1,204 matches
-
adună tinerii glumele sunt în toi, voia bună fiind molipsitoare. Erau flăcăi care cântau la fluier sau caval, bunicuțu cânta la cobză cântece de vitejie sau de dragoste. Era sărbătoare! După ce se înfruptau din bunătățile de pe masă, tinerii ieșeau în tindă, pe rând câte o pereche. Numai așa își puteau mărturisi dragostea, în taină. De acolo, fetele se întorceau îmbujorate, iar băieții cu câte un zâmbet ștrengar ... în colțul gurii. După fețele lor se deducea că s-au „înțeles”, în sensul
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
țară / să ne strângă grămăjoară, / să ne deie'n Bălți la școală. (Mai bine-am muri de boală!) / Muscălește să'nvățăm / și la oaste să intrăm. Muscălește-oi învăța / când eu limba mi-oi uita, / când o crește grâu'n tindă / și-o ajunge spicu'n grindă, / când o crește grâu'n casă / și-o ajunge până'n masă” (...) „Drag mi-a fost drumul încoace / și n'am pentru cine-l face. Puiculița ce-am iubit / zice că m'am muscălit
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
repede mâna la gură, ca să și-o acopere și zise încet și apăsat: - Iaca! - Vedeți să jumuliți rațele acu', cât sunt calde, că pe urmă, când s-or răci, se jumulesc cu piele cu tot. Puneți penele peste ălelalte, în tinda beciului, - le spuse el, cu dojană. Luă apoi un șomoiog de paie și se șterse pe cracul de la pantaloni, pe care i-l stropise cu sânge găina porumbacă. - Și moartă, tot afurisită fusăși!, dojeni el, găina, care se zbătea un
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
de varză, din oboraș. Puse cârpătorul jos, în cunie, și începu să toace varza cu barda. Șade în genunchi și toacă varza, ca și când ar toca foi, la rațe. Apoi, o pune pe măsuța rotundă, cu trei picioare. Lenica aduse, din tinda beciului, oalele cele mari de pământ. O oală are o vadră. Le opări bine. N-au mai fost folosite de anul trecut, când au fiert în ele mâncarea pentru pomană. Stau oalele în tinda beciului și așteaptă să le vină
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
cu trei picioare. Lenica aduse, din tinda beciului, oalele cele mari de pământ. O oală are o vadră. Le opări bine. N-au mai fost folosite de anul trecut, când au fiert în ele mâncarea pentru pomană. Stau oalele în tinda beciului și așteaptă să le vină rândul: la pomeni, la nunți, la botezuri, la ursitori. Le așezară în vatra focului, una lângă alta, burtă lângă burtă. Proptiră la spatele lor, sub mănuși, câte o cărămidă, ca nu cumva să se
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
lucrușoare de mare trebuință, alese pe furiș din ladița ei de zestre. Stinse lampa de opt focuri de pe peretele de deasupra mesei cu trei picioare și se prefăcu că se culcă mai devreme. Trecuse ceva timp până ce auzi la ușa tindei pe tată-său hodorogind, ca să pună lacătul cel mare. El, sărmanul, credea că flăcăii cei răi numai intrand pe ușă își puteau făpui nelegiuirea. Că la fereastră, foraibărele cele nemțești sunt pe dinăuntru. Și că numai de mâna fetei pot
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
de dor se-mbracă-n trandafiri Iar eu colind prin văi pustii sau munți de regăsiri. De bucurii mă împânzesc pun strai de sărbătoare, În crini doar albi, imperiali, stamine de candoare, Deschid zăvoare spre iubiri și va primesc în tindă Și-oricine vrea, poate privi, în sufletu-mi oglindă. Și vă invit pe căi de vers să-mi tălmăciți trăirea Descoperind boboci timizi ce-așteaptă înflorirea, Atât vă rog, să nu-mi striviți petale de lumină Când sufletul, doar pentru
ARCADE ÎNFLORITE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358542_a_359871]
-
Dar iată mai pe larg povestea lui. La început a fost dat ca slugă la niște bătrâni și muncea destul pentru o simbrie mică. Stăpânii mâncau singuri în casă, niciodată împreună cu sluga lor. Când și când, îl mai chemau în tindă și-i dădeau ceva de gustare, să nu crape de foame. Chiar și de Paște, ei mâncau în casă cozonaci și ouă scrise, iar lui îi dădeau doar mămăligă cu lapte acru. Se înțelege, pentru aceste stări de lucruri, băiatul
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
lui Dumnezeu, pupa-i-aș tălpile, o să te lecuiești, dar eu zic să intrăm în casă, conașule, că nu-i frumos ca să te vadă lumea cu pantalonii în vine și, fără a schița vreun surâs, bătrânica urcă treptele scării de la tindă, în timp ce Didina dechidea ușa de la ogeac să intre cu boier Pandelică. Grăbește, boierule, că nu-i timp de pierdut!... îl luă din scurt Bușica. Pandelică se trezi din mahmureală ca prin farmec, că doar nu era prima dată când bea
