357 matches
-
de un reflex care, după atâtea secole de dispute și excomunicări reciproce, nu ne lasă deloc în pace? Când noi spunem de pildă că Platon gândește LIMITE ALE COMPREHENSIUNII 95 absurd, cel mai probabil un anume „Platon“, revăzut după pu terile minții noastre, ne devine incomprehensibil. Altfel spus, noi înșine, așa cum ne regăsim în unele imagini cu privire la celălalt, ne trezim de neînțeles în propriii ochi. Nu mai suntem pentru noi înșine rezonabili. Însă pentru aceasta, pentru a ne da seama că
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Numai buzele i se mișcă în gol, fără să emită vreun sunet. Un pic derutat, repetă accetuând pe fiecare silabă: — No-bili. Mizează cu bună știință pe ostilitatea instinctivă a împăra tului față de nobili. Ostilitate și neîncredere reciprocă, de alt min teri, cu rădăcini în originile militare și revoluționare ale noului regim. Principele tace în continuare, învăluit într-un mutism de neînțeles. — Nu pot să-i îndepărtez de tot pe senatori de la treburile administrative, clatină în cele din urmă din cap. Rămâne
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
se sparg toate, suspină cu amărăciune libertul. Eu trebuie să le atrag atenția că n-au dreptul să facă recrutări de personal, eu îi avertizez când strâng prea mulți bani și depășesc limitele prescrise, asta în caz că-mi arată scriptele, altmin teri surplusul intră probabil în pungile lor. Mie îmi revine sar cina să le întocmesc raport dacă nu își părăsesc de îndată pos tul 68 și provincia când le sosește un înlocuitor. Tot eu mă dau de ceasul morții să aflu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
vă flenduriți de colo-colo, ca niște gură-cască ce sunteți. Gladiatorii schimbă fețe-fețe. De unde știe? — Armele! urlă instructorul. Gladiatorii înțepenesc. Vittelius se retrage prudent spre mar gine, lângă Pusio. — Până număr la zece, să fiți la locurile voastre, că alt min teri... Nu termină niciodată amenințările. Nu este nevoie. — Unu... În devălmășie, luptătorii se reped să-și ia armele și se așază în formație. — Doi... Pusio privește concentrat. Are la început impresia că fiecare apucă la întâmplare ce-i cade în mână
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
intervine salvator, altfel mă găsea sfâșiat de fiare. Nici după ce intru în casă nu contenesc să mă prigonească ca pe un musafir nepoftit. Latră, mârâie, horcăie, mă înjură pe limba lor de mâțe supradimensionate. Eu îi respect pentru că își iubesc teri bil de mult stăpâna. Sau doar pentru că le știu de frică. Oricum le recunosc tot spectrul sentimentelor uma ne. Ură. Invidie. Revoltă. Tandrețe. Răzbunare. Gelozie. Odată, husky-ul a îndrăznit să fure o mângâiere stă pânei sale profitând de neatenția celuilalt
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
aibă un cuvânt de spus în deciziile care țin de produsele pe care companiile le fabrică și care se scot pe piață. De aceea, multe companii caută să se folosească de social media pentru a-și crea prieteni și supor teri care să le ajute să-și construiască businessul. Cartea fețelor 186 Clientul nostru, stăpânul nostru Decizii în care altădată publicul nu avea nici un rol depind acum de consumatori. În octombrie 2010, cunoscuta companie Gap a dezvăluit că urmează să-și
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
raportul lor la comandament depinde soarta voastră. Aveți datoria... Ați Înțeles? — Înțeles. — Are, a lófaszba, de pus careva vreo Întrebare? Nu. Săpau șanțuri, spărgeau piatră, o cărau de colo-colo, to peau smoală, doborau copaci, erau alergați și suduiți de meș terii mai ai dracului, mîngîiați cu o vorbă de cei mai omenoși, mîncați de purici, Într-un cuvînt, construiau În trecătorile munților cazemate care să oprească asaltul bolșevicilor. Căpeteniile erau Încrezătoare că rușii nu vor trece de stîncile munților și de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
sifon. Am aflat multe În fumul de țigară pătrunzător, lipicios. Erica lucra ca asistentă medicală la spitalul județean. Divorțase de vreo doi ani, copii nu avea. Eva se măritase la Budapesta, iar părinții le muriseră unul după altul, mai Întîi Teri néni, apoi bătrînul Baum care nu-i putuse supraviețui soției sale mai mult de opt luni. Erica rămăsese singură și depusese cerere de emigrare În Germania Federală. Partea din juriu care dispăruse la apariția ei știa pesemne de acest lucru
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
