1,280 matches
-
În care aruncă acest text. Ruxandra Cesereanu: Să știi că suspiciunea de fragilitate există, Cornel, și la textul tău, de pildă: mi s-a părut c-am găsit un punct comun la amândoi (prin această ambiguitate voită, prin acest inefabil terminologic) și de aceea vorbeam de Îngemănarea voastră. În ambele texte am găsit ideea următoare: te scrii pe tine sau faci o scriere cu tine Însuți, ca să ajungi, de fapt, la o scriere cu lumea și cu celălalt; dar, În timp ce În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tehnică psihoterapeutică, reabilitarea indivizilor supuși practicilor de Îndobitocire și substituire a personalității solicită punerea În acțiune a unor metode clinice care nu fac neapărat obiectul discuției noastre. Dar aici se cuvin, totuși, câteva precizări. Mai Întâi, este necesară o observație terminologică. Psihoterapia folosește conceptul de-programare, de inversare a regresiei induse ideologic. Terapia propusă de Goff În cartea sa despre „arta sovietică” a spălării creierelor este necesară. Din păcate, contra-spălarea este un termen nefericit ales În limba română și nu acoperă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ce consider că au făcut ele pentru această de-programare a creierelor În România. Până acum, am făcut doar niște propuneri și am găsit un termen-cheie. Deocamdată să punem Între ghilimele contra-spălarea creierului și contra-reeducarea, pentru că eu Însămi am rețineri terminologice. Am propus acești termeni și am găsit niște instituții care, după părerea mea, au antrenat o asemenea acțiune de contra-reeducare, fără să fi folosit conceptul respectiv. Repet, dacă voi iniția proiectul de cercetare, atunci va trebui să consult site-urile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acelora care nu au memoria reeducării (sau care o au indusă printr-un anumit tip de educație, prin presiuni difuze, deși nu mai puțin blamabile etic) și pot dobândi, În consecință, o memorie autentică. Mai am o observație de făcut. Terminologic, mi se pare că propunerea ta merită rescrisă. E prea mult să-l ai pe „contra”, un prefix negativ, și pe „re”, un prefix repetitiv, Într-un singur concept din familia „educării”. În primul rând sună „șchiop”, năucitor, mută interesul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ce se Întâmplă cu educatorii. Sunt exemple de educatori care se sinucid În diverse momente, Însă tu ești persoana cea mai nimerită pentru a decide dacă s-ar putea vorbi relevant și despre așa ceva. Nu știu dacă vei păstra sugestia terminologică a lui Doru. Oricum, părerea mea este că trebuie să optezi pentru un alt termen decât „contra-reeducare” - iar dacă Îl păstrezi, cred că ar trebui acoperit noțional altfel decât În momentul de față. Marius Jucan: Aș vrea să mai adaug
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
niște concepte pe marginea istoriei. Lăudam așadar În textul Sandei nu faptul că el nu ar avea un subtext istoric personal, ci faptul că, În ciuda acestei participări biografice, el pune problema dintr-o perspectivă teoretică, ce depășește biograficul. Horea Poenar: Terminologic, aspectele nu sunt destul de subliniate și accentuate dincolo de experiență, dincolo de descriptivism. Sunt perfect de acord cu ceea ce spuneai. Al doilea model este cel de dorit: un studiu de istoria mentalităților care iese din context. Care are relevanță și acum (În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ceva major În cultură (deși În rândul ei există mari scriitori). Ipoteza mea este că avem o generație ’60 care-i Înglobează ca pe un al doilea val și pe scriitorii care debutează În anii ’70. Însă, dincolo de această rezervă terminologică, observația mea e alta: eu nu cred că generația ’70, literar vorbind, așa cum o delimitezi tu, face legătura cu interbelicul spiritualist, național și naționalist. Mă gândesc că există o „falangă” - cu ghilimele de rigoare - cât se poate de raționalistă Între
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe munte în amurg e o sculptură de aur, de rubin și topaz, o poartă spre reverie mistică, iar florile închipuie bijuterii pe fondul de catifea al mușchiului. Imaginii i se adaugă parfumul florii, autoarea delectându-se într-un excurs terminologic, atentă la denumirea latină din tratatul botanic, dar și la numele - multiple - din zestrea limbajului popular. Virtutea acestei proze este discreta alunecare de la imaginea poetică la rememorarea frustă a întîmplărilor trăite, de la meditația abstractă, livrescă, la senzația proaspătă a prezenței
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
Encomion la epistola papei Leon, adică al Tomului către Flavian din 13 iunie 449, care pregătise termenii definiției de la Calcedon; reconciliat cu „ortodoxia”, Ghenadie aduce multe laude scrierii, sublinind că aceasta se opune diferitelor erezii și că nu propune inovații terminologice în raport cu tradiția Părinților Bisericii. Am amintit deja enciclica promulgată de sinodul din Constantinopol în 458 sau 459 care ne-a parvenit în două redactări. Se păstrează apoi o parte dintr-o scrisoare, adresată probabil lui Martirios de Antiohia, referitoare la
