295 matches
-
suficient din investiția inițială ca să stea câteva luni fără să facă absolut, dar absolut nimic — sau cel puțin nimic constructiv — înainte să înceapă cursurile în septembrie. — Ce zici, crezi că o să mergem la restaurantul Ivy? întrebă Emmy legănând între mâini termosul de la Starbucks. Știu că sună ca un clișeu oribil și banal și cum vrei tu, dar evaluăm gustările pe care le oferă ei. Mă gândeam să mergem acolo. În ciuda orei destul de matinale, Emmy vorbea întruna. — Nu știu, spuse Leigh sperând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
bea în societatea noastră multilateral dezvoltată. Dacă veștile sunt serioase, adică rele, primești o cafea super. Super, direct din cazanul lui Allah. Se și rotise prin harababura cotețului, printre cărți, cravate, caiete, sacoșe.a un scamator, pescuise deja din aer termosul și ceașca. Cafeaua, iat-o! O ceașcă mare, verde, plină, pe măsuța metalică dintre cele două scaune. — Numai pentru mine? — Eu am băut o cisternă, pistoanele mele au luat-o deja razna. Soarbe în tihnă, nu te grăbi, pregătește-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
brânză, sandviciuri cu pui, a aranjat impecabil un platou cu legume pe post de crudități, a chinuit chiar niște morcovi, ca să le dea niște forme speciale și a cumpărat un magazin întreg de brânzeturi. Cafeaua și ceaiul sunt servite în termosuri elegante, vinul e în frigider, iar în barul situat într-un colț al sufrageriei poți găsi orice băutură îți dorești. Sufrageria lui Charlotte e decorată în galben și alb: covoarele sunt destul de groase ca să ți se afunde tocul în ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
persoana de contact. Fugarul arăta ca un nepricopsit. Avea o față inocentă și un mic smoc de păr sub buza de jos. Mergea gârbovit și părea timid și inept. Dar adevărul era că fugise cu doisprezece embrioni transgenici într-un termos criogenic și îi transportase prin toată țara până la acea conferință, unde avea intenția să îi predea celui pentru care lucra. Nu era prima dată când un cercetător științific se sătura să muncească doar pentru salariu. Și nici ultima dată. Fugarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
evident că aștepta un mesaj. Și îl aștepta cu nerăbdare. Asta însemna oare că persoana de contact întârziase? În mod sigur, acesta ar fi fost un motiv ca Tolman să fie nervos. Pentru că Vasco știa că tânărul ascunsese undeva un termos din oțel inoxidabil, cu nitrogen lichid, în care ținea embrionii. Nu era în camera puștiului. Vasco o percheziționase deja. Și trecuseră cinci zile de când Tolman părăsise Cambridge-ul. Agentul de răcire nu avea să dureze la nesfârșit. Iar dacă embrionii se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
dracu. — Femeia pleacă. El e încă acolo. Nu, așteaptă ... pleacă și el. — Da? — Da. Și a luat sticla de vin cu el. — OK, spuse Vasco. Și unde se duce cu ea? Embrionii înghețați în azot lichid sunt transportați într-un termos special din oțel inoxidabil, căptușit cu sticlă din borosilicat, numit dewar. Vasele dewar sunt, în general, niște chestii masive, de forma unor bidoane de lapte, dar poți să le faci și mai mici, de un litru. Un vas dewar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
posibil să fi ajuns deja. — Și tu unde ești? — La douăzeci de minute de casa Kendall. Vrei să-i ridicăm noi? — Doctorul cum e? întrebă Vasco. — Treaz. — Sigur? — Bun și pentru o muncă guvernamentală, spuse Dolly. Bea cafea dintr-un termos. — Ai verificat termosul? — Da. Sigur. Deci, îi săltăm sau te așteptăm? Dacă este tipa, Alex, lăsați-o în pace. Dar dacă-l vedeți pe puști, puneți mâna pe el. — Am înțeles, zise Dolly. Capitolul 81 — Bob, spuse Alex, ținând telefonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
ajuns deja. — Și tu unde ești? — La douăzeci de minute de casa Kendall. Vrei să-i ridicăm noi? — Doctorul cum e? întrebă Vasco. — Treaz. — Sigur? — Bun și pentru o muncă guvernamentală, spuse Dolly. Bea cafea dintr-un termos. — Ai verificat termosul? — Da. Sigur. Deci, îi săltăm sau te așteptăm? Dacă este tipa, Alex, lăsați-o în pace. Dar dacă-l vedeți pe puști, puneți mâna pe el. — Am înțeles, zise Dolly. Capitolul 81 — Bob, spuse Alex, ținând telefonul la ureche. Auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
