984 matches
-
-se dirijat în cadrul acestora pentru scurte momente de timp. De aceea, el a lăsat în urmă o operă care oferă un spectacol dintre cele mai eclectice, în pictura românească. Se poate observa că în timp ce a pictat "" (expus în 1903 la "Tinerimea artistică" și în prezent la Muzeul de Artă din Cluj) în maniera realismului existent la sfârșitul secolului al XIX-lea, pictorul a sărit simultan la lucrări tipic impresioniste de origine "plein air"-istă, cum sunt "" și "". În același timp a
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
concepție decorativistă, chiar dacă înfățișarea personajelor este tridimensională. Busturile sunt decupate după o tehnică pe care a preluat-o mai târziu și cinematograful, adică de o linie care trece la nivelul pieptului. Tabloul a fost expus pentru prima oară la expoziția "Tinerimii artistice" din anul 1908 și poate fi considerat o operă care a marcat interesul pictorului față de evenimentele legate de Răscoala țărănească din 1907. Lucrarea înfățișează portretele a patru țărani, în care artistul a repartizat o demnitate și o forță morală
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
când pline de exuberanță și vervă, când sobre, în funcție de subiectele alese. Unul dintre cele mai strălucitoare peisaje pe care le-a realizat Apcar Baltazar este cel intitulat "La sârbi". Pictura a fost expusă în anul 1909 la expoziția organizată de către Tinerimea artistică și a purtat numele de "În zi de sărbătoare". Lucrarea se află astăzi la Muzeul Zambaccian din București. Imaginea a avut ca model de inspirație un peisaj aflat la marginea orașului, unde locuiau cultivatorii de zarzavaturi cunoscuți sub numele
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
mai mult decât în genul picturii istorice . Pe tematica simbolist mitologică artistul nu a pictat prea multe lucrări; se cunosc doar două mai importante: "Cristos plângând cetățile" și "Sfântul Gheorghe ucigând balaurul", ambele fiind expuse în anul 1909, prima la "Tinerimea artistică" și ultima la Salonul oficial din acel an. Părerile criticilor au fost dintre cele mai diverse și mai controversate. Astfel, Tudor Arghezi a considerat-o pe prima dintre ele ca fiind "... o pânză viguroasă, de o colorație gândită și
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
funcționat o școală primară armeană cu patru clase. Pe această clădire era amplasată următoarea inscripție: ""Această școală, cu tot mobilierul ei, a fost zidită spre a lăuda pe Domnul, cu mijloacele proprii națiunii armene, cu credința în Iluminator, pentru binele tinerimii armene din orașul Suceava. În anul după Hristos 1824, după calendarul armean 1273."" În ziua de 29 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Iacob, era obiceiul ca membrii comunității armenești din Suceava să organizeze o colectă; cu banii strânși se cumpărau vite
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
1913 a plecat să se trateze în Elveția, dar starea sănătății a continuat să se înrăutățească. În 1915 a apărut volumul de poezii "Stropi de soare", bine primit de public. Alexandru Terziman a scos în 1918 "„Biblioteca copiilor și a tinerimii"", împreună cu cu "I. Tedescul" (), cu care a colaborat în primul an de apariție, apoi o vreme singur, ulterior cu D. Iov, publicația apărând la București și Chișinău până în 1922. Barbu Nemțeanu intenționa să-și publice întreaga operă (poezie și proză
Barbu Nemțeanu () [Corola-website/Science/322306_a_323635]
-
organizau si un maial la Crucea Dreptății. Complementar grupului Junilor Dorobanți, funcționa în Șchei „Societatea Pajiștenilor — Crucea Dreptății” al cărui statut a fost publicat în tipografia brașoveană a lui Iohann Göth, care avea ca scop „cultivarea spiritului de societate în tinerime, nobilimea moravurilor și dezvoltarea inteligenței, îndemnul la muncă și economie”. La ora actuală Junii Dorobanți au 65 de membri, dintre care 17 junițe, înscrise în grup. Din 1993 funcționează cu personalitate juridică „Societatea Junilor Dorobanți” În ciuda faptului că se știa
