302 matches
-
jos, a fost înlocuit cu unul tipic imortalizării personajelor istorice - de jos în sus. Inițial, prezența sa în talk-show-uri părea a fi una de „special guest“ cu sarcini de amuzament, pentru ca, după un anumit timp, locul ocupat la diverse mese televizuale să devină central. La momentul zero, al ițirii sale pe cablu și satelit, lui Gigi Becali i se puneau întrebări tipic gazetărești. De la un timp încoace, lui Gigi Becali nu i se mai adresează întrebări, ci i se dă spațiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
tipică de flash-mob, iar Gigi Becali ar continua să vorbească așa cum numai el o face, am rămâne uluiți să constatăm că sunetele produse de domnia sa nu au ecou. Poate doar în felul ăsta ne-am lămuri, odată pentru totdeauna, că televizualul nu a construit un monstru mediatic, ci i-a dat aripi de vultur unui fluture de făină. PALINDROMAN Serban FOARȚ| Roșul ușor e rozul iluzor (Continuare din numărul trecut) — Ce urmăream cu grecitatea, așadar... Simplu ca bună ziua: un palindrom grecesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
cu câteva voturi „bâlbâite“ prin Florida, dezbaterile gravitau în jurul unor subiecte precum avortul sau scutul anti-rachetă. Era greu de crezut, pe atunci, că în România vom vedea politicieni care să se ia la harță pe teme atât de „abstracte“. România televizuală a ultimelor zile a înregistrat două premiere. Prima: este întâia vară neliniștită politic, în care aleșii nu se duc să-și exerseze imaginea cu bronz prin Bora-Bora sau alte ținuturi de vacanță. A doua: pentru prima dată, certurile politice se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
și deixisul discursiv (deicticele interpretîndu-se nu doar în funcție de contextul exterior textului în care apar, ci și de genul discursiv specific textului în cauză, integrîndu-se unei anumite scene de enunțare: de ex., deicticele de timp în discursul de presă /vs./ discursul televizual/literar etc.) Un al doilea criteriu de clasificare diferențiază elementele deictice prin natura lor de cele care devin deictice prin uz. Opoziția pornește de la diferența dintre referința deictică și cea anaforică, pe baza localizării diferite a referentului (în afara textului sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
imagine (1980 - Biko). A invitat în piesele sale muzicieni negri și arabi, a fondat Festivalul World of Music, Arts & Dance. A reușit, în același timp, înconjurat de-o echipă de vizionari hi-tech, să creeze câteva puncte de reper în cultura televizuală. Sledgehammer este un videoclip de referință, nici azi depășit. (Este și-o compoziție inspirată, aș socoti-o vârf în genul ei, dar mă tem că e chestiune de gust). Nu mai înșir date și epitete, cititorul le poate găsi cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
mi le însușesc ca fiind ale mele. Am iluzia de a fi acolo, de a fi inclus, atunci cînd nu există decît decupaje și decizii prealabile în ceea ce mă privește. Astfel încît ajung să-mi împrumut propriile facultăți mașinii sociale, televizuale sau informatice. Delegîndu-mi-le lor, ele îmi revin, ca și cînd originea lor era aiurea, pe cerul tehnologic. Puțin din modul de răstălmăcire al lui Feuerbach, unde Dumnezeu, creat de om, i se impune drept creator. Luăm realitățile de gradul doi
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
din cauză că, vorbind prea mult, nu se spune mai nimic, și prolixitatea duce la repetare goală, tautologică. Orice cuvînt are acolo aceeași încărcătură de irealitate. În mass-media, marketing sau practica generalizată a sondajelor. II. Mass-media confuze Vom analiza aici succesiv comunicarea televizuală (1) și bucla lui Baudrillard (2). 1. Comunicarea televizuală Se pare că am ajuns la un punct curios și chiar inedit în istoria civilizației noastre, în acest punct limită unde spectacolul ce se oferă vederii și care presupune o distanță
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
și prolixitatea duce la repetare goală, tautologică. Orice cuvînt are acolo aceeași încărcătură de irealitate. În mass-media, marketing sau practica generalizată a sondajelor. II. Mass-media confuze Vom analiza aici succesiv comunicarea televizuală (1) și bucla lui Baudrillard (2). 1. Comunicarea televizuală Se pare că am ajuns la un punct curios și chiar inedit în istoria civilizației noastre, în acest punct limită unde spectacolul ce se oferă vederii și care presupune o distanță între spectator și scenă ne include în scena însăși
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
88 Concluzia capitolului al II-lea: Expresia, a doua definiție a comunicării / 92 Capitolul III. Comunicarea confuză / 93 I. Tautismul: noțiune și practici / 94 1. Tautismul: prima apariție / 94 2. Tautism: manifestări practice / 95 II. Mass-medii confuze / 97 1. Comunicarea televizuală / 97 2. Bucla lui Baudrillard / 98 III. Terapia Mao / 101 IV. Publicitatea / 104 1. Reclama sau obiectul reprezentat / 104 2. Expresia publicitară / 106 3. Publicitatea este nominalistă, sau tautistă / 107 V. Tehnologii ale spiritului și știința cognitivă / 109 1. Tehnologiile
