818 matches
-
o asemenea abordare este valoroasă, ea poate cauza un impediment major. Ce face creatorul atunci când nu elaborează metafore? Asociază idei? Construiește un lanț cauzal? Descrie o scenă? Construiește și relatează un discurs? Clasifică obiecte, oameni sau evenimente? În absența unei taxonomii structurate astfel, este imposibil să putem răspunde la întrebarea: în ce condiții apelează creatorul la metaforă (luând în considerare că „întotdeauna” poate constitui o variantă de răspuns)? Cu toate impedimentele investigației, ansamblul de metafore reprezintă o cale promițătoare de delimitare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și după un timp de reflecție suficient de îndelungat, putem întotdeauna deriva noi categorii. Ca în orice efort taxonomic, și aici apar probleme spinoase. Însă țelul nostru nu este să descoperim un sistem unic și valabil de activități sau o taxonomie unică, ci să închegăm viziunea generală asupra persoanei creative în procesul de creație și să descoperim direcții de cercetare atractive, utile în cercetările viitoare. Uneori se recomandă o simplificare. De exemplu, la finalul primilor douăzeci de ani de viață, Van
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
parțial de persoanele testate (vezi Runco, 1987). Ierarhia lui Smith Altă concepție interesantă despre inteligență ca subansamblu al creativității este cea bazată pe Taxonomy of Educational Objectives a lui Bloom și testată de Leon Smith (1970, 1971). Presupunerea fundamentală a taxonomiei este că procesele cognitive pot fi plasate într-un șir cumulativ și ierarhic, începând cu categoria principală a cunoașterii și continuând cu categoriile înțelegerii, adaptării, analizei, sintezei și evaluării. Capacitatea intelectuală este necesară în primele patru procese, iar capacitatea creativă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
analiză a continuității politicii americane pe termen lung, vezi Bacevich (2002). Cercul autorilor care fac referire sau apără perspectiva păcii democratice este departe de a se constitui într-o categorie unitară, omogenă. Spațiul nu permite explorarea pe larg a diverselor taxonomii. Merită doar menționată diversitatea curentelor ce operează cu axiome derivând din corelarea păcii cu absența războiului - dincolo de dimensiunea empirică a acestei „teorii” (Bruce Russett) se află proiectele normative ale democrației cosmopolitane (David Held, Andrew Linklater, Daniele Archibugi) și ale cosmopolitismului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
într-adev)r, una din principalele maniere în care trebuie înțeleas) o abordare sistemic) în politica internațional), si anume, în calitatea sa de furnizoare de concepte, si ca set de categorii menite organiz)rii unui domeniu complex. Cât de util) este taxonomia? Cât de reușit este demersul istoric? Lucrarea să ar trebui evaluat) mai degrab) în astfel de termeni, decat că o teorie sistemic). ÎI În special în opera să timpurie, Stanley Hoffmann pare s) se deosebeasc) în mod semnificativ de Rosecrance
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
actorul supus controlului. Cu tristețe, trebuie s) c)dem de acord cu Charles McClelland: în egal) m)sur), Kaplan a popularizat teoria sistemic), dar a și ocultat-o (1970, p. 73). Lucrarea să e mai mult o abordare și o taxonomie, decât o teorie. Ins) abordarea e atat de înțesat) de neclarit)ți, încât, din pricina contradicțiilor și a inadecv)rilor conceptuale, cititorul nu o poate descifra. Din aceleași motive, taxonomia nu e de mare folos. În rezumat, si avansând în ordinea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
p. 73). Lucrarea să e mai mult o abordare și o taxonomie, decât o teorie. Ins) abordarea e atat de înțesat) de neclarit)ți, încât, din pricina contradicțiilor și a inadecv)rilor conceptuale, cititorul nu o poate descifra. Din aceleași motive, taxonomia nu e de mare folos. În rezumat, si avansând în ordinea importanței, ies în evident) urm)toarele trei dificult)ți: 1. Identificând principalul s)u sistem, cel al balanței de putere, cu circumstanțele istorice ale disputelor dintre mai mult sau
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Gaston Bachelard, dar parcă dintr-o altă perspectivă decât cea din care suntem noi obișnuiți să-l vedem. Noi Îl privim pe Bachelard ca pe un foarte bun teoretician pentru categoriile literare ale imaginarului, pe când acolo el este aplicat prin taxonomiile antropologice pe care le stabilește. Sanda Cordoș: Poate că aici e și punctul de diferență, faptul că, odată ajunse În Statele Unite, aceste metode de origine europeană nu mai sunt aplicate doar pe discursul cultural, ci investighează și În afara lui, operând
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
prin extracție, asta trebuie să-i lăsăm pe specialiștii În pedagogie să ne-o spună. Apropiindu-ne de final, aș dori să observ că discuțiile noastre nu s-au oprit foarte punctual pe textul prezentat de Doru Pop, pe toate taxonomiile și clasificările făcute de el. Cred că nici nu era nevoie. Mult mai important este faptul că Însăși această discuție deschide niște perspective pe care Sanda Cordoș le-a subliniat deja. Mă gândesc la faptul că cercetarea pe care o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