mai grandios fel. îmi pare tare rău că n-am putut să-l întâlnesc pe tatăl tău, a declarat directorul. Da, am zis eu. Nu puteai să nu-l iubești. Halsten Holm mă aștepta în mașină. Avea cu el un termos cu cafea și sandvișuri, Eu am mâncat pentru ultima oară budinca de macaroane cu unt topit a Casei. Așa m-am mutat în această casă - a tatei și a mea -, accidental, dar totodată definitiv. Soarele sfârșitului de zi lumina panta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
încât crenvurștul cald îmi tot cădea din pâine în timp ce încercam să-l mănânc. Aici mai era încă vară. în piața din fața stației de autobuz se plimbau bărbați în cămăși cu mâneci scurte, lumea stătea pe bănci și bea cafea din termos sau băuturi răcoritoare direct din sticlă, doi tipi de lângă mine erau ocupați să-și schimbe între ei ceasurile, iar o femeie cu un copil ce-i plângea în brațe se plimba în sus și în jos. Aș fi putut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
din universitate și din afara ei, și locul părea cât se poate de potrivit pentru o întrunire cu caracter conspirativ, ca aceea a lor. Cei doi tipi de la arhitectură, care se recomandară drept Marius și Robert, le oferiră musafirilor, dintr-un termos, cafea gata făcută și le turnară în niște cești o palincă tare, care făcea toți banii, apoi se așezară și ei pe jos, alături de ceilalți. Noroc, fraților! le ură Tase, săltându-și ceașca în aer și golind-o dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
istorie, adaugă, începînd să taie aerul cu palmele în toate direcțiile ca să împrăștie muștele care încep să bîzîie în jurul feliilor de pîine. Ia-o pe îndelete, ca să ne dăm mai ușor seama despre ce e vorba, spune Tușica desfăcînd dopul termosului de tinichea pe care-l dosea bine în fiecare zi într-un locșor secret, umplînd încăperea cu un miros cald de năut. Nu știu cîte din toatea astea au să se adeverească sau nu, reia Delfina, împărțindu-și pachețelul în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ochii mijiți în spatele ochelarilor. — E ciudat acum, nu? Luminile sunt aprinse, dar nu e nimeni acasă. —Și eu mă gândeam tot la Marie Celeste, încuviințai eu. Cei din echipă începură să se întoarcă în culise. Louise apăru prima; avea un termos și o cutie de plastic pentru mâncare, plină ochi cu fructe, pe care le puse pe un raft mic de dedesubtul mesei directorului de scenă. Philip Cantley îl aștepta pe Ben să termine de vorbit cu mine, ca un leu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
pe o parte textul, și de cealaltă stabilirea locurilor inițiale ale actorilor, replici cheie, schimbări de decor, lumini-pe cealaltă parte. Compozitorul, așezat undeva lângă culoar, îi șopti ceva. Dădu din cap și notă ceva în dosar. Sally, care ținea un termos între picioare, Sophie și cu mine eram adunați de cealaltă parte a culoarului. MM strigă: Da, Hugo, mai întâi se sting luminile și după aia începe muzica ta. Melodia laitmotiv a lui Oberon. —Minunat, zise Hugo, care nu mai putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Nu am știut că ai elevi așa de mari! ca imediat să se adreseze tânărului în mod direct, în momentul în care, mama profesoarei scoase o pastilă mică din geantă, o înghiți repede, bău puțină apă dintr-un capac de termos pe care-l ținea în poală și, adresându-se persoanelor de vizavi, se destăinui. Eu mă sperii de furtună, îmi este teamă de trăsnete, încă de când eram copilă. Cu câțiva ani înainte de Război, chiar în fața mea, la douăzeci de metri
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
două minute de liniște, fiecare întrebându-se ce va urma, atât gazdele cât și musafirii s-au așezat pe locurile lor, dinainte stabilite având în față și câte o ceașcă de cafea cu farfurioară, în timp ce, doamna Borza a adus un termos, l-a așezat pe masă între două platouri; unul cu fursecuri și altul cu prăjituri și s-a adresat tuturor: Cine dorește cafea? Lui Bidaru nu-i mai ardea de nimic. Buna dispoziție cu care venise îi dispăru ca prin
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Roji destul de forțat Trebuie să mai și bem ceva cu această ocazie, nu? Roji dispare puțin după paravanul unde avea improvizat un lavoar cu prosop și săpun și revine cu o sticlă de lichior cu etichetă jos pălăria și un termos cu cafea așezate pe o tavă. Ei nu i lipsea niciodată așa ceva pentru protocol. Se simțea de la o poștă că mirosea a ceva premeditat, dar... - Porumbeilor, Mama Dolores, adică eu (doar vedeți ce țâțe multilateral-dezvoltate am), care vă poartă de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
