869 matches
-
Nu mai scot mașina. Mă voi duce la alde Cărămizaru pe jos ... Trebuie să fiu atent ... ”, își făcea bărbatul planul, mergând încet, sigur pe sine, fără să mai bage câinii în seamă. În timpul acesta, Iuliana s-a repezit, înfrigurată și temătoare, la salteaua sub care ascunsese telefonul. L-a scos de acolo și a încercat să caute numărul de acasă, dar aparatul nu funcționa. - Doamne, ce mă fac? Doamne, ce are de nu merge? se tânguia ea cu voce tare, uitând
CHEMAREA DESTINULUI (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356966_a_358295]
-
acu’ nimic. L‑ai protejat pe puturosu’ și nerușinatu’ familiei. Vezi că poate iei și tu o porție imediat! a întrerupt‑o Vasile, mânios și nemulțumit, privind‑o crunt. Apoi s‑a întors către Gavrilă, sub privirile celorlalți, uimiți și temători, scoțându‑și cureaua. Jos pantalonii, fiule! Zece curele vei încasa de data asta și la fiecare vorbă scoasă, alta vine cu iuțeală, mai rea ca ălelalte. Ca să‑ți aduci tu aminte, fiule, că trebuie să și înveți. Ca să știi că
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
orice drum băteam a doua oară; dus undeva să spun că iubesc văd că iubita mi-a fost trezită-nainte; caut un lup să-l fac frate frățesc și-l găsesc însemnat de alt dinte; vreau să-ncalec un cal temător, să-l alint, și el este demult împăcat cu șaua; vreau să dorm unde-i veșnică neaua și găsesc locul tăvălit; ușile-naltului abia se trântesc după cineva luat drept mine; poeziile mele se alcătuiesc din întârzieri și rușine; umbrit
ADRIAN PINTEA, POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356713_a_358042]
-
alta, fără a o privi cum se îmbracă încet, tremurând și suspinând. Părea mai liniștit după mișcarea asta. S a așezat greoi la masă, a sorbit câteva înghițituri din sticla de coniac și a întors capul după fata care stătea temătoare, gata îmbrăcată, pe marginea patului, cu mâinile împreunate pe genunchi și capul plecat. - Hai, vino la masă. Nu trebuie să te temi de mine ... Nu ți fac nimic rău dacă mă asculți. Îți promit c o să ți fie bine. Hai
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
noi așază dragostea unde undeva în infinit curg lacrimi pe suflete pereche departe de tine departe de mine căutări în strălucirea dimineții speranțele ne înrourează viețile imagini adunate dăruiri gânduri curate privațiuni când otrăvite când decente ne învăluiesc în liniști temătoare și-n frenezii incandescente se nasc frământări împlinirile se las așteptate iubirea nevinovații de noi respirăm trăim azur senin noapte de vis patimă vie întrebări cascadă răspunsuri găsite candoare iubire mistuitoare în lumea materială. Referință Bibliografică: În lumea materială. / Gheorghe
ÎN LUMEA MATERIALĂ. de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346246_a_347575]
-
Blaga și Arghezi sunt rezervați față de poezia lui. Poezia lui și-a creat greu o cale de înțelegere din partea cititorului, dar și a criticului. De formație matematician cu spiritul său „grec”, el va continua „ să propun existențe substanțial indefinite: ocoliri temătoare în jurul câtorva cupole-restrânse perfecțiunii poliedrale” (I.Barbu-Pagini de proză). Perfecțiunile poliedrale cuprinse în metaforă sunt cele cinci „existențe perfecte”.(tetraedul, cubul, octaedrul, icosaedrul și dodecaedrul) singurele cu formă regulată, cunoscute sub numele „figurile lui Platon”. Lăsând la oparte teoriile lui
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
Să-mi dai sărutul ce trezește-n mine Dorințe vii. Și să nu-mi fie rece, Când vântul serii, în rafale, trece, Să mă-nvelești, iubitul meu, cu tine. Și-așa îmbrățișați să stăm, iubite, Precum îndrăgostiții din pictură Când, temători, săruturile-și fură Și-apoi își sorb privirile topite. În ploaia despletită și rebelă, Ne-ajunge, dragul meu, doar o umbrelă. Referință Bibliografică: ÎN PLOAIE / Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1878, Anul VI, 21 februarie 2016. Drepturi
ÎN PLOAIE de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370092_a_371421]
-
dar încercă să se concentreze pentru a înțelege ce se vorbește. Simțea că în jurul lui sunt mai mulți oameni, că sunt foarte agitați, câțiva dintre ei manifestându-se îngrijorați. „De unde au venit oamenii aceștia? se întrebă el surprins și oarecum temător. Am urcat singur și era pustiu tot versantul... Când m-au ajuns ei? Nu se poate! S-a întâmplat ceva. Unde sunt?” se întreba el contrariat și speriat. Apoi înțelese că se vorbea chiar despre el. Foarte atent, a ascultat
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
