1,218 matches
-
constau în a construi sau a reproduce comentarii literare extrem de elaborate în direcția stimulării performanțelor elevului de a se exprima singur și liber cu referire la operele literare], stă curentul excelenței care subminează reforma conținuturilor la literatura română. O noutate terminologică propusă este cea a „secvențelor de lecții”, legate de autoare de problema proiectării și definite ca „o serie de activități ordonate în funcție de un obiectiv sau un set de obiective complementare.” (Alina Pamfil, 2003: 37. n. 35). „Secvența - în opinia autoarei
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
proiectării și nu este văzută corelația lor logică: ne referim la termenii plan de învățământ, programe, manuale pe de o parte și la termenii planificările anuale, semestriale, proiectarea lecției și sporadic a unităților de predareînvățare, pe de altă parte. Oscilațiile terminologice induc de asemenea ambiguități și subminează caracterul riguros al științei cf. disjungerea între produsele proiectării: planul de învățământ, programe școlare, manuale și planificarea trimestrială/ semestrială a materiei, ca elemente în afara proiectării și acre sînt subsumate fie la „organizarea procesului didactic
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
între programă școlară și curriculum, favorizată de faptul că toate programele școlare începând din 1996 încep să fie numite „curriculum”, ceea ce a dus la îngustarea conceptului și menținerea disjungerii între produsele proiectării curriculare și a relațiilor directe dintre ele. Modernizarea terminologică este formală, superficială, tip jargon științific, efectul fiind imprecizia sau echivocul termenilor: pedagogie/ didactică/ metodică/ metodologie; tehnologie educațională/metodologie; tehnologie educațională/ didactică/ proiectare didactică; tehnologie educațională/ scenariu didactic/scenariu de lecți/scenariu narativ etc. Sunt atrase sub macroconceptul de proiectare
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
învLicTehn, 35, nr. l, 1987, 22 23. [111] LAZĂR, MARIA; TOPOLICEANU, MARIA; LUPU BRATILOVEANU, CRINA; FLAIȘER, MARIANA; CERNEI, D., Metodologii de predare a limbii române în cadrul profilului medical, APPM, 1987, 238-243. [112] LĂZĂROIU, DANIELA, Eficacitatea materialului de laborator în însușirea terminologici de anatomie la studenții străini din anul pregătitor, APPM, 1987, 30-36 [cu l graf. și 2 fig.]. [113] LITERATURA română și educația patriotică umanist-revoluționară (grupaj de articole), în “învățământul liceal și tehnic profesional”, an 35, nr. 3, mai, 1987, p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
București, Editura Eficient, 1997, 144 p. [10] AVRAM, ELISABETA; CUCU, RODICA, Abecedar. București, EDP, 1997, 128 p. [11] BACOVIA, GEORGE, Plumb. Versuri comentate. Texte alese, schiță biografică, studiu introductiv, documentar, comentarii, fișe de dicționar, îndreptar analitic, teme de lucru, index terminologic de Theodor Codreanu. Iași, IE, 1997, 128 p. (Cartea școlarului grăbit, 7). [12] BADEA, MARIA, Limba română clasa a VIII-a, manual pentru elevii cu deficiente mintale moderate, Editura Didactică și Pedagogică, 1997. [13] BALAN, GENȚIANA, Limba română, manual clasa
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
întrecere socialistă de altădată. Nu reușește să și facă efectul o inovație, introdusă de un ministru, pentru că vine altul și face schimbarea schimbării. În urma unei asemenea „dezbateri" mi-a încolțit ideea acestui eseu care își propune câteva precizări și delimitări terminologice în beneficiul celor ce fac primii pași în cariera didactică. Tinerii absolvenți de școli normale și de facultăți, care îmbrățișează profesia de educatori, se află la începutul unui drum fascinant și promițător dar presărat cu dificultăți neprevăzute. Ei se află
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
a 3-a augmentată: vol 2, Thomas Cox, 1737; ediția a 20-a îmbunătățită: T. Osborne et al, 1763). O sumară răsfoire a acestor două lucrări ne arată că ele erau o încercare de a sistematiza aproape "cartografic", cu precizie terminologică, imensele cunoștințe filologice și cultural-istorice de pînă la acea dată. Chatterton este imposibil să nu fi remarcat această dimensiune a celor două opere. Erau pesemne pentru el ca niște hărți ale cunoașterii necesare pentru a pătrunde vizionar și imaginativ în
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
2.2. Trihotomia sintaxă-semantică-pragmatică / 37 2.2.1. Sintaxa / 38 2.2.2. Semantica / 41 2.2.3. Pragmatică / 47 Concluzii / 48 Capitolul III. COMPORTAMENTUL, SUPORT AL COMUNICĂRII NONVERBALE / 51 III.1. Comportament nonverbal comunicare nonverbală / 51 1.1. Considerații terminologice / 51 III.2. Modalități de exprimare a comportamentului nonverbal / 55 2.1. Kinezica (studiul mișcărilor corpului) / 56 2.2. Expresiile fetei / 57 2.3. Contactul vizual / 58 2.4. Olfactica (semnalele olfactive) / 59 2.5. Elemente de paralimbaj / 61 2
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