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
reprezentanții cei mai tipici ai neocalcedonismului și acest lucru e dovedit chiar de efortul său de a reuni formula despre unica natură a Logosului întrupată și pe cea calcedoniană “în două naturi”; el poate face acest lucru în virtutea unei clarificări terminologice prin care este reinterpretată, în prima formulare a lui Chiril și în general în textele acestuia, physis ca hypostasis, ceea ce îi permite să reformuleze lucrurile astfel: „o singură ipostază a Cuvântului întrupată”. Chiar și unirea ipostatică, tipic chiriliană, este considerată
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
patru volume, proclamată cam prezumțios „cel mai amplu efort interpretativ de la G. Călinescu încoace” și intenționând să dea „un nou Eminescu”. Din ambițiosul proiect au apărut doar primele două volume, cuprinzând eșafodajul teoretic și o parte din descrierea operei. Instrumentarul terminologic cu care operează G. aici este de inspirație heideggeriană și jungiană, cu unele adaosuri personale: conceptul de proiect (scris „pro-iect” = „aruncarea de sine înainte”) este complinit de epiect („epi-iect” = „aruncare deasupra”) prin care s-ar defini imaginea eminesciană despre trecut
GORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
și poligamie 81 3.3.3.2. Criteriul rezidențial 83 3.3.3.3. Reguli de căsătorie: endogamia și exogamia 85 3.4.Evoluția structurilor și a funcțiilor familiei. O comparație sintetică tradițional-modern 87 Capitolul 4 Parentalitate și descendență. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie) 4.1. Precizări terminologice 89 4.2. Descendența uniliniară 90 4.3. Descendența cognatică 92 4.4. Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologii 93 Capitolul 5 Social și psihosocial în alegerea partenerului conjugal. Piața
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
83 3.3.3.3. Reguli de căsătorie: endogamia și exogamia 85 3.4.Evoluția structurilor și a funcțiilor familiei. O comparație sintetică tradițional-modern 87 Capitolul 4 Parentalitate și descendență. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie) 4.1. Precizări terminologice 89 4.2. Descendența uniliniară 90 4.3. Descendența cognatică 92 4.4. Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologii 93 Capitolul 5 Social și psihosocial în alegerea partenerului conjugal. Piața maritală 5.1. De la opțiunea altora la opțiunea proprie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
structurilor și a funcțiilor familiei. O comparație sintetică tradițional-modern 87 Capitolul 4 Parentalitate și descendență. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie) 4.1. Precizări terminologice 89 4.2. Descendența uniliniară 90 4.3. Descendența cognatică 92 4.4. Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologii 93 Capitolul 5 Social și psihosocial în alegerea partenerului conjugal. Piața maritală 5.1. De la opțiunea altora la opțiunea proprie. Dragostea romantică 99 5.2. Determinațiile sociodemografice ale alegerii partenerului. Homogamie și heterogamie 102 5
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fel. Una dintre ele este de ordin teoretic, și anume faptul că specialiștii ce participă la o astfel de cercetare comunică ideatic destul de greu între ei din cauza conceptelor și a terminologiei specifice. E adevărat că de foarte multe ori diferențele terminologice sunt mai mult de cuvinte decât de conținut ideatic propriu-zis, dar aceasta nu schimbă prea mult datele problemei. Experții dintr-un anumit domeniu țin la terminologia lor specifică fiindcă aceasta este un argument al capitalului lor cultural și deci al
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de descentrare culturală și etnică, de o serioasă revizuire a tezei superiorității unei culturi sau alteia, înseamnă pași hotărâți în realizarea umanismului teoretic și practic. Pe plan epistemic, studiile comparative pe tema familiei, a relațiilor de rudenie și a sistemului terminologic al acestor relații au condus la sublinieri și clarificări în distincția dintre optica de „interior” (perspectiva emică) și cea de „exterior” (perspectiva etică) în abordarea grupurilor și a fenomenelor socioculturale. Adică necesitatea de a lua în considerare și percepțiile, explicațiile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Iluț, 1983, 2003). Dubletul conceptual emic-etic este de inspirație lingvistică, fără a rămâne însă un simplu împrumut. De altfel, lingvistica, una dintre cele mai avansate discipline socioumane, a oferit în mai multe rânduri zonelor de cunoaștere învecinate nu numai sugestii terminologice, ci și material de construcție teoretico-metodologic. În cazul de față s-a pornit de la distincția dintre analiza fonetică și cea fonemică. Fonemele sunt unități fonetice elementare ale unei limbi, numărul lor fiind limitat și reprezentat în scris prin același simbol
