382 matches
-
cu ajutorul ctitorului Radu Ștefănescu-Cavafu și a enoriașilor. Clopotnița a fost ridicată în anul 1936 prin concursul primăriei de atunci. Casa parohială a fost construită în 1930 în stil românesc și are parter și etaj. În decursul anilor, biserica a fost tencuită în praf de piatră, iar pardoseala din interior a fost înlocuită cu mozaic tip venețian. În 1997 s-au făcut lucrări de supraînălțare a gardului ce împrejmuiește curtea bisericii și de înlocuire a porților, lucrare din fier forjat cu un
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
subvențiile alocate periodic de Directoratul Regional al Cultelor și Episcopia Romanului. Abia în anul 1950 s-au reluat lucrările la catedrala din Rădăuți; s-au executat lucrări de finisaj sub conducerea arhitectului Constantin Popadiuc (originar din Rădăuți) și s-au tencuit pereții exteriori. Pereții interiori au fost pictați în frescă între anii 1959-1960, după proiectul prof. univ. Victor Brătulescu, lucrările fiind executate de pictorii Iosif Keber (1897-1989), Gheorghe Teodorescu-Romanați (1891-1980), Ion Taflan (n. 1912), S. Hermineanu și A. Keber. Biserica a
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
înspre vest (formând o contraabsidă). Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pridvorului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pereții interiori și bolta bisericii au fost tencuiți. Pridvorul este de dimensiuni foarte mici, el adăpostind intrarea în pronaos (vechea intrare în biserică). Ușa de intrare are un ancadrament care are la partea superioară pisania dispusă pe trei rânduri, iar pe părțile laterale se află un lanț de
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
reparată de mai multe ori în decursul timpului. În secolul al XIX-lea, s-au efectuat unele modificări, fiind construit un pridvor deschis din zidărie de piatră, deasupra căruia se ridică un turn-clopotniță. Ulterior, pereții interiori și exteriori au fost tencuiți, iar învelitoarea din șindrilă a fost înlocuită cu unul din tablă. În anul 1934 a fost construit un turn clopotniță din lemn la intrarea în curtea bisericii. În anul 1963, după cum atestă un istoric amplasat deasupra intrării, biserica a fost
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
latura de sud. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pereții interiori și exteriori și bolta bisericii au fost tencuiți. Pridvorul situat pe latura de sud este deschis, deasupra sa aflându-se un mic turn-clopotniță. El este construit din zidărie de piatră (element constructiv care deosebește biserica din Todirești de alte biserici de lemn), fiind susținut de patru stâlpi care
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
clopotniță. Pe latura sudică a altarului este o altă ușă de intrare. Edificiul are șase ferestre, una în absida altarului, câte una în fiecare absidă laterală și câte una pe fiecare din cei trei pereți exteriori ai pronaosului. Biserica este tencuită în interior (și nu este pictată) ca și în afară. În interior, biserica nu a avut pictură. Pe cele două calote ale naosului are zugrăveală în apă. Catapeteasma este din lemn sculptat și icoana Cinei cea de taină este în
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
Absida altarului are formă semirculară. Deasupra pridvorului se află un turn-clopotniță, având forma unei prisme cu baza pătrată, cu patru ferestre acoperite de jaluzele fixate. În exterior, pereții sunt ornamentați cu o cornișă sub streașină, cu un brâu de cărămidă tencuită sub geamuri, având o ușă de intrare și în partea sudică a absidei altarului. În interior, pereții sunt simpli, fără ornamentații deosebite. Pronaosul este depășit de naos printr-o arcadă la boltă. Pronaosul și naosul au la partea superioară o
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
1759, în localitatea Fâșca, pe terenul familiei lui Ungur Petru. De acolo a fost adusă și reclădită în anul 1873, pe vatra actuală, în mijlocul câmpului cu flori. După numai 60 de ani, biserica a fost din nou reparată, pereții fiind tencuiți cu lut amestecat cu pleavă de secară. Până în anul 1954 a fost acoperită cu șindrilă, înlocuită apoi cu tablă galvanizată. La construirea bisericii nu s-a utilizat fierăstrăul, toate bârnele fiind tăiate din topor, inclusiv capetele celor trei bârne prelungite
Biserica de lemn din Fâșca () [Corola-website/Science/318011_a_319340]
-
a fost resfințită. Lăcașul (cu o suprafață de 100 m) face parte din tipul de plan în formă de corabie, cu pronaosul dreptunghiular și altarul pentagonal decroșat. Aspectul exterior nu mai semăna cu cel de odinioară deoarece pereții au fost tencuiți cu mortar, temelia a fost cimentuită, iar acoperișul de șindrilă a fost acoperit cu tablă albă, la renovarea din anul 1967 sub preot Toma Sârbu. În condițiile constrângătoare existente în timpul regimului totalitar comunist, preotul a fost forțat să efecueze aceste