s-au perpetuat secole bune. Și atunci mă Întreb dacă locurile memoriei pe care le definești nu sunt niște arhetipuri, niște loci ai istoriografiei sau ai reprezentării despre trecut pe care istoriografia o sistematizează Într-o narațiune, o hartă, o taxonomie, un panopticum. Ovidiu Pecican: Nu mă deranjează deloc această viziune mai degrabă à la Curtius decât à la... eu plus ceilalți. Mă deranjează În schimb cuvântul „invariant”. Împotriva lui am protestat, sper, explicit. Totuși, acești invarianți variază ici și acolo
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care se străduiesc să separe lumea occidentală de cele non-occidentale. Indiferent cum diferențiază teoreticienii diferitele „civilizații” ale omenirii, prin intermediul tehnologiilor (Toffles, 1983, 1991) sau al religiilor, ori după alte criterii (Brandel, 1994) -, până la urmă toți se străduiesc să-și adapteze taxonomia la criteriul prosperității, separând societățile prospere ale capitalismului dezvoltat și democratic din spațiul european și nord-atlantic (plus „anexele” sale din Pacific) de lumea mai puțin prosperă din restul societăților. Iar lumea occidentală, la care ne dorim să aderăm, este tocmai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
două laturi în Rădăcini, text care „recuperând esența celor două etape anterioare, închide, de fapt, Opera”. În Profiluri epice contemporane (1987) cronicarul actualității literare propune un tablou al prozei din anii ’60-’80, clasată după criteriul generațiilor, promoțiilor și școlilor. Taxonomia e discutabilă - ca oricare alta -, ca și încadrările, ca și absența unor nume: A. E. Baconsky, Teodor Mazilu, Octavian Paler, Titus Popovici ș.a. Cartea rezistă însă printr-o seamă de „profiluri”, între care Nicolae Breban, Augustin Buzura, Paul Georgescu, D.
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
optimă (în termeni de costuri și beneficii) să răspundă diferitelor cerințe legate de supraviețuirea și dezvoltarea grupurilor umane. 3.2. Tipologia familieitc "3.2. Tipologia familiei" 3.2.1. Relevanța criteriilor de clasificaretc "3.2.1. Relevanța criteriilor de clasificare" Taxonomia poate lua o varietate impresionantă de forme și pentru familie. Se vorbește de familii reprimatoare și familii liberale (în educație), de familii integrate și la limita integrării, familii active și familii pasive, familii stabile și familii instabile (vezi Mitrofan, Mitrofan
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Ele nu pot fi însă operante decât dacă au ca fundal o înaltă calificare teoretico-metodologică. Subcapitolele ce urmează și capitolul 10 prezintă condensat câteva repere de acest fel. 9.3. Orientări teoretice fundamentaletc "9.3. Orientări teoretice fundamentale" Arbitrarietatea în taxonomia orientărilor psihoterapeutice familiale este mai accentuată probabil decât în orice alt câmp al cunoașterii și intervențiilor psihosociale. Confruntați cu sarcina de a rezolva sau ameliora situația familiei, practicienilor aproape că li se impune o abordare holistică, din care nu pot
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
afirma, preliminar oricărei discuții mai extinse despre respectivele calități, că una fundamentală este tocmai evaluarea realistă a situației și a potențialului de grup. Câștigăm în înțelegerea fenomenului conducerii dacă ne referim la tipurile de lideri. Ca și în cazul altor taxonomii, sunt posibile o gamă întinsă de distincții, începând de la „eficient/ineficient”, „realist/utopist”, „bun/rău”. Mai relevante mi se par a fi: lider formal și lider informal. Primul se referă la cel oficial, numit sau ales. Toate grupurile mari și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mulțimea, panica, gloata și răscoala; b) acțiuni de impact, formate din: acțiuni politice de masă (greve politice, demonstrații antiguvernamentale sau antiglobaliste, atacuri armate îndreptate împotriva guvernului, a unor instituții sau formațiuni politice), revoluția și terorismul. Problematic în această oarecum inedită taxonomie rămâne faptul că, în cadrul secțiunii alocate acțiunii colective, se discută ca gen fundamental al acesteia „dilema deținutului”, unde e vorba de doi actori (situație discutată în capitolul precedent). Or, dacă diada este luată ca infrastructură a grupului mic, e greu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
intenționează modificări comportamentale, spre exemplu, nu are cum să nu ridice și obiecții); mai mult, obiecțiile trebuie exploatate și incorporate în mesajul nostru de răspuns; - evocarea nevoilor relevante și a obiectivelor audienței ca răspuns la prezentarea dumneavoastră (se pot urmări taxonomii ale nevoilor, cum ar fi cele ale lui Maslow, Alderfer, Herzberg, McClelland); - demonstrarea recompensei; în prezentarea persuasivă, trebuie să arătați cum ideile dumneavoastră ar putea folosi oamenilor pe care încercați să-i convingeți de ceva. Nu trebuie uitat că oamenii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a lui C. Dobrogeanu-Gherea și în atmosfera materialistă și pozitivistă a cercurilor socialiste, S. abordează literatura de pe baze deterministe și istoriste, opuse autonomiei esteticului și disocierii valorilor. Treptat, determinismul sociologic se varsă într-unul mai larg, însă tot schematic în taxonomia lui rigidă. Absorbit de cercetările antropologice și paleontologice, materializate în La Vie des mamifères et des hommes fossiles (1926), el elaborează o tipologie a scriitorilor în funcție de climă, nutriție, rasă, fiziologie și fizionomie, ca în articolul De la critica literară la biologia
