302 matches
-
la/ pentru distracție, nu înghite lejer nici muzica, nici imaginile. Nu e ușor de suportat spectacolul (auto)distrugerii ființei umane. Dar nu-i deloc vina lui Dave Mustaine, și-a altora cu sensibilitate asemănătoare, că lumea actuală este un spectacol (televizual) continuu al automutilării... Youthanasia este un cuvânt-container N-am avut un șoc mai puțin violent când am văzut coperta discului Youthanasia. Totdeauna contrariază absurdul unei situații precum aceea ilustrată acolo. Și-n literatură, de exemplu, e mai greu de suportat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
domeniu relativ autonom, la un spațiu de joc unde oamenii acționează după reguli și interese specifice, dintre care cele mai importante sunt luptele de prioritate asupra obținerii și publicării informației"39. Din ansamblul discursului jurnalistic, Bourdieu analizează în special domeniul televizual, văzut ca deținând "un fel de monopol asupra gândirii/judecății unei părți foarte importante a populației. Acest monopol asupra informației este o problemă reală, deoarece televiziunea tinde, astfel, să impună propriile sisteme de percepție, analiză, judecată, clasare și de ordonare
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
în activitatea umană de construire a sensului social. Charaudeau reușește o definire clară a constrângerilor situaționale, pe următorii parametri: finalitatea contractului de comunicare, identitatea partenerilor actului de comunicare, tema, evenimentul și dispozitivul material (delimitate și pe tipurile mass-media scrisă, radio, televizuală). Subtitlul lucrării Construcția oglinzii sociale trimite la realizarea unei analize a ceea ce transmite global acest tip de discurs. Astfel, el construiește o viziune și un sens particular al lumii. Consecința acestei perspective este construirea unei imagini trunchiate a acestui spațiu
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
de cele mai multe ori, este identic cu cel jurnalistic. Actorii implicați sunt comercianții, producătorii de reclame și consumatorii, însă intervin și instituții ale statului care reglementează și apără drepturile consumatorilor. Genuri ale discursului publicitar sunt: afișul, caseta publicitară, spotul radio sau televizual etc.. Pentru spotul publicitar, contractul de discurs vizează prezentarea verosimilă a calităților unui produs, într-o manieră persuasivă. Discursul publicitar are drept scop promovarea calităților unor produse, servicii, instituții, pentru a atrage atenția în vederea achiziționării, folosirii, frecventării. Relațiile dintre parametrii
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
cu câteva voturi „bâlbâite“ prin Florida, dezbaterile gravitau în jurul unor subiecte precum avortul sau scutul anti-rachetă. Era greu de crezut, pe atunci, că în România vom vedea politicieni care să se ia la harță pe teme atât de „abstracte“. România televizuală a ultimelor zile a înregistrat două premiere. Prima: este întâia vară neliniștită politic, în care aleșii nu se duc să-și exerseze imaginea cu bronz prin Bora-Bora sau alte ținuturi de vacanță. A doua: pentru prima dată, certurile politice se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
un sat care și-a păstrat cutumele încă vreo două decenii după ce i s-a tras pământul de sub vatră, respect momentele de răscruce ale vieții omului (fie el și nou). Nunta este unul. Sau era, că de când cu moda mireselor televizuale de probă & PR, am văzut peste tot tămbălău poreclit nuntă. Spectacole ce zgârie retina sau o înveselesc, depinde de context și... facultăți! Se căsătoreau doi tineri la 24-25 de ani, cu studii superioare și joburi la firme. În postură de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
care să nu pută a maculatură e mic... De ce ar sta documentarul mai bine? Documentarul (cel «tehnic», dacă-i pot zice așa) e un gen prizat de multă vreme la noi (nu degeaba «Teleenciclopedia» intră în Cartea neaoșă a recordurilor televizuale). Însă documentarul «de autor», mai puțin. Ar fi aiurea să disperăm, cu atât mai mult cu cât există câțiva oameni care încep (sau au început de ceva vreme) să creeze repere. Decât să se intre în defibrilație, mai bine să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
AL BOR ȘI CĂDEREA REGIMULUI COMUNIST UN PATRIARH, O BISERICĂ, DOUĂ PERIOADE ISTORICE / 23 III. RECUPERAREA NORMALITĂȚII DISCURSUL RELIGIOS ÎN MASSMEDIA / 31 1. Televiziunea publică și demersul de recuperare a discursului religios / 37 a. Emisiunea "Credo" model de discurs religios televizual / 51 2. BOR și discursul religios în presa dintre anii 1989-2011 / 610 a. Discursul de prezentare / 74 b. Discursul de recuperare a identității BOR / 82 c. Discursul justificativ / 86 d. Discursul critic / 91 e. Discursul sacrului de-spiritualizat (desacralizat) / 102
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