și din mențiunile anterioare, ca pragmatică oferă, elemente suplimentare, în raport cu sin-taxa și semantica, aceste elemente stând la baza decodificării adecvate a semnificației mesajului nonverbal. Capitolul III COMPORTAMENTUL, SUPORT AL COMUNICĂRII NONVERBALE III.1.Comportament nonverbal comunicare nonverbală 1.1. Considerații terminologice Pentru a se referi la componentă nonverbală a comunicării, unii autori folosesc preponderent sau exclusiv sintagma comunicare nonverbală, alții o preferă pe cea de comportament nonverbal. Înainte de a aborda aceste concepte, dorim să definim și să explicăm opțiunea noastră. Potrivit
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
în care se folosesc animale. CAPITOLUL 11TC "CAPITOLUL 11" Integrarea copiilor cu dizabilități în școala publicătc "Integrarea copiilor cu dizabilități în școala publică" 11.1. Educația integrată - analiză teoretică și delimitări terminologicetc "11.1. Educația integrată - analiză teoretică și delimitări terminologice" În anul 1988, UNESCO a elaborat și lansat o nouă teză care, ulterior, a stat la baza directivelor de acțiune ale Conferinței Mondiale a Educației Speciale de la Salamanca 1 din anul 1994: „Educația integrată și reabilitarea pe baza resurselor comunitare
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pildă, ca cineva să producă o pagină goală și pentru el acela să fie rezultatul absolut. Pot să accept și așa ceva. Ștefan Borbély: Eu aș face o distincție Între fondul ideatic al discuției noastre și modul În care ne raportăm terminologic la el, un mod care trimite spre educația pe care am primit-o, spre stereotipiile - intelectuale, reprezentaționale și de altă natură - care ne modelează gândirea. Urmărind desfășurarea de până acum a discuțiilor, am constatat câteva recurențe terminologice. Astfel, cuvântul care
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care ne raportăm terminologic la el, un mod care trimite spre educația pe care am primit-o, spre stereotipiile - intelectuale, reprezentaționale și de altă natură - care ne modelează gândirea. Urmărind desfășurarea de până acum a discuțiilor, am constatat câteva recurențe terminologice. Astfel, cuvântul care a apărut cel mai des până acum În jurul acestei mese puțin ovale este structură. Un alt termen, apărut și el foarte des, a fost interpretare. Un altul a fost literatură. Din aceste recurențe eu am dedus un
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
devine și creație de termeni. Demonstrația mea mă provoacă abia acum să nasc tot felul de termeni, să coc tot felul de nume pentru personajele teoretice pe care le văd În propriu-mi scris. Dacă vrei un manifest conceptual și terminologic, iată-l: critica, așa cum o văd În momentul actual și imediat următor, va fi un fel de vibrotext, Îi zic eu, pornind de la modelul șamanic al pânzei care vibrează, sau un text vibratil, dacă vă sună mai bine. Este textul
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
asta prin metode adecvate sau pe care eu le consider astfel, nu prin vibrotext (deși, desigur, aș vrea ca textul meu să vibreze, eu nu l-aș numi vibrotext). Ficțiunea heterocosmică Mihaela Ursa: Aș vrea să răspund acum obiecției tale terminologice, Sanda. Tu optezi pentru virtualitate acolo unde eu văd ficțiune. Mai Întâi cred că avem noțiuni diferite despre genul și specia În discuție. Pentru mine, ficțiunea e foarte precis delimitată - ea desemnează mai ales ficțiunea heterocosmică despre care vorbește Doleäel
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În care aruncă acest text. Ruxandra Cesereanu: Să știi că suspiciunea de fragilitate există, Cornel, și la textul tău, de pildă: mi s-a părut c-am găsit un punct comun la amândoi (prin această ambiguitate voită, prin acest inefabil terminologic) și de aceea vorbeam de Îngemănarea voastră. În ambele texte am găsit ideea următoare: te scrii pe tine sau faci o scriere cu tine Însuți, ca să ajungi, de fapt, la o scriere cu lumea și cu celălalt; dar, În timp ce În
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tehnică psihoterapeutică, reabilitarea indivizilor supuși practicilor de Îndobitocire și substituire a personalității solicită punerea În acțiune a unor metode clinice care nu fac neapărat obiectul discuției noastre. Dar aici se cuvin, totuși, câteva precizări. Mai Întâi, este necesară o observație terminologică. Psihoterapia folosește conceptul de-programare, de inversare a regresiei induse ideologic. Terapia propusă de Goff În cartea sa despre „arta sovietică” a spălării creierelor este necesară. Din păcate, contra-spălarea este un termen nefericit ales În limba română și nu acoperă
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ce consider că au făcut ele pentru această de-programare a creierelor În România. Până acum, am făcut doar niște propuneri și am găsit un termen-cheie. Deocamdată să punem Între ghilimele contra-spălarea creierului și contra-reeducarea, pentru că eu Însămi am rețineri terminologice. Am propus acești termeni și am găsit niște instituții care, după părerea mea, au antrenat o asemenea acțiune de contra-reeducare, fără să fi folosit conceptul respectiv. Repet, dacă voi iniția proiectul de cercetare, atunci va trebui să consult site-urile
