944 matches
-
medicul mai ales neexperimentat - poate comite greșeli prin supraestimarea diagnostică a simptomelor, fie suplimentând nejustificat medicația, fie încărcând numărul și amploarea investigațiilor. Aceasta discreție necesară în relatarea suferinței depinde mai puțin de statutul social al bolnavului decât de anumite trăsături temperamentale și caracteriale ale personalității. 6.2.3.2.3. Sinceritate în relatarea amănuntelor legate de boala și de evoluția acesteia Bolnavul nu trebuie să-și ascundă simptomele (doar să nu le exagereze) și nici să inventeze altele inexistente, oricare din
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
relațiile cu colegii de serviciu, învățând să-și expună și să-și susțină punctele de vedere în cadrul grupului. Bineînțeles că folosirea unui stil sau a altuia de soluționare a conflictelor ține de anumite trăsături de personalitate, cum ar fi cele temperamentale sau caracteriale, dar mediul, respectiv compania în care angajatul își desfășoară activitatea are o contribuție, o influență destul de mare în formarea acestor stiluri, fie prin încurajarea, fie prin dezaprobarea lor. Diferențele existente între cele două grupuri de subiecți, precum și corelațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
nu ar fi acceptat niciodată complet doctrinele gnostica și maniheista, deoarece acestea negau faptul că Isus a devenit cu adevarat om, a suferit, a murit și a înviat" (2003, p. 6). Totuși, Paley concede că Blake "a avut o afinitate temperamentala pentru gnosticism" (2003, p. 7), propensitate care devine mai vizibilă pe masura ce artistul își extinde și rafinează sistemul mitologic din primele cărți. Am văzut că întreaga Weltanschauung gnostica pe care se bazează dualismul blakean este una organică, însă nu este mai
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
asigurării sau neasigurării satisfacerii lor; 2) chiar atunci când suntem În posesia cunoașterii, nu ținem seama, uneori, de toate prevederile care ar rezulta din această informare, Între cunoașterea trebuințelor și instituirea necesităților intervenind o serie de factori (interese, preferințe, valori, particularități temperamentale și de caracter ale individului etc.) care pot bloca sau distorsiona accesul informației spre mecanismele de generare a necesităților. Astfel, deși se cunosc efectele negative ale fumatului, fumatul apare pentru unii ca mod de satisfacere a unor necesități (de personalizare
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
abordez fenomenul violenței dintrun alt punct de vedere, mai apropiat de natura umană și anume din punct de vedere biologic, psihologic și sociologic, altfel spus prin prisma instinctelor individuale și sociale, și În egală măsură prin prisma structurii psihice și temperamentale a individului, structură care guvernează comportamentul uman. Conotația instinctuală a violenței Este un lucru bine demonstrat astăzi că existența biologică a ființei umane, ca de altfel a oricărei ființe viețuitoare, este coordonată de instincte, care se definesc ca acele forme
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
putea spune că din punct de vedere biologic la originea violenței stau; nesatisfacerea instinctelor individuale sau sociale și/sau devierea instinctelor de la destinația lor, ambele generând astfel starea conflictuală și În egală măsură conflictul care pot degenera În violență. Conotația temperamentală a violenței Dincolo de fundamentul instinctual al conflictului generator de violență, trebuie făcută remarca că și modul de percepție a conflictului sau stării conflictuale este diferit de la individ la individ, Întrucât poartă amprenta temperamentului persoanei În cauză, ca o particularitate individuală
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
o particularitate individuală, ce ține de percepția și reacția propriului sistem nervos la stimulii ambientali (vezi stressul și alimentația). Simplificând lucrurile putem spune că fiecare individ va avea un tip particular de răspuns după cum aparține unuia din cele 4 tipuri temperamentale clasice; melancolic, flegmatic, coleric și sangvin. Facem precizarea că ne-am oprit la această clasificare a tipologiei Întrucât este mai ușor de Înțeles, este mai aproape de realitate și mai ales ocolește maniera stufoasă și amalgamată de abordare a comportamentului uman
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
prin repetiție devin acte involuntare (cum ar fi; limbajul, scrisul, diversele deprinderi și Îndemânări), tot așa utilizând aceeași modalitate se poate obține un act involuntar cunoscut În psihofiziologie ca voință inhibitorie. De fapt voința inhibitorie se opune pornirilor instinctuale sau temperamentale de a rezolva prin violență o stare conflictuală sau un conflict. Este prin urmare un act voluntar care acționează mai ales asupra actelor conștiente, dar care, prin repetiție, poate modela chiar pornirile instinctuale și temperamentale Înnăscute ale individului. Se poate
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
se opune pornirilor instinctuale sau temperamentale de a rezolva prin violență o stare conflictuală sau un conflict. Este prin urmare un act voluntar care acționează mai ales asupra actelor conștiente, dar care, prin repetiție, poate modela chiar pornirile instinctuale și temperamentale Înnăscute ale individului. Se poate opune astfel instinctelor Împiedicând transformarea lor În vicii cum ar fi; consumul de alcool sau drogurica o deturnare a instinctului de nutriție, cupiditatea sau lăcomia ca o deturnare a instinctului de proprietate, trufia și orgoliul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