George Serafim, unei vize colective, respectiv colegii vedeau materialele în lucru și fiecare comenta ceea ce credeau că este pozitiv și negativ. Pentru că existau mulți redactori noi, coordonatorul aducea periodic jurnaliști cu experiență care știau că mesajul religios necesită o abordare televizuală mult mai atentă decât în cazul altora. Lili Lemnaru precizează: "Să pui pe cineva să vorbească despre sfințenie, când în spațiul lui de mișcare, de viețuire, nu este un sfânt este o greșeală majoră. Îți anulezi mesajul. La fel cum
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
personajele timpului actorii Gavril Pătru, Ana Ioana Macaria, Ilinca Goia, Carmen Ungureanu, precum și realizatori și prezentatori din Televiziunea Română ca Irina Mohora, Marius Constantinescu, Claudiu Lucaci, Dana Vlad, Dragoș Porojnicu, Alina Ciocan, Andreas Petrescu. a. Emisiunea "Credo" model de discurs religios televizual Am ales emisiunea "Credo" a TVR, o emisiune de tip talk-show-dezbatere, realizată și moderată de Titi Dincă pentru că a rămas un reper în pleiada emisiunilor religioase cu impact masiv la public, devenind model de discurs religios televizat și implicit o
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
privire spre bărbatul încercănat de pe scaun. Privirile celor doi se întâlniră o clipă. Italianul și-o coborî pe-a lui, apoi ieși. LA LOC teleCOMANDA Alex SAVITESCU Disection Channel Ultimul trend în materie de televiziune este recursul la morbid. România televizuală s-a transformat, pe alocuri, într-o morgă electronică. Ziariști, presupuși investigatori și justițiari de casa scării se așază la masa de disecție și caută indicii prin măruntaiele personajelor. Discursul lor mimează logica romanelor lui Agatha Christie, gestica o împrumută
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
serioasă, cercetînd condițiile și provocările contemporaneității. Cultura crede D. Kellner (și o afirmă răspicat!) nu a fost niciodată mai importantă. Iar cultura media, ca fenomen relativ recent, conduce la "colonizarea" timpului liber, impregnînd și dominînd cotidianul, modelîndu-l prin centralitatea consumului televizual. Iată de ce producerea și receptarea textelor culturale și, îndeosebi, analiza lor cu instrumentar critic devin imperative în contextul bombardamentului mediatic la care sîntem supuși. Doar așa, crede îndreptățit autorul, vom înțelege cultura și textura societală, sensul și efectele veritabilei băi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
altă tehnologie a comunicării culturale? Sau poate este chiar cultura epocii noastre, în extensie planetară. Vom încerca să schițăm cîteva posibile răspunsuri observînd, înainte de orice, că azi comunicarea a devenit un fenomen de civilizație totală. Comunicarea de masă (recunoscînd supremația televizuală) se bucură de o audiență largă, eterogenă, dispersată și anonimă. În plus, circulația (difuzarea) e rapidă, uniformizînd și simplificînd conținutul. Mai mult, suportul, tehnica ca și suma instituțiilor intră uneori simultan sub umbrela conceptului (media), conducînd chiar la autonomizarea cuvîntului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
principiul "push"). Ceea ce, evident, va adînci asimetria lumii, vorbindu-se deja de info-bogați și info-săraci. Din unghiul consumului cultural, televizorul domină suveran sistemul mediatic. Televiziunea a devenit medium-ul de referință, obligînd celelalte mijloace să descopere strategii de reajustare. Consumul televizual, prin zapping, ar favoriza observau, în 1991, Jean-Louis Chabrol și Pascal Perin instabilitatea audienței dar și autonomia (crescătoare) a publicului. În plus, efortul scenarizării, gustul pentru reality shows propun o nesfîrșită hibridare, un joc ambiguu la frontiera dintre ficțional și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
psihozele individuale ale personajelor). Poate fi și acesta o trăsătură a unei maniere femine de a scrie literatură, o “ceartă cu literatura” drapată Într-un expresionism numai pe jumătate jucat. Într-o lume În criză de timp, asaltată de conformismul televizualului și plictisită de nesfârșite saga, romanul contemporan tinde să devină - iar autoarea franceză este un exemplu elocvent dintr-o serie abia deschisă - un videoclip. Avem de-a face fără Îndoială cu o scriitură psihologizantă - o altă trăsătură feminină - care sondează
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În cel mai bun roman al său, La Télévision, 1997, naratorul este un cercetător, familist, aflat cu o bursă de studiu la Berlin, bîntuit ca de un vampir de televizor și monstruosul său tub catodic prin care circulă insidiosul venin televizual. Umorul cinic echenozian se Îndulcește la Toussaint și devine umor de situație, aparent inofensiv, dar grăitor pentru incapacitatea de adaptare Într-o societate vampirizantă. În vreme ce Patrick Deville lucrează la reprezentarea simlacrului - paradoxal, Însă, conform lui Jean-Francois Lyotard, posibil - la nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
individ/instituție-masă la individ-individ, literatura se Încălzește. Astfel, discursul intelectual anti-putere se vede dezactivat politic și intenția lui practică se transformă Într-una mai degrabă estetică (de la Foucault și Deleuze la Paul Virilio). Încărcătura normativă a raporturilor sociale slăbește - deși televizualul poate fi considerat ca investit cu o forță normativă de care școala sau familia au fost destituite. Consecutiv, miza politică a literaturii dispare aproape, odată cu cea etică. În anii 1980, literatura Își va ispășit vina istorică, ea nu trebuie decît