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
piardă bruma de agoniseală. Între timp bietul om, Năică, blegul de el, îi spusese Didinei că boierul voia să dea foc stogului de fân... și rămâneau pe drumuri și de râsul satului. Cînd i-au văzut că au ieșit în tindă, Naie s-a repezit cu ochii holbați către Bușica și a-ntrebat-o cu sufletul la gură. - Scapă? - Să ne rugăm Domnului, iar mie să-mi dați Duminica un colac, și să vă aduceți aminte de mine că v-am scăpat dintr-
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
în clipele durute Pe lacrimi reci din roua dimineții Cu pumnii strânși dar sufletul deschis Strivind în gând amărăciunea vieții Dar pribegind prin colțul meu de vis... MI-E DOR Mi-e dor de-un colț de țară, liniștit, De tinda-n care m-am simțit copil De floarea de salcâm, de fân cosit Prin care-ades' mă furișam tiptil Spre râu... unde visam la nesfârșit La câte, Doamne, nu visam atunci Mi-e dor de satul meu cel primenit De roua
POEME DE DOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359351_a_360680]
-
i-a interzis să vorbească. De acum, din mormântul de sub ierburi, Se vor auzi doar suflări de rugă Până la a doua venire. AICI, ACOLO Perfida își țese pânza Ce miroase a moarte, Peste drum de zi, Miez de Rai. În tindă mioarele pasc din iarba grasă Crescută pe oase de sfinți, Întru așteptarea apei Adusă de femeia văduvă. Aici, nebunia pentru Hristos Nu are leac pământean, Pentru scânteia de Adevăr, Călugărul dându-și sufletul. Țara dorului de Iisus, Mândră ca soarele
RĂSTIGNT PE CUVINTE de MENUT MAXIMINIAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359349_a_360678]
-
-ți numeri anii. De la Decebal încoce, Tu ți-ai cam uitat trecutul, Decebale, Decebale, Unde ți-ai îngropat scutul? Printre marile simboluri, Ți-ai ascuns de tot misterul, Sarmisegetuza doarmne, Oglindind în ea tot cerul. Colinele cu văile întinse, Cu tinda veche din bordei, Cu ulcica de pământ, Ți le-au furat pe toate ei. Drumărind prin munții tăi, Doar în fotă și-ntr-o ie, Ți-au luat aurul și sarea, Grânele de pe câmpie. Limba ți-a rămas curată, Printre
DACIE SFÂNTĂ (ROMÂNIA MEA) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359396_a_360725]
-
prezintă câteva indicii privitoare la arhitectura catedralei după planurile ing. Tiberiu Eremie, din București: ¤ Construcția catedralei a început la 14 septembrie 1936, finalizată la 8 septembrie 1941 și sfințită în ziua de 6 octombrie 1946. ¤ Planul construcției este ortodox: nartex/ tinda, pronaos, solee, altar, dispuse în formă de cruce bizantină, la care se adaugă o serie de încăperi și spații adiacente. ¤ Grandioasa biserică se întinde pe o suprafață clădită de 1542 m²; lungă de 63 m, cu lățimea de32 m și
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
Din candela de cu iz de untedelemn. Pe nesimțite mai trecu un an, Fără să lase la plecare semn. Dar anii nevăzuți, cu pași ușori, Cu mers ireversibil se perindă, Ca niște singuratici trecători Când unul pleacă, altul e în tindă. Au nins din abundență veșnicii, Dar vreau să ningă și prin versul meu, Cu viscol, liniști, dantelării, Precum vor ninge iernile mereu... Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Azi ninge / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 388, Anul II
AZI NINGE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360547_a_361876]
-
i-a interzis să vorbească. De acum, din mormântul de sub ierburi, Se vor auzi doar suflări de rugă Până la a doua venire. Aici, acolo Perfida își țese pânza Ce miroase a moarte, Peste drum de zi, Miez de Rai. În tindă mioarele pasc din iarba grasă Crescută pe oase de sfinți, Întru așteptarea apei Adusă de femeia văduvă. Aici, nebunia pentru Hristos Nu are leac pământean, Pentru scânteia de Adevăr, Călugărul dându-și sufletul. Țara dorului de Iisus, Mândră ca soarele
POEZII DE MENUŢ MAXIMINIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360041_a_361370]
-
un frig timpuriu ce-ți dedea fiori. Cu o săptămână înainte bătuse și Vântu’al Mare și vremea se schimbase. După ce m-au ascultat, parcă-l văd pe betu’ taica, cum s-a sculat de pe pat și a eșit în tindă. Muma, șădea pe lavița ce o adusăsără de-afară și era pusă lângă sobă. Ședea dusă pe gânduri. După un timp a venit cu o ulcea de la Joi Mari plină cu vin din care măi sărea năstrapii. - Mărie! i-a