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
individual, în perechi sau în grupuri pentru o abordare a unei situații problematice, prin solicitare gândirii elevului. Profesorul le cere elevilor să abordeze situația problemă pe baza instrucțiunilor înscrise pe fețele unui cub respectând o ordine care coincide cu nivelele taxonomiei formulate de Bloom. Pe fețele cubului sunt înscrise următoarele instrucțiuni/cerințe: descrie - explică/definește o noțiune sau un concept; compară - stabilește asemănări și deosebiri; asociază - la ce te face să te gândești; aplică - ce aplicabilitate practică poate avea; analizează - analizează
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
populației, și nu cele de tip totalitar. Clasificarea regimurilor de bunăstare folosită este cea făcută de către Esping - Anderson (1990), care împarte regimurile bunăstării în trei categorii: social - democrate, corporatist - conservatoare și liberale. Am folosit drept referință pentru clasificarea regimurilor bunăstării taxonomia elaborată de Esping-Anderson (1990), care împarte regimurile bunăstării în trei categorii: regimuri liberale, regimuri corporatist-conservatore și regimuri social-democrate. Subiecților li s-a cerut aleagă între două afirmații contrare, dând o notă de la 1 la 10, unde 1 însemna susținere puternică
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
8.2. Structuri tipice de organizare a curriculumului modern 218 12.9. Scheme și paradigme de fundamentare a optimizării curriculare moderne 221 12.9.1. Curriculum centrat pe sarcini de dezvoltare (developmental tasks) 221 12.9.2. Curriculum centrat pe taxonomia obiectivelor pedagogice 222 12.9.3. Curriculum centrat pe zetetică 222 12.9.4. Curriculum holist 223 12.9.5. Curriculum bazat pe demersuri transdisciplinare 224 12.9.6. Curriculum centrat pe competențe și capacități 225 12.10. Optimizarea curriculumului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
analogică și atât; rezultatele nu sunt „adevăruri” în sensul celor stabilite de științele naturii, ci metafore, care pot revela adevăruri autentice, dar nu le putem elucida prin demersuri logico-matematice; • în al treilea rând, știința curriculumului nu se lasă supusă nici taxonomiilor epistemologice clasice. Este o știință nomotetică? Nu, nu chiar! Este o știință descriptivă? Nu, nu numai! ș.a.m.d. Nu vom întreprinde aici o plictisitoare conlocutio pentru a lămuri chestiunea. În paginile următoare se va vedea că avem de-a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
doilea război mondial, beneficiind de revoluția științifică, creșterea exponențială a cunoașterii și explozia inovațiilor tehnologice. Curricula moderne valorifică progresele psihologiei în cercetarea proceselor cognitive, a mecanismelor învățării, a tehnicilor de motivare. Este semnificativ că etapa a debutat cu apariția primelor taxonomii de obiective pedagogice și cu încercări de a converti teorii ale învățării în teorii ale instruirii eficiente, concepute rațional și controlate prin feedback. Curricula moderne păstrează filosofia pragmatică a celor premoderne, dar sunt mult mai subtile. Curricula premoderne sunt aproape
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
propriu-zisă începe cu „Raționalul lui Tyler” (1949), continuă cu valorificarea acestuia într-o teorie generală și o tehnologie generală a curriculumului de către Smith, Stanley și Shores (Fundamentals of Curriculum Development, 1950) și evoluează cu engineering-ul curricular realizat prin integrarea taxonomiei de obiective (Bloom), paradigmei mastery-learning (J.B. Carroll) și a ierarhiei tipurilor de învățare (R.M. Gagné) în designul curricular și optimizarea curriculumului din anii ’70; intră în declin în anii ’80, odată cu declanșarea contestațiilor postmoderne; - etapa postmodernă începe în anii ’80
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
odată cu identificarea mecanismelor de învățare solicitate în instruire de către Robert M. Gagné, construirea designului instrucțional și a tehnologiei educaționale. Acestea din urmă au permis conceperea curriculumului și a instruirii ca engineering de realizare a unor obiective predefinite și clasificate în taxonomii, precum cea a lui Benjamin Bloom. Raționalismul cuprins în acest mod de a gândi și acționa în educație a părut că atinge cele mai înalte cote de științificitate odată cu apariția modelelor mastery learning care promiteau (și dovedeau!) posibilitatea practică de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]