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
Școala de Ofițeri din Botoșani, obținând gradul de sublocotenent în Regimentul 12 Infanterie. Ia parte la luptele la la Mărăști și Oituz, fiind rănit. În 1920 vine la București și se angajează redactor și desenator la „Revista copiilor și a tinerimii”. Deține cronica artistică în cotidianul „Ora” (1921). Prima piesă de teatru, Ciuta (Premiul Asociației Criticilor Dramatici, Premiul „I.L. Caragiale”) i se reprezintă în septembrie 1922 la Teatrul Național din București, apoi la Teatrul Național din Iași. În 1923 este ales
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
agitate de luptele până acum glorioase ale conaționalilor lor. Afară de aceea, aceste două abateri de până acuma, pe care le vom espune mai la vale, au fost provocate prin necuviințe mult mai grave comise de coloniștii din Bucovina, încît resentimentul tinerimei românești au fost firesc. Guvernul învecinat ar trebui să fie chiar mândru de aceste acte de rezistență, pentru că ele dovedesc temeinicia și valoarea educativă a școalelor din Austria. Dacă școalele de acolo ar deștepta numai mintea, lăsând simțirile inimei în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fost firesc. Guvernul învecinat ar trebui să fie chiar mândru de aceste acte de rezistență, pentru că ele dovedesc temeinicia și valoarea educativă a școalelor din Austria. Dacă școalele de acolo ar deștepta numai mintea, lăsând simțirile inimei în paragină, dacă tinerimea ar fi crescută numai pentru a-și căuta de interese personale, a se târâi înaintea puternicilor zilei și a săruta mâna care-i lovește, atunci desigur că acte de rezistență n-ar avea loc defel și-ar fi o dovadă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se fericesc neamurile și cum se pun la cale țările, adică au adunat multă învățătură din "Figaro", "Petite Republique Francaise" și, cu capul gol și punga item, s-au întors rânduri - rânduri în țară, ca să ne puie la cale. Această tinerime veselă și ușoară trăiește în România și se trezește în Franța, trăiește într-o țară săracă și au deprins cu toate acestea obiceiurile bogatei clase de mijloc din Franța, are trebuințe de milionar și bani mai puțini decât cinstita breaslă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a unității. Când prețuim astfel mărimile în numere, le numim cantități. Matematicile, a cărora Aritmetica constituie cea dintâi parte, sânt știința mărimilor. Cu modul acesta profesorii noștri de universitate, cu munca lor proprie, cu esperiența lor proprie, vin în ajutorul tinerimei cu scrieri despre cari sânt destul de modești a zice că nu sânt perfecte. Dar ne putem aștepta la mai mult? Cartea e aprobată de consiliul permanent din care fac parte atât d. Petrescu cât și d. Pseudo-Ureche, un coleg; director
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de acum un an la căderea Plevnei, deși de-a doua zi politica rusească s-a întors în contra noastră? Bucuria de atunci era pentru un eveniment în defavorul nostru. Cine nu-și aduce aminte că d. C. A. Rosetti, primind tinerimea academică, zicea cu glasul său patetic-prefăcut: "A căzut Plevna - dar mai rămâne o altă Plevnă de luat, Plevna internă a reacțiunii! ". Ce impresie mai fac astăzi vorbele d-lui C. A. Rosetti? În Cameră, unde era atotputernic, și-a luat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care ar fi ieșit deasupra pentru a cristaliza în el soiul de mizerie socială în cestiune. Cauza proprie a relelor noastre însă e lipsa de cultură adevărată, și sub cultura adevărată înțelegem pe cea productivă. Exceptând câteva centre din țară, tinerimea română nu se mai ocupă cu nici o ramură a producției naționale; ea emigrează cu miile prin Paris, Bruxelles, Piza etc. pentru a-și