uită la un violator sălbatic. Cred că joacă teatru. Privirea asta, jucată sau nu, începe să-l excite. O să ne descurcăm și fără țâțe. Acceptă rolul de violator. Îi scoate nebunei fusta și chiloții, iar ea mimează încontinuu o luptă teri bilă, pe muțește, de parcă ar vrea să-l împiedice și să-i reziste, iar el deja s-a transformat în altceva, acum e un personaj de film de groază, un Freddie a cărui mână coboară febril spre fermoarul pantalonilor lui
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
există imagini ce nu au nici o legătură cu lumea reală. Pe de altă parte, se simte el însuși omul altui timp. „Cei din vechime aveau în multe privințe o părere greșită, pe care însă noi, în urma experienței, a progresului cunoaș terii și civilizației, am corectato“ (II, 33). Citind aceste rânduri, poți avea sentimentul că îl auzi vorbind pe un prieten de-al lui Voltaire sau de-al lui Diderot, și nicidecum pe un antic. Cel care vorbește aici apare ca un
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
de un reflex care, după atâtea secole de dispute și excomunicări reciproce, nu ne lasă deloc în pace? Când noi spunem de pildă că Platon gândește LIMITE ALE COMPREHENSIUNII 95 absurd, cel mai probabil un anume „Platon“, revăzut după pu terile minții noastre, ne devine incomprehensibil. Altfel spus, noi înșine, așa cum ne regăsim în unele imagini cu privire la celălalt, ne trezim de neînțeles în propriii ochi. Nu mai suntem pentru noi înșine rezonabili. Însă pentru aceasta, pentru a ne da seama că
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Baza de la pol este un simbol al acestei cunoașteri inaccesibile și mântuitoare. Savanții de aici sunt asemeni confreriei mistice a Agarthei, un reazem al Pământului în timpuri de rătăcire. În fața delirului militar și politic de la suprafață, adâncurile de gheață sunt teri toriul în care se naște aluatul umanității de mâine. Mecanicul din Buenos Aires este cel din urmă recrut al acestei armate redutabile. Ficțiunea grafică a lui Oesterheld combină ingredientele familiare ale cinematografului și literaturii SF. Drumul către Marte este provocarea tehnologică
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
știați, dar nu le-ați aplicat considerându-le neverosimile. Legile universale sunt: LEGEA GÂNDIRII, LEGEA OFERTEI, LEGEA ATRAC} IEI, LEGEA ACCEPT|RII, LEGEA COMPENSA}IEI, LEGEA PERMISIVIT|} II, LEGEA CONFORM|RII, LEGEA SACRIFICIULUI, LEGEA IERT|RII, LEGEA SUCCESULUI, LEGEA CRE{TERII {I LEGEA IUBIRII. aplicăm pentru ca viața noastră să fie așa cum dorim. Câteva dintre ele merită toată atenția și par ușor de respectat cum ar fi: legea succesului, legea atracției, ofertei, creșterii, compensației și iubirii, dar ce facem cu celelalte, care
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
Turgheniev (azi Protopop George Dragomir), Fucsik (Mitropolit Varlaam, după 1990), Bulevardul Victoriei (devenit C.D. Loga), parcul Pionierilor (acum al Copiilor) și podul Michelangelo, care a rămas tot Michelangelo. 4 dec. Seară de coșm. în drum spre A. Las cașc. lui Teri și iau murăt. + cadouri Germ. Groapa!! Cad. Întuneric. Scenă horr. cu ochelarii și nevăzăt. 1 ou spart. Picior praf. Cu A. pe pod târâș ½ porc în sac. sport. Copita pe asf. Tranșare în bucăt. Mama nervi. Mai pe larg, povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
doc, plină cu mere aduse de eleva Dana de la Mehadica. În dreapta port ca pe-o comoară un cofraj cu ouă de la Ciacova. Mă opresc pe Fucsik la familia Fodor, las trapistul, untul și lămâile. Se bucură mult și mă pupă. Teri îmi dă împrumut un borcan pătrățos din sticlă cu capac portocaliu, în care-mi îndeasă felii de lubeniță murată. Borcanul îmi rămâne la inimă atât de tare, încât atunci când, în 1992, Fodorii pleacă de tot în Germania, primul lucru pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
întun. Deznăd. Oana râs. Mai pe larg, povestea sună așa. E tot toamnă mohorâtă, tot după-amiază spre seară, iar eu mă îndrept tot spre strada Fucsik la familia Fodor, unde de data asta maestru de ceremonii e Rigo, bărbatul lui Teri. Rigobigo, cum îl alintă Oana, stă de strajă în fața casei cu numărul 9, unde dintr-o căruță tocmai se prăvălește un morman de butuci umezi și altul de cărbuni ca niște bile negre lucioase. Nici cărbunii-ouă, nici lemnele nu intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
