714 matches
-
nu contravine principiului constituțional al egalității în drepturi, ci este o problemă de opțiune a legiuitorului pozitiv cu privire la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care beneficiază de drepturile respective. ... 63. În plus, trebuie subliniat că interpretarea teleologică contribuie la lămurirea dispozițiilor art. 1 alin. (2) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990, deoarece scopul edictării acestora nu a fost acela de a indemniza persoanele (ori urmașii acestora) pentru starea de prizonierat în U.R.S.S., derivată din situația de beligeranță
DECIZIA nr. 20 din 13 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278723]
-
1 ianuarie 2021-31 decembrie 2023, a indemnizațiilor lunare pentru funcțiile de demnitate publică prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, indemnizații care constituie limita maximă pentru drepturile salariale aflate în discuție. ... 31. Din punctul de vedere al interpretării teleologice și sistematice, s-a arătat că actele normative adoptate succesiv de către Guvernul României prin care a fost temporizată creșterea etapizată a salariilor personalului plătit din fonduri publice au vizat reducerea nivelului de cheltuieli din bugetul general consolidat, în contextul
DECIZIA nr. 11 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286505]
-
de critică este însă lipsită de fundament, întrucât este notoriu faptul că majoritatea unităților administrativ-teritoriale au venituri extrem de mici în raport cu nivelul cheltuielilor și depind în totalitate de fondurile transferate de la bugetul general consolidat. ... 33. Așadar, interpretarea teleologică a normelor juridice în discuție conduce la concluzia că intenția legiuitorului a fost aceea de plafonare a cheltuielilor pentru întreg personalul plătit din fonduri publice, fără să aibă în vedere, la momentul adoptării celor trei ordonanțe de urgență ale Guvernului
DECIZIA nr. 11 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286505]
-
de trimitere, întreaga legislație specifică militarilor, cu atât mai puțin cea dintr-un domeniu propriu dreptului privat, respectiv stabilirea răspunderii materiale a polițistului pentru pagubele aduse patrimoniului unității angajatoare din structura Ministerului Afacerilor Interne. Având în vedere interpretarea sistematică și teleologică a prevederilor Legii nr. 360/2002, sensul juridic al art. 63 alin. (1) din această lege, potrivit căruia «Polițistul răspunde pentru pagubele cauzate patrimoniului unității, potrivit legislației aplicabile personalului civil din Ministerul de Interne», ulterior reformei în privința propriului statut juridic
DECIZIA nr. 2.425 din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284821]
-
funcției de bază“. ... 28. Prin urmare, Curtea Constituțională constată că interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019 s-a fundamentat pe o interpretare teleologică având ca fundament considerente constituționale, legale și jurisprudențiale, care înlătură echivocul normativ. Stabilind înțelesul sintagmei „salariu de bază“, instanța supremă nu s-a substituit legiuitorului - întrucât sensul stabilit normei nu o modifică, nici nu o completează -, ci, din contră, a
DECIZIA nr. 95 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287563]
-
nr. 93/2009, cu modificările și completările ulterioare, așa cum rezultă în mod expres din cuprinsul art. 1 din actul normativ criticat, astfel încât susținerile autorilor obiecției sunt neîntemeiate. ... 70. Interpretând textul de lege criticat, prin recurgerea la metoda de interpretare teleologică, așadar prin raportare la scopul avut în vedere de legiuitor la adoptarea normei, rezultă că noțiunea de „creditor financiar“ are un înțeles circumscris obiectului actului normativ criticat, astfel cum acesta este precizat în cuprinsul art. 1 din lege, potrivit căruia
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
cadrul procedurii de adoptare a legilor, însă, odată adoptată legea, rolul său se reduce la facilitarea înțelegerii acesteia. Prin urmare, expunerea de motive a legii nu este decât un instrument al uneia dintre metodele de interpretare consacrate - metoda de interpretare teleologică. Aceasta presupune stabilirea sensului unei dispoziții legale ținându-se seama de finalitatea urmărită de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face parte acea dispoziție. Astfel, expunerea de motive este doar un instrument dintre multe altele ale unei metode interpretative
DECIZIA nr. 678 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277232]
-
art. 170 din Legea nr. 263/2010, indicele de corecție se aplică persoanelor al căror drept inițial la pensie s-a născut ulterior intrării în vigoare a legii. ... 35. În considerentele acestei decizii s-a reținut că din interpretarea sistematică și teleologică a textelor de lege rezultă că data înscrierii inițiale la pensie este cea care rezultă din prima decizie de pensionare anticipată, că plata acesteia se suspendă pe perioada în care asiguratul se află în una dintre situațiile prevăzute de lege
DECIZIE nr. 5 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281105]
-
dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010, indicele de corecție se aplică persoanelor al căror drept inițial la pensie s-a născut ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, reținând în această direcție următoarele: "62. Din interpretarea sistematică și teleologică a textelor de lege menționate rezultă că data înscrierii inițiale la pensie este cea care rezultă din prima decizie de pensionare anticipată, că plata acesteia se suspendă pe perioada în care asiguratul se află în una dintre situațiile prevăzute de
DECIZIE nr. 5 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281105]
-
sau să fie distruse sub acțiunea timpului sau prin acțiunea persoanelor implicate. Prin constatare se stabilește dacă elementele de la locul faptei constituie indicii sau pot conduce la suspiciunea rezonabilă că a fost săvârșită o faptă penală. Astfel, din interpretarea teleologică a reglementărilor procesual penale, Curtea Constituțională a constatat că regula este aceea că - atunci când organele judiciare, în cursul urmăririi penale, au nevoie de opinia unui expert pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanță pentru
DECIZIA nr. 870 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256671]
-
să fie distruse sub acțiunea timpului sau prin acțiunea persoanelor implicate. Prin constatare se stabilește dacă elementele de la locul faptei constituie indicii sau pot conduce la suspiciunea rezonabilă că a fost săvârșită o faptă penală. ... 48. Astfel, din interpretarea teleologică a reglementărilor procesual penale, Curtea a constatat că regula este aceea că, atunci când organele judiciare, în cursul urmăririi penale, au nevoie de opinia unui expert pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea
DECIZIA nr. 870 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256671]
-
sau momentul realizării sale, nu poate servi ab initio scopurilor urmărite de legiuitor prin instituirea excepției, acesta nu poate beneficia de aplicarea dispoziției exoneratoare. ... 62. În scopul determinării sferei de aplicare a dispozițiilor ce fac obiectul prezentei sesizări, alternativ interpretării teleologice expuse anterior, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a proceda la analiza sistematică, logică și gramaticală a textului art. 454 din Codul de procedură civilă, care în prima sa teză face trimitere la recunoașterea pretențiilor reclamantului de către pârât
DECIZIA nr. 21 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261329]
-
sale, Maria Alexandra BURLUI!). Poetul pare să fie cuprins de un ’’maniheism’’ liric debordant de care ar da neîndoioas dovadă, în fața morții prietenoase, un Hieronimus Bosch convertit de urgență la ecologie. Spirituală, de ce nu! Este posesorul rațiunii ’’de a fi’’ teleologice, ’’ Un ucenic nebun sau Mare Arhitect/A programat mecanica cerească’’, textele oferite cititorului fiind admirabile, dar presupunând și exploratori curajoși și solitari, pentru a se strecura, în fantele rezultate ale alterității, cu o mai mare ușurință. În textele sale intri
VASILE BURLUI-UN POET ADEVARAT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345042_a_346371]
-
concluziile științifice ultime ale neo-darvinismului despre natura, viața, constiinta, rațiune, valori morale, sunt „aproape cu certitudine false”, mai ales dacă se abandonează cercetarea pentru găsirea unei viziuni în care „viața nu este numai un fenomen fizic”, ci include și „elemente teleologice”, escatologice. Cu alte cuvinte, la ce ne folosește faptul că ne autoprogramam, că ne silim să gândim și să trăim după dogme așa zis științifice, după criterii și metodologii absolutist profane tot de noi inventate, după epistemologii reducționiste, că trebuie
MYSTERIUM TREMENDUM ET FASCINANS de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379224_a_380553]
-
2001, în care salariații au desfășurat activități dintre cele prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. i) din aceeași lege, în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă. ... 50. Interpretarea teleologică și logico-juridică a dispozițiilor art. 30 alin. (4^4) și art. 100 din Legea nr. 263/2010 impune concluzia că, atunci când a reglementat condițiile de excepție care conferă dreptul beneficiarilor normei legale analizate la obținerea drepturilor de pensie pentru limită de
DECIZIA nr. 28 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285339]
-
corect înțeles fără a lua în seamă finalitatea lui critică. Orice istorie națională implică o anume pedagogie, observa Catherine Durandin, califîcîndu-și singură acțiunea ca "antipedagogie securizantă", una menită să atribuie discursului despre trecut mai multă coerență și să evite linearitatea teleologică a narațiunii 10, în istorie, post hoc ergo propter hoc nu e un principiu valabil. Istoria presupune luptă pentru crearea sensului, proiect, voință modelatoare, iar traseul ei e plin de accidente. Vorbim de continuități, constante, permanențe, dar să nu uităm
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
