750 matches
-
masivitatea culmilor muntoase îndeosebi din extremitatea apuseană a Vrancei, cele de pe rama nordică și cele ce formează cumpăna apelor Zăbala - Mișîna. Dimpotrivă, acolo unde se impune “mozaicarea" litologică ori alternanța repetată a faciesurilor cu durități diferite și supuse intens forțelor tectonice (situație particulară ,semiferestrei Putna - Vrancea"), relieful este puternic fragmentat, atît în plan cît și în profil, “tînăr", cu creste proeminente și vîrfuri secundare semețe, cu turnuri, colți și multe alte microforme zvelte. Astfel se înfățișează sectorul central-nordic al Munților Vrancei
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
secundare semețe, cu turnuri, colți și multe alte microforme zvelte. Astfel se înfățișează sectorul central-nordic al Munților Vrancei, delimitat la nord de Putna și la sud de valea Bălosu. Pe lîngă aceste aspecte, formațiunile geologice sînt afectate sensibil de deformări tectonice: falii, flexuri, decroșări etc. Unele linii de fracturi se evidențiază în peisaj prin povîrnișuri ori abrupturi, care mărginesc creste propriu-zise. Tot de tectonică sînt legate și mișcările seismice actuale, deosebit de frecvente în zona Vrancei. Acestea își au originea în marile
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
mărginesc creste propriu-zise. Tot de tectonică sînt legate și mișcările seismice actuale, deosebit de frecvente în zona Vrancei. Acestea își au originea în marile energii degajate de dinamica unor microplăci litosferice ce se conjugă în fundamentul Carpaților Curburii. De fapt, activitatea tectonică a întregului edificiu muntos vrîncean se face remarcată și prin mișcări actuale lente, pozitive, cu intensitate cuprinsă între 2,0 și 4,0 mm/an. Ridicarea este “răspunzătoare" de adîncirea tuturor văilor (frecvent, cu 300-400 m), de formarea sistemelor de
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
este de ca. 23 °C (pe insula cea mai mare, Chichijima). Insulele Ogasawara s-au format acum circa 48 de milioane de ani. Fac parte din așa-numitul „Arc Izu-Bonin-Mariana” care se află deasupra unei zone de subducție între placa tectonică pacifică și placa tectonică a Mării Filipinelor. Sunt compuse dintr-o rocă vulcanică numită „boninită” care conține oxid de magneziu, crom și dioxid de siliciu. Unele specii de animale sunt endemice, de exemplu porumbelul sălbatic "Columba janthina", melcul "Ogasawara okamono
Insulele Bonin () [Corola-website/Science/320498_a_321827]
-
C (pe insula cea mai mare, Chichijima). Insulele Ogasawara s-au format acum circa 48 de milioane de ani. Fac parte din așa-numitul „Arc Izu-Bonin-Mariana” care se află deasupra unei zone de subducție între placa tectonică pacifică și placa tectonică a Mării Filipinelor. Sunt compuse dintr-o rocă vulcanică numită „boninită” care conține oxid de magneziu, crom și dioxid de siliciu. Unele specii de animale sunt endemice, de exemplu porumbelul sălbatic "Columba janthina", melcul "Ogasawara okamono aragai", „șopârla Ogasawara” („Cryptoblepharus
Insulele Bonin () [Corola-website/Science/320498_a_321827]
-
relațiile dintre mitocondrii și cloroplaste și gazdele acestora. În istoria Pământului au fost momente când masele continentale s-au unit pentru a crea un supercontinent, urmat de spargerea supercontinentului și de apariția unor noi continente diferite. Această repetiție a evenimentelor tectonice se numește "cercul lui Wilson". Este cert faptul că acum 1000 până la 830 milioane de ani în urmă, masa continentală a fost unită într-un supercontinent numit Rodinia. "Rodinia" nu a fost primul supercontinent; s-a produs cu mult timp
Proterozoic () [Corola-website/Science/322027_a_323356]
-