Biserica de lemn Sf. Dumitru din Negoiești () [Corola-website/Science/323447_a_324776]
-
a ponomarului de 1 hectar. Parohia avea în îngrijire spirituală 615 familii cu 2.551 credincioși. În anul 1947, preotul Nicolae Pentelescu a înființat corul mixt al Bisericii „Nașterea Maicii Domnului”. În timpul păstoririi preotului paroh Valerian Ghenghea (1947-1984) a fost tencuită și zugrăvită biserica parohială, a fost înlocuită învelitoarea din draniță cu una din tablă vopsită, a fost renovată catapeteasma și s-a realizat un gard nou în jurul bisericii. De asemenea, s-a început construcția unei clopotnițe și a unui praznicar
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
stadiu lăsând biserică Pr. Ioan Pop,la plecarea lui din viață, pe care apoi a continuat-o urmașul sau Pr. Grigore Babiciu.Sub acest preot s-a continuat lucrările începute la biserică,făcându-se acoperișul și acoperindu-se cu șindrila,tencuindu-se interiorul și fiind înzestrata cu cele de lipsă pentru servirea Sf. Liturghi-un altar improvizat cu un iconostas cu 4 icoane,2 strane și 2 candelabre,obiecte de cult ce au continuat să fie înmulțite prin diferitele donații,iconostasul rămânând
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Prilog () [Corola-website/Science/322889_a_324218]
-
a fost lângă biserică . Cercetând registrele matricole și cronică parohiei Prilog să putut afla șirul preoților parohiei și a administratorilor interimari,care în ordine sunt: Între anii 1988-1992 sau refăcut lucrări capitale de subzidire și consolidare a bisericii. S-a tencuit în terasit și să pregătit interiorul pentru pictură nouă de frescă. A fost un preot harnic,muncitor,silitor pe toate tărâmurile,a reușit să facă un mic cor pentru a cânta la Sfântă Liturghie .S-a transferat la parohia Vama
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Prilog () [Corola-website/Science/322889_a_324218]
-
anul zidirii 1836, ctitor principal Mihuță Sbârnă din Seliștea Izvernei, la îndemnul fiicei sale Sară, măritata cu popa Dumitrașcu din Cloșani. Pe icoana Mântuitorului se mai deslușește semnătură pictorului și anul 1823. Este reparata radical în anul 1856, când se tencuiește cu mortar, se pictează și se repară acoperișul. La 1878 se curăță icoanele și se retușează pictură de către zugravul Gheorghe Miloșescu din Comănești. La 1892 se repară din nou icoanele și pictură de către Gh.S.Ionescu. Catapeteasma din lemn se deosebește
Biserica de lemn din Isverna () [Corola-website/Science/319857_a_321186]
-
cu cinci laturi. La interior este acoperită cu bolți semicilindrice, intersectate prin timpane înclinate. Elementele arhitectonice care conferă monumentalitate, în pofida pereților tencuiți, sunt pridvorul larg, de pe sud, ca și clopotnița cu foișor, ambele cu stâlpi sculptați. Întreg edificiiul a fost tencuit la interior și la exterior. La 1860 Ioan Cuc, pictor din Lupșa, și Constantin Jurj, pictor din Runc, au zugrăvit naosul și altarul, utilizând motive și elemente decorative ale școlii brâncovenești. Pictura parietală realizată de cei doi pictori localnici este
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
ar da orice să-și îmbrățișeze copiii, care se gândesc în orice secundă la binele lor... și bine nu le e!” Scrisoarea 1 Mi-am crescut copiii singură, mamă și tată la un loc; am văruit, am crăpat lemne, am tencuit, am gătit mii de oale de mâncare, am făcut teme, am ascultat Vivaldi, am încercat să trăiesc normal. Greu. Am vrut să-i ajut pe toți și să le fac pe toate. Eram mândră că pot, că nu mă dau
Încă pot coborî! () [Corola-website/Science/296089_a_297418]
-
tunelul ar fi fost larg și că ar fi dus pe sub Tarnava până la Malancrav, sau la castelul din Criș, sau altundeva.)) O altă legendă ,care a fost adeverita de arheologi, este aceea care spune că în zidurile castelului au fost tencuite scrisorile de amor ale unui membru din familia Appafi. Scrisorile au fost găsite când castelul a fost renovat și sunt probabil, păstrate și în zilele noastre de un cetățean din oraș. Tentativă de a descoperi cât mai multe informații despre
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
a secolului al XIX-lea, peretele nordic se crăpase din cauza greutății naosului, ceea ce a necesitat în 1873 înlocuirea boltii vechi și a acoperișului. Reparațiile din 1890 au dus la înlocuirea acoperișului de șindrila cu unul din olane, fațadele au fost tencuite și s-a adăugat o turla falsă deasupra naosului. Ulterior pereților li s-au alipit tălpi de piatră pentru creșterea rezistenței monumentului. O restaurare parțială a avut loc în anul 1922. Clopotnița de tip zvonita de pe latura de nord vest
