, i-am sărit în spate. Dacă mamaie își revenise în câteva secunde, pe tartaie, în primele minute am crezut că l-am omorât. Nu avea nici

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
pe tartaie, în primele minute am crezut că l-am omorât. Nu avea nici voce și nici forță să se miște. Stătea căzut într-o rână. Fericită că nu sărise să mă bată, am început să râd ca o nebună. Tataie nu-și scuipase în sân, cum făcuse mamaie și abia într-un târziu, amintindu-și de „măiculița lui”, a început să o cheme, să-l ajute să se ridice de jos. -Tataie mor! mi-a spus. M-am oprit din

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
din râs și m-am repezit să-i dau sticla cu apă. A sorbit câteva înghițituri după care și-a revenit. M-am speriat când l-am văzut ridicându-se; nu știam ce avea de gând cu mine. În căzătură tataie își pierduse un galoș. S-a aplecat să-l ia și după ce a dat cu el de câteva ori de pământ, l-a înfipt în vârful aracului la care lucra. -Îl vezi? m-a întrebat cu voce tare și supărat

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
la care lucra. -Îl vezi? m-a întrebat cu voce tare și supărat pe galoș. Am dat din cap afirmativ. -Aici am să-l las până mor, pentru că dacă nu am murit astăzi, nu am să mai mor niciodată, măi tataie. Într-adevăr, timp de 32 de ani după aceea, în fiecare primăvară tataie punea galoșul cu pricina în vârful aracului și nu uita niciodată să-l ia toamna. Mai târziu l-a înlocuit cu alt galoș. Acesta fusese locul unde

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
pe galoș. Am dat din cap afirmativ. -Aici am să-l las până mor, pentru că dacă nu am murit astăzi, nu am să mai mor niciodată, măi tataie. Într-adevăr, timp de 32 de ani după aceea, în fiecare primăvară tataie punea galoșul cu pricina în vârful aracului și nu uita niciodată să-l ia toamna. Mai târziu l-a înlocuit cu alt galoș. Acesta fusese locul unde trăise cea mai mare frică din viața lui, cum a mărturisit singur. Am

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
el la vie și am început să-i dau eu papura. Îmi părea rău că îl speriasem și încet, pe ocolite, i-am povestit despre scandalul cu mamaia. Dacă ea își revenise așa de repede, cum aveam să bănuiesc că tataie, ca bărbat, să fie la un pas de moarte?! Când ne-am întors acasă, mamaia l-a ascultat pe tataie depănându-și povestea, uitându-și propria ei supărare. Dacă la început zâmbea, la sfârșit râdea mai tare chiar decât mine

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
ocolite, i-am povestit despre scandalul cu mamaia. Dacă ea își revenise așa de repede, cum aveam să bănuiesc că tataie, ca bărbat, să fie la un pas de moarte?! Când ne-am întors acasă, mamaia l-a ascultat pe tataie depănându-și povestea, uitându-și propria ei supărare. Dacă la început zâmbea, la sfârșit râdea mai tare chiar decât mine. -Gogule, nu cumva ai bătut fata? -Păi ce, mai aveam putere să alerg după ea? Abia m-am ridicat de

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-și propria ei supărare. Dacă la început zâmbea, la sfârșit râdea mai tare chiar decât mine. -Gogule, nu cumva ai bătut fata? -Păi ce, mai aveam putere să alerg după ea? Abia m-am ridicat de jos, i-a răspuns tataie mirat că mamaia nu a înțeles că a fost la un pas de moarte. În seara aceea am fost cuminte și m-am învârtit pe lângă mamaie tot timpul să o ajut. Știam că mă iertase și asta însemna că, dacă

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
iertase și asta însemna că, dacă tăticu trece pe la noi, nu-mi va pune hainele într-o plasă, să mă trimită la București. În schimb m-au pedepsit. Trebuia să adorm fără poveste. Nu a fost decât spre ghinionul lui tataie, care, fără să bănuie că eram încă trează, a început să-i povestească mamaiei despre necazul lui cu vinul pe care i-l lăsase tăticu la vânzare. -Ce fac, fa Susano? Nu-mi iese vinul lui Ionel la socoteală. Când

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
fac, fa Susano? Nu-mi iese vinul lui Ionel la socoteală. Când l-am vărsat în sticle, a ieșit mai puțin cu trei litri. -Tu nu ai băut? -Câteva guri la fiecare sticlă, restul s-a vărsat, i-a răspuns tataie cu vocea omului vinovat. Mamaie a tăcut. L-am auzit pe tataie oftând și după o mică pauză a continuat mai mult pentru el: -Am să pun și damigeana mare în sticle. O să vărs un kil de apă în ea

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
l-am vărsat în sticle, a ieșit mai puțin cu trei litri. -Tu nu ai băut? -Câteva guri la fiecare sticlă, restul s-a vărsat, i-a răspuns tataie cu vocea omului vinovat. Mamaie a tăcut. L-am auzit pe tataie oftând și după o mică pauză a continuat mai mult pentru el: -Am să pun și damigeana mare în sticle. O să vărs un kil de apă în ea, că nu se vede și pe urmă cine o să priceapă? Vinul lor

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
vede și pe urmă cine o să priceapă? Vinul lor de la Buzău este mai tare decât al nostru. Mulțumit că își găsise singur soluția s-a mai foit puțin și l-am auzit repede sforăind. Am adormit zâmbind. Îl aveam pe tataie la mână și mulțumită m-am întors și eu cu spatele la mamaie. Legănată de pufăitul lui când pe nas, când pe gură, am închis ochii și mi-am înfundat urechea în perna moale să nu-l aud. A doua zi când

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]