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
prevăzut că 25 de secole mai târziu progresele tehnologice vor îngădui existența a peste 400 de megaorașe cu peste un milion de locuitori, dintre care unele au peste cinci milioane. Între timp, agora Antichității clasice a luat forma unor arene televizuale mondiale. Tehnologia actuală permite alimentarea orașului Los Angeles cu apă provenită din Canada sau Colorado, cu metode mai eficace și mai ieftine decât apeductele romane. Ne-ar fi imposibil să înțelegem cum anume și de ce devine planeta o lume de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
și premier, dintre președinte și parlament, dintre PNL și PDL etc. Există întrebări mai acute și mai urgente decât cele pe care le pun, seară de seară, analiștii, moderatorii, diverși gazetari tragici și comici, diverse domnișoare mondene. Fără agita ția televizuală, cerul devine mai înalt, zgomotul lumii - mai subtil, viața - mai limpede. Treci într-un alt univers, mai misterios și totodată mai simplu decât universul tapajului mediatic. Nu cred în utopii. Știu că televizorul nu va mai dispărea niciodată dintre noi
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de tabloidizare a tuturor ziarelor și a tuturor posturilor de televiziune a atins cote îngrijorătoare. Fenomenul este simptomul unei primejdioase degradări sociale, morale și intelectuale. Bunul-gust și buna-cuviință sunt în comă. De o bună bucată de vreme, pe toate canalele televizuale, se trăiește din dejecție. Ore și zile întregi suntem antrenați într-o voluptuoasă scormonire prin subteranele sordide ale „cotidianului“. Moar tea, divorțul, adulterul, micile fițe erotice ale unor fătuci decerebrate, violul, crima, accidentul sunt hrana zilnică a producătorilor TV și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cadrele largi, priveliștile degajate, aspectele intermediare, cum ar fi, de pildă, pregătirile pe care pelerinii le fac înainte de plecare. Mult timp, m-am întrebat cărui fapt i se datorează această supraabundență de detalii din rând în reflectarea pelerinajului în media televizuală. Un posibil răspuns poate fi găsit în celebrul eseu al lui Roland Barthes „L’effet de réel”. (1968). Rezumat, Barthes afirmă că, pentru a mări credibilitatea realistă a narațiunii, autorii includ elemente concrete (obiecte, fapte), fără funcție narativă evidentă, care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un sat care și-a păstrat cutumele încă vreo două decenii după ce i s-a tras pământul de sub vatră, respect momentele de răscruce ale vieții omului (fie el și nou). Nunta este unul. Sau era, că de când cu moda mireselor televizuale de probă & PR, am văzut peste tot tămbălău poreclit nuntă. Spectacole ce zgârie retina sau o înveselesc, depinde de context și... facultăți! Se căsătoreau doi tineri la 24-25 de ani, cu studii superioare și joburi la firme. În postură de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
joacă același rol de paratextualitate în raport cu dosarul tematic al numărului, anticipând subiecte, genuri publicistice, actori creați de presă. În À la une - Les médias mis au jour, toate tipurile de presă sunt puse sub lupa jurnalistului: presa scrisă, radiofonică și televizuală. Titlurile, subtitlurile, chapeau-urile, citatele de autoritate, elementele semantice de decupaj textual ne conduc către o concluzie evidentă a investigației, formând o aură tematică gris: funcționarea presei românești, cu privire la perioada de campanie electorală, într-un context al (dez)informării manipulatoare, al
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Dincolo de realitatea discursivă, percepută în funcționarea dinamică a structurilor și interacțiunii dintre ele, dincolo de realitățile externe și instituționale, le remarcăm pe cele socio-psiho-lingvistice care țin de vorbitori și de proiecțiile lor asupra limbii sau imaginarul lor lingvistic. Presa scrisă și televizuală constituie astăzi principalul suport folosit în comunicarea publică de campanie. Discursul politic propus, prin media, unei întregi societăți înainte de vot, este prezentat de televiziunile care sunt departe de a fi neutre prin caracteristicile psihofiziologice și psihosociologice cu rol de caricaturizare
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
semantice sau semiotice recurente ne-au condus, în cadrul unui moment discursiv special, spre identificarea unor mărci specifice „discursului electoral post-votare”. Discursul electoral de campanie își extrage identitatea din producțiile discursive care apar, de multe ori brutal, în presa scrisă și televizuală sau, mai puțin brutal, în cea radiofonică, pe parcursul evenimentelor de campanie. Aici, susținerea unei anumite ideologii sau a unei persoane - candidat determină, inevitabil aproape, contexte discursive în care producerea discursului de tip conflictual înlesnește formulări „extremiste”, aparent ireconciliabile cu discursul