toate aceste evoluții uneori nefaste, familia, școala și biserica, rămân cele trei structuri fundamentale (adevărate temple spirituale) În formarea prin educație a personalității umane, pentru că numai educația poate forma și dezvolta voința inhibitorie, ca act voluntar Împotriva pornirilor instinctuale și temperamentale pe care ființa umană le posedă ca un dat natural. În concluzie: diminuarea violenței ca țintă și eradicarea ei ca fenomen social, nu se poate face decât prin dezvoltarea voinței inhibitorii, act voluntar care la rândul său nu se poate
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
nepotriviri mărunte, pentru care suntem mai simțitori decât s-ar putea crede"18. Criticul reia peste ani ideea și o nuanțează, în acord cu binecunoscuta teorie despre cele două fețe ale personalității sale, i.e. bovarismul ideologic (modernismul șcl.) versus "moldovenismul" temperamental (înclinațiile conservatoare). Considerând acum călătoria drept "o piatră de încercare sigură a polarizărilor sufletești"19, Lovinescu face distincție între categoria omului activ (pe plan social și nu numai), ce trăiește în prezent, se simte bine oriunde și manifestă o uimitoare
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
bovaric, Antichitatea), cât și asupra literaturii sale ficționale, mustind de reminiscențe livresc-clasicizante. Antichitatea l-a urmărit pe Lovinescu precum o "umbră" (vezi și trimiterea la Eumenide, în chiar textul pe care l-am ales ca motto). Oricum, dincolo de recunoscuta înclinație temperamentală pentru studiul culturilor și limbilor moarte, Lovinescu se dovedește un foarte subtil cititor al Poeticii lui Aristotel, și intuiește că tragedia (formă "pură") se concretizează/ dramatizează în procesul receptării ca "melodramă", printr-o "lectură" participativ-empatică ce stoarce lacrimi și stârnește
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
romanței sentimentale, unde emoția se exprimă nestingherit în toată splendoarea sa animalică? De ce numai glasul flașnetei 99, și nu alte sonuri mai elevate, izbutește să trezească la viață mereu, în literatura criticului, nostalgia după copilărie și locurile natale, adică fibra temperamentală moldovenească? La toate acestea Lovinescu se mulțumește doar să schițeze, hieroglific, răspunsurile, deși ideile de mai sus meritau să fie dezvoltate pe larg, din perspectiva fertilă a studiului cultural, cu atenția cuvenită proceselor de reconvertire semantică a conceptelor și categoriilor
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
conținutului"), păstrând nealterată "situația triunghiului" care "guvernează toate intrigile" și determină respectarea strictă a unor reguli de joc și de compoziție. Devine lesne de înțeles, așadar, motivul autolimitării libertății neîngrădite a romancierului, nevoit să respecte convențiile melodramei din cauza unor predispoziții temperamentale, psihice, care-i prescriu atât modelul estetic, cât și "metoda" de lucru. În consecință, romanul lovinescian rămâne tributar teatrului în două moduri: 1. pe de o parte, prin conservarea unui anumit tip de construcție epică (intriga stereotipă, "triunghiul" ca situație
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
criticului Lovinescu), îmblânzind sufletul și așa molcom al moldoveanului școlit la Paris, spre satisfacția voluntarei "franțuzoaice", care se vede din nou stăpână pe situație. Pe scurt, înclinația către "duioșie" și milă (aprobată și de propria judecată) s-ar datora moldovenismului temperamental, pe când dorința de răzbunare ar fi de natură inconștientă ("vedeniile inconștientului" e o sintagmă predilectă), asemeni unei tainice puteri ce-i încătușează voința. Cu voința te-am iertat chiar de la început", se spovedește Andrei, ca trezit din coșmar, "dar peste
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
drama, traducere de Liviu Rusu și Bucur Stănescu, Editura Muzicală, București, 1983). Opțiunea pentru Bizet este foarte sugestivă în privința concepției tânărului Lovinescu, care identifica resorturile plăcerii estetice în sensibilitate (și, implicit, într-un orizont psihologic), cu mențiunea că această preferință "temperamentală" (pentru melodramă) va fi reprimată, bovaric, de teoriile "intelectualiste" ale criticului modernist, convertit la doctrina radicală a unui estetism rigid și intransigent, clamând "puritatea" artei. 137 Gabriela Omăt crede că Holban l-a influențat pe Lovinescu, invocând un fragment din
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
îmbătrânirii rocilor, toate sunt influențate de erupțiile solare, de alinierea planetară... Cum oare să nu știm că noi, poeții, plini de harul divin ne închinăm la un Dumnezeu și creăm sub oblăduirea lui fragmente de artă filosofică. Elementele psihologice și temperamentale definesc personalitățile diferite ale oamenilor. Astfel percepția cosmosului poetic cuprinde o diversitate extraordinară și benefică civilizației noastre. Deasupra marii constelații ce-n litere de foc fixează O delicată povestire în fundul cerului obscur, Departe-n adâncimi imense, iluminatul nor planează, Al
