260 matches
-
canalul 1 al francezilor este astăzi cel mai urmărit din peisajul televizual. Patrick Poivre d’Arvor, Claire Chazal și Jean-Pierre Perneau sunt printre cei mai cunoscuți prezentatori de știri din țară, adevărate simboluri care atrag zilnic milioane de francezi spre telejurnalul de la ora 20.00. Ce au atât de special? În afara calităților de prezentatori (care ne plac sau nu!) decorul vizual al emisiunii merită toată atenția. Genericul de început prezintă un mapamond albastru în întregime, apoi decorul studioului e compus dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
asupra stării noastre emoționale, iar psihologia descoperă, încet-încet, care sunt acestea. Uneori, o simplă culoare poate fi motivul succesului unui concept sau al unei emisiuni, cu condiția ca și conținutul să fie pe măsură. Asta pare să fie și situația telejurnalului de pe canalul 1. Pentru mai multe informații Gorn, G. et al. (2004), „Waiting for the Web: How screen color affects time perception”, Journal of Marketing Research, 41, pp. 215-225. 56. De ce nu suportați ca jurnalistul să îi taie vorba invitatului
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
exploratorie descifrarea, pe baza contextelor de semnificare și situațiilor de comunicare, a mesajelor - semnificații produse ca „acte de comunicare” în acțiune. Printr-o astfel de metodă este pusă în evidență periculozitatea „falselor mesaje” pe care le transmit masiv informațiile ca telejurnalele, programele ficționale (seriale, foiletoane, telefilme, filme de cinema), emisiunile de divertisment, mai ales „jocurile”, multe emisiuni sportive, reality-show-urile și altele. De regulă, astfel de „false mesaje” construite și transmise în diferite forme discursive ale programelor de televiziune și care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
conținuturilor violente la televiziune puse în evidență în cercetări de referință americane și europene, cercetări efectuate prin analize de conținut, analize de imagine, analize naratologice, aplicate, pe de o parte, emisiunilor de ficțiune, iar pe de altă parte emisiunilor informative (telejurnale, magazine de informare) se regăsesc deci frecvent și în programele de televiziune analizate în cadrul acestui proiect. ● O altă trăsătură pe care o subliniază mai mulți autori este banalizarea reprezentării violenței în operele de ficțiune, caracteristică evidențiată de timpuriu, încă din
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ficțiunii universal acceptate. În epoca rețelelor informatice, sateliților și globalizării, informația modifica teritoriul și viețile. Iar arătatul cu degetul ucidea: un pod Încadrat În monitorul unei bombe inteligente, știrea unei creșteri ori a unei prăbușiri la bursă, dată la toate telejurnalele din lume la aceeași oră. Fotografia unui ostaș care până În clipa aceea era Încă un chip anonim. Pictorul de război a intrat În turn. A aprins felinărașul cu gaz și a rămas o vreme În picioare, neclintit, cu mâinile În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Cluj-Napoca, 1999; Dicționarul „Luceafărului” eminescian (în colaborare cu Felicia Șerban), Cluj, 2000; Subterane și clopote, pref. Irina Petraș, Cluj-Napoca, 2001; Luna și sunetul cornului. Metafore obsedante la Eminescu, Pitești, 2003; Hermeneutica sensului. Eminescu și Blaga, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Augustin Pop, Telejurnalul de Cluj, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Mircea Borcilă, O analiză spectrală a „Luceafărului”, TR, 1999, 37-52; Felicia Șerban, O reinterpretare a „Luceafărului” eminescian, ST, 1999, 11-12; Mariana Neț, „Lumile «Luceafărului»”, LL, 2000, 1-2; Anca Andrei-Fanea, Tulburătoarele sensuri ale poemului eminescian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288023_a_289352]
-
ale vieții. Un fel de plăcere masochistă îi fugărește, zi și noapte, pe asudații scormonitori spre vintrele rău mirositoare, în ambiția că arătîndu-ni-le fac terapia intensivă mai eficace, negîndindu-se că ne și putem sufoca în parfumurile ei fetide. Arătam că telejurnalul de la ora 20 (și nu numai el) este un fel de buletin zilnic al Poliției, în care agresivitatea mizeriei și violenței nu numai că ne strepezește spiritul, dar se și instituie în permanent model emulativ pentru cei ce au de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Hală. Au redevenit șmenarii calificați pe care-i știam. A dispărut și coada grasă, cu zbîrciții ce făceau propagandă în colț, la "pîine la vatră". Ce pîine la vatră! Pretext. Au spurcat, au cîștigat. (Spurci și cîștigi!). Gata. Acasă. La telejurnal. Poartă americanii o grijă specială (și permanentă) Austriei. De nu i-ar fi purtat-o, soarta țării între țările Europei ar fi fost aceeași cu a jumătății ei imperiale, Ungaria, cu a Poloniei și Cehoslovaciei. Ar fi cunoscut îmbrățișarea, pînă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
participă la elaborarea unor lucrări colective: Dicționarul cronologic al romanului românesc, Dicționarul romanului tradus, Dicționarul general al literaturii române. SCRIERI: Ceea ce fulgerul amână, pref. Marian Papahagi, Cluj-Napoca, 1981; Apropierea, Cluj-Napoca, 1990; Umbra libelulei, Cluj-Napoca, 1993; Jocul cu clipa, Cluj-Napoca, 1995; Telejurnalul de la Cluj, îngr. Rodica Marian și Ștefan Borbély, Pitești, 2000. Ediții: Al. Macedonski, Poezii, pref. edit., Cluj-Napoca, 1981. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Trei debuturi, RL, 1982, 15; Poantă, Radiografii, II, 127-129; Lucian Alexiu, Literatura de sertar, O, 1990, 39; Diana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
biblică, plecând de la creație, și să ne întrebăm dacă afirmațiile biblice pot fi sau nu confirmate de documente contemporane ei. IV. Istorie și istorii După cum am spus deja, modul de a povesti al Bibliei nu este chiar cel al unui „telejurnal”, dar nici cel al istoricilor moderni. Iau un exemplu pentru a mă explica mai bine. 1. Botezul lui Isus În relatarea botezului lui Isus pe care o găsim în cele trei evanghelii sinoptice (Matei, Marcu și Luca), cerul se deschide
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]