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
este participant activ la această construcție. Analiza desfășurată pe noul eșantion reprezentativ ne pune în fața unei alte forme a aceluiași discurs electoral: discursul de deconstrucție semantică dar și semiotică (a se vedea „scena bucuriei” la aflarea rezultatelor exit-poll-urilor sau imaginile televizuale reflectând atitudinea candidaților vs atitudinea susținătorilor acestora în timpul ultimei confruntări electorale). Noul discurs mediatic post-votare, un altfel de discurs electoral prelungit, ne permite să constatăm că, dincolo de corpusul de discursuri în sine, luarea în considerare a momentului discursiv de producere
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
la/ pentru distracție, nu înghite lejer nici muzica, nici imaginile. Nu e ușor de suportat spectacolul (auto)distrugerii ființei umane. Dar nu-i deloc vina lui Dave Mustaine, și-a altora cu sensibilitate asemănătoare, că lumea actuală este un spectacol (televizual) continuu al automutilării... Youthanasia este un cuvânt-container N-am avut un șoc mai puțin violent când am văzut coperta discului Youthanasia. Totdeauna contrariază absurdul unei situații precum aceea ilustrată acolo. Și-n literatură, de exemplu, e mai greu de suportat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
privire spre bărbatul încercănat de pe scaun. Privirile celor doi se întâlniră o clipă. Italianul și-o coborî pe-a lui, apoi ieși. LA LOC teleCOMANDA Alex SAVITESCU Disection Channel Ultimul trend în materie de televiziune este recursul la morbid. România televizuală s-a transformat, pe alocuri, într-o morgă electronică. Ziariști, presupuși investigatori și justițiari de casa scării se așază la masa de disecție și caută indicii prin măruntaiele personajelor. Discursul lor mimează logica romanelor lui Agatha Christie, gestica o împrumută
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
care să nu pută a maculatură e mic... De ce ar sta documentarul mai bine? Documentarul (cel «tehnic», dacă-i pot zice așa) e un gen prizat de multă vreme la noi (nu degeaba «Teleenciclopedia» intră în Cartea neaoșă a recordurilor televizuale). Însă documentarul «de autor», mai puțin. Ar fi aiurea să disperăm, cu atât mai mult cu cât există câțiva oameni care încep (sau au început de ceva vreme) să creeze repere. Decât să se intre în defibrilație, mai bine să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
televizor - inclusiv formele sale scrise - e forma cea mai răspândită de instruire lingvistică a românilor. Ajunge mult mai repede la public, e preluată pe nemestecate și de bunăvoie și devine un instrument de educație continuă - visul didactic transformat în coșmar televizual. S-au spus multe despre greșelile de exprimare, de pronunție sau de ortografie propagate prin televiziune, așa că eu o să amintesc doar trei. Una este utilizarea tot mai accentuată și mai agresivă a subdialectului muntenesc, inclusiv la emisiunile de știri... inclusiv
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
scene violente pe minut. Și, drept bomboană pe tort, monitorizarea CNA scoate la iveală faptul că frecvența lor crește în timpul săptămânii, dimineața, când părinții sunt la muncă, și scade în weekend, atunci când copiii nu sunt singuri acasă. Cu alte cuvinte, televizualul românesc știe să „pregătească“ încă de la vârste fragede publicul: „antrenamentul“ se face cu violență fictivă, „jocul“ de mai târziu aduce în scenă violența reală. Iar personajele care se omoară prin benzi desenate japoneze devin, peste câțiva ani, cât se poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
și efectul de amorsare studiat de Iyengar și Kinder (1987): cu cît o problemă este mai dezbătută de mijloacele mediatice, cu atît se impun criteriile de evaluare specifice autorității indicate. Nu ar trebui să restrîngem comunicarea prezidențială la expresia ei televizuală. Deplasările în străinătate sînt cu precădere modalități de comunicare a mesajelor cu țintă internațională, dar și internă. Acestora li se adaugă gesturile cu forță simbolică, precum participarea la manifestațiile de masă cauzate de profanarea cimitirului din Carpentras sau chiar audiența
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
mare conștientizare a specificității oralului și a modificărilor pe care le adusese scrierea și tiparul. Un dispozitiv comunicațional Cînd analizăm mediumul unui gen discursiv, nu este suficient să luăm în considerare suportul său material în sens strict (oral, scris, manuscris, televizual etc.), trebuie să ne referim, de asemenea, la totalitatea circuitului care organizează vorbirea. Comunicarea nu este un proces liniar: mai întîi nevoia de exprimare care apare la un enunțiator, apoi conceperea sensului, apoi alegerea unui suport și al unui gen
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]