un supercontinent numit Rodinia. "Rodinia" nu a fost primul supercontinent; s-a produs cu mult timp după spargerea unui supercontinent mai vechi, numit "Nuna" sau "Columbia", care a fost creat de coliziunile la nivel global. Asta înseamnă că activitățile plăcilor tectonice similare cu cele de astăzi au fost active în timpul Proterozoicului. După spargerea supercontinentului Rodinia, este posibil să se fi unit din nou continentele acum 550 milioane de ani. Ipoteticul supercontinent este numit Pannotia sau Vendia. Evidența acestuia este o faza
Proterozoic () [Corola-website/Science/322027_a_323356]
-
coasta de est a Japoniei. Cutremurul a provocat valuri tsunami ale Pacificului de până la zece metri în înălțime. Pe scara de intensitate seismică a Agenției Meteorologice a Japoniei (care nu măsoară energia declanșată de cutremur la epicentru, ci intensitatea mișcărilor tectonice într-un anumit loc) seismul a măsurat la cota de 7 (valoarea maximă a acestei scări) în anumite zone ale prefecturii Miyagi. Cutremurul s-a produs în ziua de vineri 11 martie 2011 la ora 05:46:23 UTC. Hipocentrul
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
urmat după 30 de minute de o replică de 7,7 grade. Cutremurul se datorează probabil deplasării simultane a mai multor zone focale, ceea ce a creat o intensitate întâlnită doar o dată la o mie de ani. O secțiune a plăcii tectonice de 500 km lungime și 100 km lățime (sau conform altor surse de 450 km X 200 km) se crede că s-ar fi ridicat cu cel puțin 8 metri (sau conform altor surse cu până la 23 m). Printre efectele
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
ُﺭ چۆلى, Lopnur Tshöli) este situat în bazinul Tarim, regiunea Xinjiang, China. Deșertul se întinde pe o suprafață de ca. 47.000 km. Deșertul se află într-un bazin, alcătuit din roci sedimentare care datează din pliocen, prin mișcări tectonice stratul sedimentar s-a scufundat în partea de răsărit formându-se o ruptură tectonică între Taklamakan și deșert. Prin deșert curgeau în trecut curgeau până în anul 1971, spre sud râurile Tărîm și Konqi, după care au secat. Pe albia lor
Deșertul Lop Nor () [Corola-website/Science/316650_a_317979]
-
se întinde pe o suprafață de ca. 47.000 km. Deșertul se află într-un bazin, alcătuit din roci sedimentare care datează din pliocen, prin mișcări tectonice stratul sedimentar s-a scufundat în partea de răsărit formându-se o ruptură tectonică între Taklamakan și deșert. Prin deșert curgeau în trecut curgeau până în anul 1971, spre sud râurile Tărîm și Konqi, după care au secat. Pe albia lor se află azi în vestul deșertului, șoseaua 218 care leagă Korla cu Qakilik. Deșertul
Deșertul Lop Nor () [Corola-website/Science/316650_a_317979]
-
formă abreviată noțiunea de „diversitate geologică, geomorfologică și geografică”. Termenul, introdus în 1993, se dorește a fi un echivalent geologic al biodiversității, iar componentele sale constau din obiecte (roci, minerale, fosile, structuri cu diferite origini), fenomene și procese (de sedimentare, tectonice, vulcanice, de eroziune, de alterare la care se adaugă elemente geomorfologice, inclusiv fenomene exo și endocarstice, peisaj, situri paleontologice, stratigrafice, petrologice și mineralogice) care împreună alcătuiesc știința denumită geologie având tangențe și cu geonomia așa cum o defineau Enciclopedia Română ca
Geodiversitate () [Corola-website/Science/331250_a_332579]
-
pe sigiliile civilizației Mohenjo-daro, i-a ținut, conform legendei, umbră lui Gautama Buddha în timp ce căuta iluminarea. Multe specii indiene se trag din specii ale Gondwanei, continent din care placa Indian s-a separat acum circa 105 milioane de ani. Mișcările tectonice ulterioare ale Indiei peninsulare către continentul Laurasia și coliziunea sa cu acesta a declanșat un mare schimb de specii. Vulcanismul și schimbările climatice de acum 20 de milioane de ani au produs o extincție în masă. Mamiferele au pătruns atunci
India () [Corola-website/Science/298108_a_299437]
-