floare la ureche. Doar că eu n-am drept de repartiție și căruța n-are nici ea voie să descarce lemne și cărbuni pe Victoriei. Putem înfunda pușcăria ca proștii. Cât ai bate din palme îmi găsesc aliați: Rigo și Teri. Fodorii, care n-au stat niciodată la cheremul depozitului ca să se încălzească, trec pe numele și adresa lor toată încărcătura. De aceea mă îndrept în 10 noiembrie 1988 la ora 16,30 spre Fucsik 7, unde mă așteaptă ajutoare: Mircea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
o căruță mică, împrumutat de Rigo de la doamna Ursuleț. După ochi, cele două grămezi nu-s cine știe ce munți. Ne facem socoteala că în trei ture le-am putea mătrăși. Bărbații încep să lopăteze cu spor cărbunii în saci de hârtie, Teri cu mine și Cristina, fiica lor, aruncăm butucii umezi în cărucior. În zece minute e plin. Viorel fuge la spital, unde trebuie să ducă ceva pentru nu mai știu cine, Rigo rămâne să păzească averea, iar eu și Mircea ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
prind puteri și mă apucă o poftă năpraznică de acțiune, de parcă aș fi Superman. Înșfac căruciorul, zdroncănesc cu el prin toate gropile până pe Fucsik, unde dau o comandă scurtă lui Rigo și Cristi hai încărcați tot mă descurc singură, în timp ce Teri îmi face o cafea adevărată din Germania. Mai e un singur sac de cărbuni și două-trei brațe de lemne. Îi pup pe toți, le mulțumesc și apuc vârful oiștei cu vigoare. O trag așa, înhămată ca o vietnameză mică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
calm pe buze : azi s-a terminat pensia... Haita de cîini din mijlocul străzii îmi dă fiori. Noroc că sînt cu mașina și reușesc să trec nevătămat printre ei. Sînt însă, evident, furioși, latră și aleargă după mașină. „își apără teri toriul”, îmi explică doctorul veterinar la care tocmai mă duceam. „Sînt maidanezi ?”, mă inte resez eu. „Nu, sînt cîini cu stăpîni, care în fiecare seară îi scot la «plimbare», lăsîndu-i liberi în fața casei. Cînd le-am spus că e periculos
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
legat sufletește. Să-l imităm! Asemenea fapte ar constitui și o împl inir e a spuselor lui I. Antonovici, trăitor și păstor în eparhia Hușilor: „Cartea este comoara unde s-a strâns voia Domnului, înțelepciunea înțelepților, știința învățaților, meșteșugul meș terilor.ʺ Și ne mai îndeamnă Sfinția Sa: „Deschideți o, sor biți-o și vă veți înviora.ʺ Ceea ce a făcut și subsemnatul. Cronicar și poet din Porcișăni - Boțești Vaslui La vârsta de aproape 90 de ani (născut la 16 octombrie 1919
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
s?-l prindem etc. �n general, (sur)prindem faptele sociale pe care vrem s? le surprindem, cunoa?terea fiind procesul continuu de interac?iune �ntre subiec?îi cunosc?tori ?i �fapte�, proces �n care mai s�nt implicate obiectul cunoa?terii, tehnicile ?i procedeele de cunoa?tere folosite etc. Nu ne mai �ntreb?m ast?zi �cum e cu puțin?? sociologia?�, fiindc? ea exist? de circa dou? sute de ani ?i se bucur? de prestigiu acolo unde oamenii, comunit??ile lor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
una sau alta �n func?ie de motivele forțe ce ne �ndeamn? s? le ocolim, s? le respingem. Sociologii nu pot ignoră nici eforturile de cunoa?tere cu onestitate a socialului exprimate �n istorii ale ?tiin?elor, sociologii ale cunoa?terii, sociologii ale ?tiin?ei, etică ?tiin?ei etc. Istoriile ?tiin?ei ne pot ajuta s? pricepem mai bine situa?ia complicat? ?i imprevizibil? a sociologilor, deoarece ele v?d sociologia �n urzeala fin? a socioumanului care �mbin?, articuleaz? evenimente, fapte
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ndemnul istoriilor ?tiin?ei de a urm?ri devenirea socialului ?i a sociologiei, analiz�nd fapte ?i evenimente care le-au marcat traiectoriile, pentru a desprinde anumite regularit??i privind viitorul lor laolalt? �n contexte spa?io-temporale diferite. Sociologia cunoa?terii ne arăt? c? nu putem concepe o sociologie rupt? de societatea �n care se zbate pentru a o (re)cunoa?te ?i pentru a fi (re)cunoscut?. Sociologia �?i articuleaz? devenirea cu devenirea socialului, cu devenirea societ??ilor. Putem face
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
influen?e reciproce �ntre fenomene ?i procese sociale ?i (auto)cunoa?terea societ??îi prin sociologie. Onestitatea ?tiin?ific? ar fi mai mare dac? am urm?ri intercondi?ion?rile epocilor �n care se poate face sociologie cu efectele cunoa?terii sociologice asupra acestor epoci, f?r? a neglijă faptul c? sociologia este relativ independent? (ea devine ?i datorit? a ceea ce se petrece �n interiorul ei că disciplin? de cunoa?tere). Este demn de tot interesul efortul sociologilor cunoa?terii de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]