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în forma mai artistică și în ideea mai rafinată, dar mai puțin sinceră, realizarea unui ideal în care se recunosc influențele succesive ale romantismului, Parnasul și simbolismul.” Poetul nu a descoperit însă secretul topirii într-un armonios amalgam al romantismului temperamental cu Parnasul (acesta rămânând academizant și livresc) și cu noutăți simboliste, față de care are o atitudine ambiguă, de aderare și negare. Elegiac, Demetriade are nostalgia evaziunilor în fantastic, rechemând vârsta de aur a universului infantil:”mi-e dor de cerul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
unele fiind chiar banale. Inovațiile bazate pe cunoaștere diferă de celelalte prin timpul necesar realizării lor, prin numărul „victimelor” pe care le produc și prin măsura prevederii lor, cât și prin problemele pe care le ridică întreprinzătorilor. Ele pot fi temperamentale, capricioase și greu de controlat. Au cel mai lung timp de realizare dintre toate inovațiile. Există un răstimp prelungit între apariția unei noi cunoștințe și distilarea ei într-o tehnologie utilizabilă. Apoi, mai există o perioadă lungă până ce această tehnologie
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
ulterior. În felul acesta se lasă impresia că rolul de conducător al dialogului este preluat de auditat, ceea ce permite relaxare, confort și exprimarea mult mai clară a părerilor. Prin acest tip de întrebări se testează felul gândirii, organizarea gândirii, trăsăturile temperamentale, dorința de comunicare, obținerea mai multor răspunsuri și se oferă persoanei intervievate libertatea de a-și structura răspunsul. Un alt avantaj este dat de faptul că ilustrează ceea ce apare cu preponderență în mintea subiectului referitor la problematica respectivă. Utilizarea acestui
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
că ele coexistă, Întrucât o persoană este definită din punct de vedere psihologic, cultural, profesional, social, spiritual și moral. Revenind la tema noastră, spre deosebire de tipul psihologic, care are un caracter constituțional, preformat, determinat de raportul dintre constituția somatogenetică și dispozițiile temperamentale care decurg din acestea (Hipocrate, Pende, Sheldon, Kretschmer, Vialla etc.Ă, tipul psihomoral se formează În decursul vieții individului sub influența mai multor factori. Aceștia sunt reprezentați prin câteva grupe de influențe: modelul exemplar-uman exterior; evenimentele vieții trăite de individ
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fost supuși investigației o serie de factori cum ar fi: # - factori fizici și constituționali (vârsta cronologică, talia, greutatea, calitățile fizice, energia, sănătatea, aspectul exterior); - factori psihologici (inteligența, maniera de a comunica, instrucția, cunoștințele, judecata și decizia, intuiția, originalitatea, adaptabilitatea, trăsăturile temperamentale, caracterul, inițiativa, perseverența, ambiția, gradul de responsabilitate, încrederea în sine, controlul de sine etc.); - factori psihosociali (sociabilitatea, diplomația, popularitatea, prestigiul, cooperarea, capacitatea de influențare etc.); - factori sociologici (nivelul socioeconomic, statutul economic și social, mobilitatea socială etc.). # Deși eforturile investite în
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
concluzii contribuie, după părerea noastră, o interpretare simplistă și oarecum statică, mecanicistă a trăsăturilor de personalitate. În fond, personalitatea nu este o entitate imuabilă, ci supusă evoluției, progresului, deci schimbării. În stilul de conducere își pot găsi expresia unele trăsături temperamentale care îl pot avantaja pe conducător, în timp ce altele pot fi supuse influențelor educative. De exemplu, neechilibrul excitativ al proceselor nervoase care poate apărea la un anumit nivel ca încordare, impulsivitate, haos afectiv, conduită anarhică, prin educarea caracterial‑voluntară poate apărea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în continuare să-i schițăm și să le precizăm semnificația. Factori psihoindividuali Această primă categorie de factori care influențează luarea deciziilor cuprinde caracteristicile pshihologice personale/individuale ale omului (raționalitatea, ezitarea, nehotărârea, instabilitatea emoțională, oscilațiile psihocomportamentale etc.), însușirile lui de personalitate (temperamentale, caracteriale etc.) sau tipul de personalitate (extravert, introvert etc.). Unul dintre primii psihologi care au intuit cel mai bine rolul factorilor psihoindividuali în luarea deciziilor a fost William James. Încă în The Principles of Psychology (1890) și apoi în Textbook
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pozitivă a fost legată de extraversie, iar ceea negativă de nevrotism, extraverții fiind predispuși la experiențe emoționale pozitive și deci la fericire, nevroticii − la experiențe emoționale nefericite și, prin urmare, la insatisfacție. Aceste ultime idei sugerează că oamenii sunt predispuși temperamental să fie mai mult sau mai puțin satisfăcuți în pofida divergenței dintre ceea ce dorește un individ și ceea ce i se oferă, precum și în pofida corectitudinii în mediul de muncă (vezi Johns, 1998, p. 133). În sprijinul acestor idei au fost aduse numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]