a sosit în stație, și invadează străduțele lăturalnice. Coridoare neaerisite se trezesc deodată la viață, mame și soții se reped la ușă ca să‑i primească pe cei ce‑și întrețin familia. Le smulg servieta jerpelită din mână, sufertașul uzat și termosul. Lumea mai bună le smulge câte o mapă cu acte, ziarul, resturile de cârnat afumat, hârtiile unsuroase etc. Apoi capul familiei se bagă în ciorapii rupți de casă, care până nu de mult mai erau purtați încă la serviciu. Oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
o cheie. Rainer a spus că vrea să transforme carnea sa și a Sophiei într‑un instrument. Hans își etalează mușchii prin Schönbornpark, în spatele Muzeului de etnografie, și agită, de parcă ar fi exuberanța în persoană, servieta în care are un termos și o tigaie. Momentan nu‑l presează nimic, fiindcă Sophie nu trece niciodată prin zona asta. Ar fi ceva de vis dacă fata asta l‑ar mângâia măcar o dată sau l‑ar atinge intim într‑un fel sau altul. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
e oricum mai bine decât în câmpul deschis de care ai fugit. Orașul miroase a aventură, muzică de jazz, cafenele și gaze de eșapament. Hans învârte geanta în cerc, iar diseară se va învârti cu Sophie pe ringul de dans. Termosul e în pericol să se spargă, viața‑i frumoasă, dar acuși o să‑i strice mama tot cheful, când o să înceapă să vorbească de politică și o să insufle o doză nouă de amărăciune în teancurile ei de plicuri foșnitoare. Luna viitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
să te înscrii pe lista celor care asigurau gustarea din pauza mare. Înțelegerea era echitabilă, în fond. Fiecăruia îi venea rândul cam de două-trei ori pe semestru. Atunci, profesorul de serviciu venea la slujbă cu farfurii și pahare de plastic, termos, sticle, oale, caserole. Când profesorii coborau în pauza de la ora 11, cancelaria mirosea la fel de îmbietor ca orice restaurant cu specific tradițional. Unele profesoare erau renumite pentru spiritul lor culinar: una pentru plăcintele cu varză, alta pentru brânzoaice, alta datorită salatei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
provizoriu așa!) și ascultă refuzul complicat al lui Axente care nu putea să bea cafea din cauza unei insomnii pe care o avusese Într-un tren cu care venea din tabără când băuse pentru prima dată În viața lui cafea din termos. După asta deveni nerăbdător să-l vadă pe Popescu și coborî În holul mare de la intrarea În cămin. Îl găsi chiar acolo, mai avea ceva de vorbit cu fata care-l Însoțise. Deci ea Îl condusese pe el până acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Unità ne-a trimis chiar lista numerelor care lipsesc din colecție. Evident, e vorba de... - Atunci e simplu, îl întrerupse Ghibercea apăsând pe unul din butoanele roșii. IX Ședința a fost reluată la 2,15. În dreptul fiecăruia se afla un termos cu o oranjadă și, într-un pahar, cafea espresso cu gheață. Numai lui Pantazi i se aduse cafea turcească și o carafă cu apă rece. Ascultă absent raportul unui inspector despre orașele unde au fost colectate exemplare apocrife, ce fel
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
acolo, iar fata scoase din valize două cești de email și o sticlă de White Horse. Șterse ceștile cu un șervețel, turnă whisky-ul fărĂ să scoată sticla din cutia În care era ambalată, aruncă niște cuburi de gheață din termos și turnă sifon. — SĂ bem. Pentru noi, spuse fata și-i Întinse ceașca rece, emailată. O luă cu mîna dreaptă, cu stînga ținînd volanul și bău Încet, conducînd mai departe, pe drumul peste care se lăsa seara. În scurt timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Mai erau dușul, toaleta și chiuveta cu o oglindă deasupra. Prosoapele curate erau agățate de un rastel lîngă chiuvetă și Într-un colț era fixat un stîlp pe care erau prinse umerașe. Roger aduse bagajele, În timp ce Helena așeză pe masă termosul cu gheață, ceștile, sticla desfăcută și cutia de carton plină cu sticle de apă White Rock. — Lasă fața asta, spuse ea. Patu-i curat. Sau cearșafurile sînt, mă rog. Roger o Îmbrățișă și o sărută. — Stinge lumina, te rog. Roger Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]