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acelora care nu au memoria reeducării (sau care o au indusă printr-un anumit tip de educație, prin presiuni difuze, deși nu mai puțin blamabile etic) și pot dobândi, În consecință, o memorie autentică. Mai am o observație de făcut. Terminologic, mi se pare că propunerea ta merită rescrisă. E prea mult să-l ai pe „contra”, un prefix negativ, și pe „re”, un prefix repetitiv, Într-un singur concept din familia „educării”. În primul rând sună „șchiop”, năucitor, mută interesul
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ce se Întâmplă cu educatorii. Sunt exemple de educatori care se sinucid În diverse momente, Însă tu ești persoana cea mai nimerită pentru a decide dacă s-ar putea vorbi relevant și despre așa ceva. Nu știu dacă vei păstra sugestia terminologică a lui Doru. Oricum, părerea mea este că trebuie să optezi pentru un alt termen decât „contra-reeducare” - iar dacă Îl păstrezi, cred că ar trebui acoperit noțional altfel decât În momentul de față. Marius Jucan: Aș vrea să mai adaug
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
niște concepte pe marginea istoriei. Lăudam așadar În textul Sandei nu faptul că el nu ar avea un subtext istoric personal, ci faptul că, În ciuda acestei participări biografice, el pune problema dintr-o perspectivă teoretică, ce depășește biograficul. Horea Poenar: Terminologic, aspectele nu sunt destul de subliniate și accentuate dincolo de experiență, dincolo de descriptivism. Sunt perfect de acord cu ceea ce spuneai. Al doilea model este cel de dorit: un studiu de istoria mentalităților care iese din context. Care are relevanță și acum (În
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ceva major În cultură (deși În rândul ei există mari scriitori). Ipoteza mea este că avem o generație ’60 care-i Înglobează ca pe un al doilea val și pe scriitorii care debutează În anii ’70. Însă, dincolo de această rezervă terminologică, observația mea e alta: eu nu cred că generația ’70, literar vorbind, așa cum o delimitezi tu, face legătura cu interbelicul spiritualist, național și naționalist. Mă gândesc că există o „falangă” - cu ghilimele de rigoare - cât se poate de raționalistă Între
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
obișnuit. Gabriela Pană Dindelegan (2003c: 30-31) distinge două etape în procesul de formare a adjectivelor substantivizate prin elipsă din limbajele de specialitate: prima, de subclasificare referențială, prin care sunt denumite nivelurile ierarhice, și a doua, de utilizare propriu-zisă a sintagmelor terminologice reduse la componentul semantic esențial, adică adjectivul. Oferim un exemplu din fonetică, în care calitatea sunetelor este suficientă pentru identificarea lor: vibrante/dentale/fricative/sonante/surde/sonore/lichide/spirante/siflante/velare etc. Vom arăta mai departe că și în limbajul
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
De aici și situația relativ paradoxală a unei lingvistici oficial "imperialiste" și invadatoare, însă de fapt deosebit de discrete. Naratologia, poetica și studiul vocabularului au fost domeniile care s-au dezvoltat cel mai bine în interiorul programului structuralist. Naratologia, în ciuda câtorva împrumuturi terminologice destul de metaforice ("propoziție narativă", "mod"...), a cunoscut o amploare care se datorează în foarte mică măsură lingvisticii. Cât despre studiul poeziei, profund marcat de celebra "funcție poetică" a lui R. Jakobson, remarcabilele sale progrese sunt, în mare parte, o consecință
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Enunțător / co-enunțător Non-persoană Timpul și locul enunțării Noțiuni pentru analiza textului TEXT În exteriorul activității de enunțare În interiorul activității de enunțare Contextul de producere Scena de enunțare Scenă înglobantă Scenă generică Scenografie 1.5. Deicticele După acest tur de orizont terminologic, ne vom opri asupra dimensiunii propriu-zis lingvistice a enunțării și vom introduce noțiunea de "deictic", noțiune fundamentală pentru subiectul nostru. Am făcut anterior trimitere la caracteristicile deosebite ale eului. Caracteristicile sale aparțin unei clase de elemente numite ambreiori de către R.
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
buni”. Că și în cazul inteligenței (oamenii diferă în ceea ce privește IQ-ulă, și în potențialul emoțional fiecare are limite. Referindu-se la simpatie că tip de emoție, Candace Clark introduce termenii de „linie de credit a simpatiei” și „limită a simpatiei”. Împrumutul terminologic din economia politică mi se pare evident: „linia de credit a simpatiei” arată de câtă simpatie dispune individul, iar „limită simpatiei” se referă la simpatia pe care individul o negociază în funcție de situația concretă în care se găsește celălalt, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]