până atunci. - Domnu’ doctor, sunteți bine? Mă înfricoșați cu tăcerea asta, se explică asistenta, aproape în șoaptă. A trecut așa mult timp, că mă sperii, adăugă ea, în timp ce se ridica din colțul cel mai îndepărtat al salonului și se apropia temătoare. Acolo rămăsese retrasă, într-o liniște plină de nemulțumire, după ce doctorul Tomescu, puțin enervat de insistența ei în a-l ajuta în aplicarea procedurilor, țipase la ea, cerându-i să nu-l deranjeze. Acum îl privea așa, cu milă și
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
spaima că, odată cu plecarea Mirunei, o pată neagră se va așterne din nou peste existența mea. Acestea erau fantasmagoriile unui om, care nu a avut prea multe cadouri de la viață. Acum întâlnisem căldura unei femei care intrase în cele mai temătoare străfunduri ale sufletului meu și care, cu tandrețe și migală, a topit gheața adunată de-a lungul timpului, umplând spațiile eliberate cu dragoste, frumusețe și iubire. Simțeam căldura, așa cum simțeam și fiorul gheții. Pleacă Miruna, ce va urma? Din nou
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
te arunci de pe stâncă să simți aerul și să-ți înalți capul fără să stingi lumânarea de care ești legat cu o sfoară, colacul tău de salvare. Magia umbrelor Ca o iluzie a eternității pătează fața văzduhului umbre palide, umbre temătoare, că vraja se va destrăma în mai puțin de-o clipă. Ca o imagine a umbrelor, pătează fața pământului, oamenii; oameni însetați de viață, dar pândiți de moarte la fiecare pas; pândiți de moarte ca umbrele de întuneric, zâmbet de-
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
și reflecția de sine, atitudinea coagulantă a propriilor convingeri îl făcu pe Josémaria să urmeze cu certitudine calea cucerniciei. Freamătul unei noi lumi își desena la orizont silueta ce avea să devină o umbră imensă, cu un ecou cel puțin temător. Puștiul era convins că stilul de viață de acum trebuie schimbat în totalitate funcție de împrejurările zilnice ale existenței umane, iar exercitarea muncii în folosul tuturor era infinit mai vitală decât visarea. Însuși Iisus Hristos făcuse asta. Și dacă El, Preamăritul
JOSÉMARIA ŞI ÎNCEPUTUL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368110_a_369439]
-
țin cu sufletul la gură. Amenințarea ghetourilor se întinde ca o caracatiță peste neamul evreiesc și umbra acesteia tinde să-i înghită. Așa că, începutul războiului îi găsi pe locuitorii polonezi și pe evrei în aceeași stare de spirit tulbure și temătoare de orice. Vestea cumplită îi amuți pe toți. „Se declanșase iadul pe pământ” - spune autoarea. Aurora Cristea dovedește o cunoaștere adâncă a evenimentelor de la declanșarea războiului mondial, făcând un scurt documentar al epocii. Ororile de atunci sunt cunoscute. Ele există
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > PLOUĂ ALBASTRU Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2299 din 17 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Sunt robul tăcerii și plouă albastru, Copacul, frunzarele-și strânge la piept, Sub el, temător, necuvântu-I aștept Ori semn însoțind efemerul pilastru. Și vine, și crapă muțenia Iudei, Pârjol de lumină înfipt în altar, Cu tălpile goale, arhangheli, prin jar, Se schimbă-n nerozi parteneri paparudei. Covor vinețiu ne separă de astru, Arhangheli, copac, paparuda
PLOUĂ ALBASTRU de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362669_a_363998]
-
decât în adevărata liniște sufletească a înțeleptului, care înainte de orice este echilibru. Cinicul este un orgolios și de aceea un singularizat între semenii lui. Punctul lui de reazem e în afară; dar nu într-un absolut transcendent, ci în respectul temător al celorlalți. Formula lui de viață nu are valoare circulatorie; nu trebuie să aibă, pentru că satisfacția lui stă tocmai în prestigiu, și nu poate da prestigiu decât tocmai ceea ce nu se poate realiza de toți oamenii. Este prea puțin ca
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Acasa > Versuri > Iubire > IUBIREA NU EXISTĂ Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1541 din 21 martie 2015 Toate Articolele Autorului Centauri croncănesc în ploaia de mătase În inima cioplită se-nghesuie grimase Pe malul plin de faguri și temătoare vise Se-apleacă sălcii blânde, cu priviri nestinse Săgeți de întâmplare-și croiesc drum înțepat Cu vârfuri pișcătoare de-un ultim, trist, păcat Iubirea e poveste, iubirea nu există În plânsul meu de cântec sunt singura solistă E marginea din
IUBIREA NU EXISTĂ de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353440_a_354769]
-
pentru a realiza ceva, trebuie să crezi! După ce începi să crezi, vei începe să realizezi. Totul se bazează pe exercițiul minții, pe învățare. Copilul mic, deși merge ținându-se de pat ori de mâna mamei, încă nu merge singur, este temător. La un moment dat, datorită mentorului lui, care nu poate fi decât mama, realizează că poate merge și singur, totul fiind o chestiune de echilibru, crede că poate merge singur, ceea ce este cea mai mare realizare a vieții lui de