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Însă suficient dacă-i rezum unele teze, spunînd că Franța culturală a anilor ‘70-’90 se caracterizează prin delegitimarea reprezentărilor istorice și existențiale ca efect al valorizării fără precedent și paradoxale, ca efect al ubicuizării mass-mediei, a i-mediatului,. Mediul televizual instalează ca simulacru al medierii viteza, astfel Încît - oricît de paradoxal poate părea, și fără nevoia de a face mai mult decît să pomenesc numele lui Walter Benjamin - televizualul boicotează imaginea așa cum filmul boicotează opera de artă. Literatura se vede
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și paradoxale, ca efect al ubicuizării mass-mediei, a i-mediatului,. Mediul televizual instalează ca simulacru al medierii viteza, astfel Încît - oricît de paradoxal poate părea, și fără nevoia de a face mai mult decît să pomenesc numele lui Walter Benjamin - televizualul boicotează imaginea așa cum filmul boicotează opera de artă. Literatura se vede și ea obligată să renunțe la canale de transmisie a mesajului prea sofisticate, prea lungi ori prea Înalte - de unde, și În cazul ei, cuvîntul de ordine este autenticitatea ca
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
boicotează opera de artă. Literatura se vede și ea obligată să renunțe la canale de transmisie a mesajului prea sofisticate, prea lungi ori prea Înalte - de unde, și În cazul ei, cuvîntul de ordine este autenticitatea ca echivalent estetic al noțiunii televizuale de live. Pentru Olivier Mongin, supraviețuirea culturii este dependentă de posibilitatea experienței. În literatură, constată directorul revistei Esprit, două au rămas imaginile concurente ale experienței: cea a trecutului expusă ca mumie Într-un mare muzeu istoric (un trecut exterior experienței
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mi le însușesc ca fiind ale mele. Am iluzia de a fi acolo, de a fi inclus, atunci cînd nu există decît decupaje și decizii prealabile în ceea ce mă privește. Astfel încît ajung să-mi împrumut propriile facultăți mașinii sociale, televizuale sau informatice. Delegîndu-mi-le lor, ele îmi revin, ca și cînd originea lor era aiurea, pe cerul tehnologic. Puțin din modul de răstălmăcire al lui Feuerbach, unde Dumnezeu, creat de om, i se impune drept creator. Luăm realitățile de gradul doi
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
din cauză că, vorbind prea mult, nu se spune mai nimic, și prolixitatea duce la repetare goală, tautologică. Orice cuvînt are acolo aceeași încărcătură de irealitate. În mass-media, marketing sau practica generalizată a sondajelor. II. Mass-media confuze Vom analiza aici succesiv comunicarea televizuală (1) și bucla lui Baudrillard (2). 1. Comunicarea televizuală Se pare că am ajuns la un punct curios și chiar inedit în istoria civilizației noastre, în acest punct limită unde spectacolul ce se oferă vederii și care presupune o distanță
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
și prolixitatea duce la repetare goală, tautologică. Orice cuvînt are acolo aceeași încărcătură de irealitate. În mass-media, marketing sau practica generalizată a sondajelor. II. Mass-media confuze Vom analiza aici succesiv comunicarea televizuală (1) și bucla lui Baudrillard (2). 1. Comunicarea televizuală Se pare că am ajuns la un punct curios și chiar inedit în istoria civilizației noastre, în acest punct limită unde spectacolul ce se oferă vederii și care presupune o distanță între spectator și scenă ne include în scena însăși
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
88 Concluzia capitolului al II-lea: Expresia, a doua definiție a comunicării / 92 Capitolul III. Comunicarea confuză / 93 I. Tautismul: noțiune și practici / 94 1. Tautismul: prima apariție / 94 2. Tautism: manifestări practice / 95 II. Mass-medii confuze / 97 1. Comunicarea televizuală / 97 2. Bucla lui Baudrillard / 98 III. Terapia Mao / 101 IV. Publicitatea / 104 1. Reclama sau obiectul reprezentat / 104 2. Expresia publicitară / 106 3. Publicitatea este nominalistă, sau tautistă / 107 V. Tehnologii ale spiritului și știința cognitivă / 109 1. Tehnologiile
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
a văzut „Armă fatală”? Televiziunea și dezinhibarea violenței 6. De ce nu mai mâncați carne după ce vedeți titlurile din ziare? Terminologia jurnalistică și teamă de boala vacii nebune 7. De ce nu mai reușiți să stingeți televizorul? Reflexul de orientare și dependența televizuală 8. De ce simțiți nevoia să băgați în închisoare toți infractorii după ce ați citit un reportaj despre amenințarea teroristă? Amenințarea teroristă și nevoia de ordine 9. De ce continuăm să credem că explozia de la uzina chimică AZF din Toulouse a fost un
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]