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
Primarul comunei, ing. Ilie Boiangiu, a găsit o casă veche, folosită pe timpul CAP-ului ca magazie, a demontat-o cu un grup de meseriași locali și a remontat-o în incinta Parcului Comunal. Casa respectivă are două camere și o tindă. Aici am organizat Muzeul Satului Grădiștean. Cu această ocazie a fost pus în valoare și Parcul Comunal. Am realizat acest muzeu în vederea conservării și păstrării nealterate a tradițiilor și obiceiurilor locale , a stilului arhitectonic specific grădiștean pentru generațiile viitoare, generații
MUZEUL SATULUI DE LA GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340340_a_341669]
-
îl ținuse muma sub vatra țestului, dar la Ropotin a făcut alt țest și s-a gândit să umble și la vatră, să-i schimbe niște cărămizi. Unde să-l pună!? Unde să-l pună!? Sub gâsca care clocea în tinda magaziei. -Că n-or fi căutat și sub gâscă! s-a mirat Popescu. -Cotrobăiseră peste tot și nu găsiseră nimic. Când ieșeau din magazie, a dracu’ gâscă își întorcea ouăle cu capul și a scos pistolul deoparte. Unul de-i
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
milă să omor, și cum și lor li-i milă să omoare!... am omorât, n-am omorât... cred că mor, cred că trebuie să mor! să știi de la mine!... uite, mă duc la vale, acasă, mă sui pe patul din tindă și încerc să mor! vii și tu? Autor: Ion Zimbru Sursa: Viața Liberă Galați
Mă sui pe patul din tindă şi încerc să mor () [Corola-blog/BlogPost/339930_a_341259]
-
clopotul religios și toaca strigă credincioșii din Rachelu să vină la biserică pentru slujba de vecernie, gospodarul cel harnic și flămând adaugă măgarul la cărucioară și, fără nici o vorbă, pleacă spre casă. După activitățile de seară, Mitică se întinde în tindă, pe un pat tare și odihnitor. Nu se culcă în odaia de culcat, la coasta femeii. Vrea să fie cât mai aproape de bătătură, nu cumva să-i “calce” ograda vreun profesionist în “subtilizat” găini, scule și alte bunuri materiale și
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
vin și vaci. Bunicul era priceput la toate. Își luase tejghea de tâmplărie, își făcuse forjă, râșniță pentru huroaie, țarc (lin) pentru pregătirea vinului, car cu roți de lemn și bandaj metalic, șopruri, grajduri, pătul și evident casă cu etaj, tindă și privor - specific gorjenesc. Iar noi copiii creșteam. Anii treceau, a venit școala. Eu am fost adus la Craiova iar fratele meu a făcut clasa a I-a acolo la Licurici. Oricum abia așteptam vacanța să revin cu drag în
Adi Popescu: O copilărie fericită () [Corola-blog/BlogPost/339255_a_340584]
-
nunta, înmormântarea, paraistasul) pregătirile pentru secerat, desfășurarea treieratului, scene de folclor local (bocete, blesteme, ghicitul, datul cu bobi) sau coptul porumbului și al dovleacului de copii la deal sau pe izlaz, fluieratul fetelor la poartă, ieșirea fetelor cu flăcăii în tindă,- toate acestea fapte au poezia lor în roman, petrecându-se într-o permanentă revărsare de energie. Unele pagini sunt adevărate imnuri închinate freumuseții pământului și anotimpurilor. În roman sunt integrate și scene din credințele populare despre Iele, niște arătări, de
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
părut un palat deși mai erau doar ici pe colo niște țigle înnegrite de vreme, iar păianjenii își țesuseră plasa peste tot. Treptele de scândură putreziseră dar o piatră de râu în apropierea lor m-a ajutat să ajung în tinda largă. Două uși de lemn cu clanțe mari, ruginite de vreme. Am apăsat clanța primei uși. Ea s-a deschis scârțâind ușor ca și cum un arcuș ar fi mângâiat coarda viorii. În față, cuptorul de pâine. Peretele din spatele lui lipsea, lemnul
CASA CU VOCI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341439_a_342768]
-
actele în mână și am revenit la iubita mea care mă aștepta nerăbdătoare. Am dormit în noaptea aceea jos, pe podeaua măturată cu un mănunchi de urzici. Și am auzit vocile. Erau voci voioase de copii ce se jucau în tindă, erau voci voioase de femei ce chemau la cină, erau voci voioase de bărbați care își odihneau trupurile istovite de munca de peste zi, ospătându-se cu un păhărel de țuică de prune, prune din livada de lângă casă. Pe Ina o
CASA CU VOCI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341439_a_342768]