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
a redus. În 1928 s-a înlocuit învelitoarea de șindrilă a edificiului cu una din tablă și s-au construit două turle false de mici dimensiuni (una deasupra altarului și alta deasupra pronaosului). În anul 1950, fațada exterioară a fost tencuită și văruită pentru a fi protejată de intemperii, în timp ce pereții interiori din bârne au fost acoperiți cu un strat de vopsea pe bază de ulei. La începutul secolului al XX-lea, s-a înlăturat tencuiala, iar pereții exteriori ai bisericii
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
anterior și un turn-clopotniță, care nu a mai fost reconstruit când s-a strămutat biserica la Praxia. La sfârșitul secolului al XX-lea s-au efectuat unele lucrări de restaurare a edificiului: În perioada 2010-2013, biserica de lemn a fost tencuită pe exterior. În curtea bisericii se află un turn clopotniță și un praznicar, ambele placate cu scânduri de culoare albastră. Turnul-clopotniță are două etaje; parterul și primul etaj au formă pătrată, iar al doilea etaj are formă octogonală. Acoperișul turnului-clopotniță
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
este construită din bârne de stejar și acoperită cu tablă. Ea are un soclu de piatră cu înălțime de 0,50 metri. Pereții din bârne au fost placați pe exterior cu scânduri vopsite în culoarea albastră, iar ulterior au fost tencuiți. Monumentul este de plan triconc, având absida altarului decroșată și absidele laterale pentagonale. Altarul are o absidă de formă pentagonală, în care se află o fereastră dreptunghiulară, care a fost mărită la ultimele lucrări de restaurare. Între catapeteasmă și absida
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
înmormântarea în lăcașul de cult la mijlocul secolului al XX-lea al unui descendent al familiei Stârcea, privilegiu îngăduit doar ctitorilor și descendențiloir acestora. Biserica a fost refăcută în anul 1945, modificându-se parțial forma originară. Cu acel prilej, a fost tencuită pe exterior și interior, iar acoperișul a fost înlocuit cu unul nou, din tablă. La începutul secolului al XXI-lea s-au efectuat noi lucrări de consolidare și restaurare a lăcașului de cult. A fost adăugat un pridvor în dreptul intrării
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
1787 un turn clopotniță din lemn. Catapeteasma actuală datează din anul 1810, după cum atestă o inscripție aflată pe icoana împărătească (""1810, martie 6""). În decursul timpului, biserica a suferit mai multe transformări. În anul 1961, biserica de lemn a fost tencuită pe interior și pe exterior, s-a desfăcut zidul despărțitor dintre pronaos și naos, s-a construit un cafas și s-au mărit golurile de la uși și ferestre. Ca urmare a lărgirii golurilor de la ușa de intrare, s-a demontat
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
forma bisericii, prin care "„se întunecă întru câtva frumusețea vechii bisericuțe”" după cum remarca Al. H. Simionescu. Biserica "Sf. Arhangheli" a ars în anul 1921, ea fiind restaurată în 1957. Pereții interiori ai bisericii vechi, inclusiv turla și bolțile, au fost tencuiți și pictați în frescă în perioada 1956-1957 de către pictorul arhimandrit Vartolomeu Dolhan (1912-1980). Specialistul Dumitru Agachi a observat în anul 2004 că structura de rezistență a bisericuței de lemn era degradată cu o tendință de generalizare și de evoluție spre
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
următorul text: "„Această sfăntă beseric[ă] esti făcută de dumnalui șătrarul Tudurachi Bașuta, care să cinstești hramul Adormire Preasfinti Născatori de Dumnizeu, în zile mări sale Costandin Muruz, Vo[i]vod, în an 1779 august 1”". Pereții bisericii au fost tencuiți în exterior și în interior, fiind pictată în 1834 direct pe lutul care acoperă nuielele. Acoperișul bisericii este din șindrilă, fiind refăcut de câteva ori. Legea secularizării averilor mănăstirești din 1863 a dus la deposedarea mănăstirii de moșiile deținute, iar
Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/317186_a_318515]
-
din Dobrița-Gorj. În exterior are pridvor deschis, iar deasupra, susținută pe patru stâlpi, închisă cu blane, se găsește turla cu clopotul, în care se poate ajunge pe scara de lemn situată în partea stângă a tindei. A fost renovată și tencuită în anul 1885 de zugravul Ion Oprișan, având pictați pe pereții exteriori Sfinții Profeți, iar în dosul altarului, în medalion, Sf.Fecioară Maria și Sf.Ioan Botezătorul. În anul 1916 a fost jefuită de trupele de invazie germane, iar în
Biserica de lemn din Voiteștii din Vale () [Corola-website/Science/317204_a_318533]