GÂNDURI INSOMNIACE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352866_a_354195]
-
Nu este o tragedie dacă nu se vor place, doar nu erau la o întâlnire pentru o căsătorie aranjată, ci doar să stea mai mult de vorbă cu prietena sa despre multiplele probleme ce le frământău pe amândouă. Andrada era temătoare și parcă presimțea că această întâlnire îi va aduce multe necazuri. Încerca să se încurajeze și să dea totul pe seama emoțiilor, că nu a mai stat de vorbă cu un băiat așa de aproape de mult timp în afară de colegii săi de
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353712_a_355041]
-
de lacrimile sau zâmbetele lăsate în gări, altfel nu ar putea să își facă meseria, precum doctorii chirurgi. A trecut pe lângă mine fără să acorde nicio atenție. Privirea ei tăia orizontul înghețat. Am strâns bagajele în mâini și cu ochi temători, căutam vagonul meu, de parcă s-ar fi pierdut undeva pe drum. *** Copacii înghețați până la ultimul vârf păreau mai frumoși decât orice primăvară cunoscută. Mergeam grăbit pe zăpada neatinsă, imi plăcea să las urma pașilor mei în acele locuri chiar și
POARTA ALBASTRA de ALEXANDRU BUZOIANU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353061_a_354390]
-
părul șaten și bogat, tuns aproape militărește și bine îngrijit, cu fața deschisă la culoare, bărbierit și foarte liniștit. L-a privit și el pe cel care-l examina printre gratii, într-o tăcere adâncă, fără să pară surprins ori temător. „Omul ăsta nu are de a face cu cele întâmplate... Ochii lui strălucesc în nevinovăție. E odihnit și îngrijit... Pe cine dracu’ au reținut oamenii ăștia, băi, frate?” se întreba polițistul, simțind cum îi plesnesc tâmplele de furie. S-a
EPISODUL 5, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352989_a_354318]
-
despre căpșuni. Având în vedere că în pădure nu pot crește căpșuni, am lăsat firul legendei să se depene pe cărarea plină de zăpadă de sub care nu se vedea nici urmă de fragi. De frig, de oboseală și mai ales temătoare de ce avea să-i facă soacra dacă nu avea să se întoarcă cu frăguțele, fata începu să plângă în hohote. Atunci, lângă ea apăru un spiriduș drăgălaș, care îi spuse că se numea Mărțișor și că venise de îndată ce o auzise
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
subțire. Da, era frumoasă și apetisantă doamna Trifan. Devenise gelos pe vrâncean pentru soția sa. - “Să vedem și ce fiică are, că pe întuneric nu am avut cum să-mi dau seama, mai ales că ploua și eram tensionat și temător. Contactul cu buzele plăcut mirositoare îl simt și acum”, monologa Ștefan. Porniră cu Jeep-ul spre Brașov și într-un sfert de oră erau în centrul orașului să cumpere ceva pentru fată. Cât timp Gloria a intrat în cofetărie, Ștefan
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353561_a_354890]
-
Articolele Autorului Pe lampadarul inimii roiesc, azi, fluturi, Nevinovați și puri se-ndreaptă spre lumină Când sufletu-mi îmbracă-n haina lor senină Și inocența-mi apără cu albe scuturi. Iar eu mă simt aproape ca la începuturi, O Evă temătoare, cu Adam alături, Instinctele sălbatice le dau în lături... Ce bine e când răul cel viclean îl scuturi! Azi tu mă potopești cu ploaie de săruturi, În labirintul dragostei ești Minotaur, Pe tavă-mi dăruiești o inimă de aur Dar
FLUTURI, ALBE SCUTURI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347189_a_348518]
-
lumea-largă este comprimata în globuri că de cristal, așezată pe mediana dintre minte și inima, pusă la îndemână celui care iubește cuvântul tocmai pentru că el, Cuvantul este celulă primordială a ceea ce există pretutindeni. Superbă în exuberanța-i creatoare, dar și temătoare pentru ceea ce vă să fie cu lumea reală, Cezarină Adamescu ține în cumpănă perfectă taină mânuirii metaforei. Ia dintr-o idee doar miezul, pe care-l modelează după chipul și asemănarea dorințelor sale. Astfel, fiecare haiku în parte, este ca
CRONICĂ LA CARTEA VÂRFURI DE CRISTAL A CEZARINEI ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357027_a_358356]
-
Toate Articolele Autorului Stăteam astăzi - în timpul lucrului la grupa de preșcolari, la care sunt educatoare de trei ani - și mă uitam peste lucrările copiilor, lucrări pe care le-am realizat împreună în timpul derulării proiectului tematic Toamna. I-am regăsit adesea temători, alteori mirați sau chiar cuprinși de un neînțeles - pentru mintea celor "mari" - sentiment de bucurie. M-am uitat la ei și le-am observat gesturile - pline de inocență, privirile calde, zâmbetele - mulțumirea de a fi făcut lucrul cum trebuie. Deși
LUMEA COPILĂRIEI, PROFUND MARCATĂ DE LUMEA ADULŢILOR de MIHAI MARIN în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357357_a_358686]