doua componentă este o perspectivă asupra a ceea ce ar trebui să facă agenții morali pentru a răspunde proprietăților de valoare și este descrisă ca o teorie a corectitudinii. În funcție de punctul de vedere exprimat în această problemă, teoriile se împart în teleologice și neteleologice sau, altfel spus, consencințialiste și nonconsecințialiste 18. Susținătorii teoriilor neteleologice, cunoscute și sub numele de teorii deontologice 19, consideră că există acțiuni greșite prin ele însele și care nu pot fi acceptate ca mijloace de realizare a unui
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cunoscute și sub numele de teorii deontologice 19, consideră că există acțiuni greșite prin ele însele și care nu pot fi acceptate ca mijloace de realizare a unui scop, fie el admirabil sau obligatoriu din punct de vedere moral. Teoriile teleologice sau consecințialiste resping ideea că ar exista acțiuni corecte sau greșite prin ele însele și consideră că aprecierea acțiunilor se face prin prisma consecințelor acestora 20. Teoriile etice care au exercitat cea mai puternică influență în istoria filosofiei moralei în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
date de către Dumnezeu oamenilor constă, după cum afirma Blackstone, în faptul relativ minor că oamenii sunt unicele creaturi înzestrate cu rațiune și voință liberă și astfel, spre deosebire de obiecte și animale, pot descoperi și nesocoti prescripțiile divine 210. Una din dificultățile înțelegerii teleologice a naturii constă, potrivit lui Hart, în faptul că ea minimalizează exact la fel deosebirile dintre enunțurile a ceea ce se întâmplă în mod regulat și enunțurile a ceea ce trebuie să se întâmple, pe de o parte, și deosebirea dintre ființele umane
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
morale au fost considerate porunci date de Dumnezeu oamenilor. Potrivit acestei concepții, normele morale sunt un gen de prescripții sau, altfel spus, prescripții într-un sens special al termenului, dată fiind natura deosebită a autorității de la care provin. În viziunea teleologică, normele morale sunt considerate un gen de norme tehnice sau instrucțiuni pentru atingerea anumitor scopuri. Astfel de scopuri ale acțiunii morale pot fi fericirea individului sau bunăstarea unei comunități. Aceste scopuri nu pot fi însă caracterizate independent de anumite considerații
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
unei comunități. Aceste scopuri nu pot fi însă caracterizate independent de anumite considerații despre bine și rău, ceea ce ar însemna să argumentăm în cerc. Relevând dificultățile pe care le întâmpină atât conceperea legilor morale ca legi, cât și înțelegerea lor teleologic, Wright sugerează că normele morale formează un grup aparte de norme. Ele nu sunt nici prescripții pentru conduită în conformitate cu voința unei autorități morale, nici instrucțiuni pentru atingerea scopurilor morale. Specificul normelor morale nu constă în faptul că formează un grup
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dreptului, 126; al moralei, 111 sociabilitate, 39, 43, 44, 45 stare naturală, 41, 45, 89 T teoria imperativistă a dreptului v pozitivism juridic, 50 teoria valorii, 23 teorii aboliționiste, 192 teorii consencințialiste, 23 teorii neteleologice, 23 teorii nonconsecințialiste, 23 teorii teleologice, 23 U utilitarism: hedonist, 26; preferențial, 26; și context public, aplicabilitate, 26; și justificarea pedepsei, 192 utilitate, 25, 26, 27, 79, 112, 153, 195, 224, 231 V vălul ignoranței, 89 vinovăție: componente ale, 161; conștiința și voința, 164; corelația cu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
personalismului energetic propusă în lucrarea de față, căci în orizontul lui de semnificații vom găsi conceptul finalității, iar din perspectiva structurii formale a acestuia va fi croită interpretarea "antropologică" a filosofii lui C. Rădulescu-Motru. În cap. "Metodologia facultății de judecare teleologice" din Critica facultății de judecare, Kant formulează un enunț potrivit căruia omul este "scop final al creației" sau "scop final al existenței lumii". Acest enunț poate fi corelat cu altul formulat în Antropologie: "omul își este propriul și ultimul său
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unitatea de existență a omului, care cuprinde, pe lângă facultatea numită, și facultatea de a dori, ce face posibilă, prin forma sa a priori, anume libertatea, orice acțiune, și, de asemenea, sentimentul plăcerii sau neplăcerii, în legătură cu care devine posibil un "sistem teleologic" al naturii precum și aprecierea frumosului. Rămânând însă în granițele primei Critici, trebuie să constatăm că unitatea de existență a omului reprezintă mai curând o aporie decât o chestiune formulată clar și apoi soluționată. Este vorba însă de o aporie funcțională
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
persoanei), anume fericirea. Noțiunea de "scop" este fundamentală, dar nu prin ea însăși, ci prin cea de finalitate. De altfel, problema specificului "ontologic" și funcțional al celor doi "subiecți" sensibil și inteligibil este tematizată de Kant prin chiar reconstrucția sa teleologică din a treia Critică. Spuneam mai devreme, că scopul condiționat al subiectului empiric (persoana) este fericirea. La Kant, descoperim o teorie a fericirii așezată pe două niveluri, în funcție de determinarea duală a unității de existență a omului. Direct, fericirea apare în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]