morfostructurală Podișul Târnavelor. Din punct de vedere geologic, zona aparține Unității de Vorland a Podișului Transilvaniei, formațiunile care apar la zi pe teritoriul comunei fiind constituite din depozite sedimentare de vîrstă Miocen-Pliocen, cu structură de tip monoclin, foarte puțin afectate tectonic. Zonele de interfluvii alternează cu cele de versant, pe alocuri cu pante destul de accentuate și zone depresionare. Altitudinea maximă este situată în vârful Zăpadia Mare (532,8 m, iar cea minimă în lunca Târnavei Mici, 250 m. Înclinarea versanților din
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
și strâmtoarea Bosfor. Ulterior s-a aflat în aceeași poziție favorizantă față de marea capitală Constantinopol, întemeiată de împăratul Constantin cel Mare peste Byzantion. Din nenorocire orașul s-a dezvoltat chiar pe traiectul faliei nord-anatoliene, falie de-a lungul căreia plăcile tectonice lucrează continuu, făcând scoarța terestră extrem de nesigură și periculoasă. Este aceeași falie care face din Istanbul metropola cea mai nesigură seismic din lume și care se prelinge spre apus până în bazinul egeean. In cele douăzeci și trei de secole de
Nicomedia () [Corola-website/Science/317886_a_319215]
-
mic de radiații, și e mai puțin influențată de magnetosfera lui. Structura lui Callisto este foarte interesantă, are aproximativ la fel de multă rocă cât și gheață, suprafața este foarte veche și nu arată că are sau că ar fi avut plăci tectonice sau vulcani, așadar se crede că a evoluat în urma impactelor cu alte obiecte din spațiu. Atmosfera lui Callisto este foarte joasă, formată din dioxid de carbon și probabil și carbon molecular și o mult mai intensă ionosferă. Callisto are un
Terraformare () [Corola-website/Science/317220_a_318549]
-
înălțime) dintre săli, peștera nu poate avea funcție turistică. De principiu vizitarea ei se face numai pe anumite trasee și, implică existența ca partener a unei persoane cu o oarecare experiență în speologie. Peștera a apărut din cauze de natură tectonică și a evoluat în conglomerate cretacice, fiind din acest punct de vedere un caz particular pentru această parte a Carpaților Orientali, deoarece relieful endocarstic de aici nu este legat de o zonă calcaroasă. Este cea mai lungă peșteră din România
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]
-
ocupă o suprafață de 20.000 km, fiind situat în Botswana de nord-vest la gura de vărsare a fluviului Okavango. Delta este delimitată la sud de crăpătura tectonică Kunyere și Thamalakane care este continuarea marelui Rif african (engl. Great Rift Valley). nu are scurgere ci apele lui se înfiltrează o parte în nisipul bazinului arid Kalahari, iar altă parte se evaporă. Această deltă este una dintre regiunile cele
Delta Okavango () [Corola-website/Science/316707_a_318036]
-
In urmă cu mai multe milioane de ani regiunea era o depresiune fapt care a permis formarea rocilor sedimentare din vale, materialul fiind adus de ape din Rocky Mountains, sedimentele cimentate sunt formate din gresii și calcare. Ulterior prin mișcările tectonice regiunea se ridică, depresiunea devenind un platou cu înălțimea de 300 de m. In ultimii 50 de milioane de ani rocile sedimentare cu o structură și o duritate diferită, sunt supuse acțiunii de eroziune ce a dus la formațiunile stâncoase
Monument Valley () [Corola-website/Science/314539_a_315868]
-
a munților este compusă din roci metamorfice, gneisuri, care au luat naștere în perioadele geologice din roci sedimentare. In crăpături în urma activității vulcanice s-a infiltrat ulterior magmă luând naștere filoane de granit. Regiunea munților Teton fiind supuse unor mișcări tectonice intensive. Deși cea mai mare parte a munților se află pe teritoriul protejat al Parcului Național Grand-Teton, în partea de sud a lanțului muntos sunt statțiuni montane și numeroase pârtii de schi.