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de venituri - asupra soției și copiilor, și cea nucleară modernă, cu o mai mare apropiere între rolurile din cadrul grupului familial (Mihăilescu, 1993). Tabelul 1. Familia în societățile tradiționale și în societățile moderne Capitolul 4tc " Capitolul 4" Parentalitate și descendență. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie)tc "Parentalitate și descendenȚĂ. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie)" 4.1. Precizări terminologicetc "4.1. Precizări terminologice" Parentalitatea desemnează grupul de rude, mamă, tată, frați, surori, unchi, mătuși, verișori, bunici, nepoți, din care
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o mai mare apropiere între rolurile din cadrul grupului familial (Mihăilescu, 1993). Tabelul 1. Familia în societățile tradiționale și în societățile moderne Capitolul 4tc " Capitolul 4" Parentalitate și descendență. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie)tc "Parentalitate și descendenȚĂ. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie)" 4.1. Precizări terminologicetc "4.1. Precizări terminologice" Parentalitatea desemnează grupul de rude, mamă, tată, frați, surori, unchi, mătuși, verișori, bunici, nepoți, din care face parte individul. Este vorba despre rude de sânge, dar și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Familia în societățile tradiționale și în societățile moderne Capitolul 4tc " Capitolul 4" Parentalitate și descendență. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie)tc "Parentalitate și descendenȚĂ. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie)" 4.1. Precizări terminologicetc "4.1. Precizări terminologice" Parentalitatea desemnează grupul de rude, mamă, tată, frați, surori, unchi, mătuși, verișori, bunici, nepoți, din care face parte individul. Este vorba despre rude de sânge, dar și prin alianță. Parentalitatea nu este o simplă structură statică, ci înseamnă relațiile dinamice
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
bilateralitate. Și în mare măsură așa este. Proprietatea, averea și alte bunuri materiale sau spiritual-simbolice vin și dinspre tată și dinspre mamă. Să observăm însă că numele de familie este de obicei patronimic, adică urmează linia paternă. 4.4. Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologiitc "4.4. Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologii" În orice cultură și societate funcționează o rețea de rudenie recunoscută ca atare, rețeaua și elementele ei având termeni specifici. Termenii care desemnează tipurile de rudenie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și alte bunuri materiale sau spiritual-simbolice vin și dinspre tată și dinspre mamă. Să observăm însă că numele de familie este de obicei patronimic, adică urmează linia paternă. 4.4. Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologiitc "4.4. Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologii" În orice cultură și societate funcționează o rețea de rudenie recunoscută ca atare, rețeaua și elementele ei având termeni specifici. Termenii care desemnează tipurile de rudenie împreună cu regulile lor de folosire formează sistemul terminologic parental
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologii" În orice cultură și societate funcționează o rețea de rudenie recunoscută ca atare, rețeaua și elementele ei având termeni specifici. Termenii care desemnează tipurile de rudenie împreună cu regulile lor de folosire formează sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie, kinship) al unei culturi. În descrierea și analiza sistemelor terminologice parentale trebuie făcute toate eforturile pentru a evita traducerea termenilor dintr-un sistem cu termeni din sistemul propriu. Pentru a reduce posibilitatea impunerii categoriilor propriei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de rudenie recunoscută ca atare, rețeaua și elementele ei având termeni specifici. Termenii care desemnează tipurile de rudenie împreună cu regulile lor de folosire formează sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie, kinship) al unei culturi. În descrierea și analiza sistemelor terminologice parentale trebuie făcute toate eforturile pentru a evita traducerea termenilor dintr-un sistem cu termeni din sistemul propriu. Pentru a reduce posibilitatea impunerii categoriilor propriei culturi sau etnii asupra unor sisteme terminologice diferite, este recomandată folosirea la minim a cuvintelor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
al unei culturi. În descrierea și analiza sistemelor terminologice parentale trebuie făcute toate eforturile pentru a evita traducerea termenilor dintr-un sistem cu termeni din sistemul propriu. Pentru a reduce posibilitatea impunerii categoriilor propriei culturi sau etnii asupra unor sisteme terminologice diferite, este recomandată folosirea la minim a cuvintelor „unchi”, „mătușă”, „verișor”. Chiar cuvintele „mamă”, „tată”, „frate”, „soră”, „fiu”, „fiică” este necesar să fie utilizate cu precauție, existând riscul distorsionării felului în care categorizează alte culturi persoanele care le sunt rude
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]