Munții Teton () [Corola-website/Science/311299_a_312628]
-
scopuri agricole, industriale sau rezidențiale, datorită pantelor foarte mari, riscului de avalanșe sau prăbușiri de teren, climei, sau ploilor distrugătoare. Populația se concentrează în zonele de coastă. Localizarea sa pe Cercul de foc al Pacificului, la întâlnirea a trei plăci tectonice, produce cutremure de mici intensitate și ocazional activitate vulcanică. Cutremurele puternice se transformă în tsunami, cu o frecvență de câteva ori pe secol. Ultimele cutremure devastatoare au fost cutremurul Chuetsu din 2004 și marele cutremur Hanshin din 1995. Izvoarele termale
Geografia Japoniei () [Corola-website/Science/308203_a_309532]
-
a lăsat în urmă 308 morți și peste 1.500 de răniți, fiind unul dintre cele mai puternice din istoria recentă a regiunii. Italia se află într-o zonă cu activitate seismică extrem de intensă, pentru că se află la intersecția plăcilor tectonice africană și eurasiatică, iar numărul mare de clădiri vechi face ca seismele care zguduie țara să fie extrem de distructive. Pământul de sub lanțul muntos italian Apenini este împânzit de falii și rocă fracturată. Munții, care traversează Italia de la nord la sud
Cutremurul din Italia, august 2016 () [Corola-website/Science/336701_a_338030]
-
țara să fie extrem de distructive. Pământul de sub lanțul muntos italian Apenini este împânzit de falii și rocă fracturată. Munții, care traversează Italia de la nord la sud, s-au format în urmă cu circa 20 de milioane de ani, când placa tectonică africană s-a ciocnit cu cea eurasiatică, ceea ce a dus la mișcări de încrețire. În prezent, plăcile se deplasează în direcții opuse. Astfel, crusta din partea de nord a lanțului muntos se îndepărtează de partea de sud, cu o viteză de
Cutremurul din Italia, august 2016 () [Corola-website/Science/336701_a_338030]
-
noastră cu privire la interiorul Terrei. Fenomenul ieșirii magmei la suprafață este denumit erupție și are loc acolo unde scoarța terestră opune cea mai mică rezistență. Acest punct de rezistență redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarță sau de limitele dintre plăcile tectonice continentale (ex. vulcani din Indonezia, din Cercul de foc al Pacificului), sau vulcani din Islanda. Erupția vulcanului este însoțită de cutremure de pământ, erupție de gaze, cenușă, bombe vulcanice (fragmente rupte din crater) și lavă (vâscozitatea ei diferă după reacția
Vulcan () [Corola-website/Science/303849_a_305178]
-
Valea Fagilor și se suprapune atât sitului de importanță comunitară Munții Măcinului, cât și ariei de protecție specială avifaunistică Măcin - Niculițel. În regiunea orogenă a nordului Dobrogei s-au desfășurat (cu sute de milioane de ani în urmă) multiple mișcări tectonice care au dus la formarea unui lanț muntos cu o mare complexitate geologică. Aici sunt întâlnite aflorimente de șisturi cristaline constituite din roci metamorfice (cuarțite, micașisturi, amfibolite, filite) atribuite Paleozoicului; roci magmatice hercinice; magmatite formate din roci intruzive (diorite, granodiorite
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]