menaja un doctorat în drept și toți aceștia se-ntorc apoi în țară cu pretenția de-a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în permanență; în Germania se urmăresc ideile socialiste numai, în Rusia s-au urmărit orice soi de idee mai liberă, încît sub presiunea cea mai mare, cu umilirea patentă a corpului didactic și a studenților, universitățile rusești au crescut o tinerime pururea supravegheată în toate mișcările ei. Oricât de regretabil și de odios e dar faptul atentatului, izolat și restrâns la responsabilitatea morală a făptuitorului, și oricât îl dezaprobăm, el totuși rămâne un semn caracteristic al timpului, un simptom al unor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Austria cadavrul sângerând al României aruncat la picioarele contelui Andrassy, și cari a doua zi, ajungând miniștri, nu numai au promulgat și iscălit convenția, dar s-au și umplut de cordoane austriace. Iată exemplele de moralitate publică ce le dă tinerimea liberală. * Până la publicarea darii de seamă stenografice a discursului d-lui Lascar Catargiu, foarte însemnat prin atitudine și cuprins, dăm deocamdată în șirurile următoare un estras al acelui discurs. [10 iunie 1879] {EminescuOpX 271} ["OCUPAȚI CU STRÎNGEREA DE MATERIAL... Ocupați
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
epoca constituțională ca un evreu să fi căpătat titlu nobilitar sau să fi devenit ofițer în armată. În realitate cel mai îngăduitor Domn față cu evreii au fost Cuza Vodă. El le-a deschis școalele românești din care a ieșit tinerimea evreiască care face cu atâta foc parte din Alianța izraelită, el le-a dat egalitatea drepturilor civile, el a început a înrola pe câte unul în armată, dîndu-i ocazia de a deveni ofițer; el în sfârșit dispusese prin Codul civil
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
întreprinsă în contra generației trecute (v. Eliad) care privea cu spaimă propășirea spoielii și feneantismului în țară și combătea prin pene oțelite a unor adevărați apostoli demoralizarea sistematică, cu care liberalismul cosmopolit, individualismul orb, scepticismul infiltrat în mod artificial în vinele tinerimei noastre prin centrele pline pe cât de lumină pe atât și de corupțiune ale Apusului, începuse a împlea, ca buriana cea rea, straturile îngrijite pe atunci ale unei sănătoase dezvoltări. Astfel, sub auspiciile "hidoasei pocituri" s-a născut și încurajat acea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cifrată să ne ia ochii, ca să nu vedem mrejile de paianjen pe cari ea le ascunde? Oare încrederea oarbă în oameni cari au amăgit-o în toate cestiunile să fie demnă de o nație care crede în viitorul ei? Oare tinerimea noastră nu mai are alte idealuri decât acela de-a parveni fără muncă și prin veștejirea caracterului ei, prin lingușirea șefilor unei societăți anonime de esploatație? E drept că partidul conservator nu are, ba nici poate dispune de armele roșilor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
întîmpinări. Observațiile adică asupra vinei ce-o au germanii în împuternicirea jidovimei. Prin marile vorbe de "toleranță" și "cultură" ne-am lăsat seduși de-a comite o mulțime de stângăcii în învățămînt, erori cari amenință a corumpe cultura creștină a tinerimii noastre, și abia acum începem a înțelege că școalele simultane primare sunt numai pentru ca să nu fie "mai rău fără rău". E un minunat lucru toleranța, însă ea presupune că omul și-a câștigat deja o convingere religioasă puternică. Un bun
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acest popor în întunerecul ce cu drept i se cuvine, atunci abia poporul românesc își va veni în fire și va răsufla de greutatea ce apasă asupra lui, atunci va suna ceasul adevăratei libertăți. Dar suna-va acel ceas?. Oare tinerimea care astăzi își uită limba și datinele prin cafenelele Parisului și care se va întoarce de acolo republicană și îmbuibată cu idei străine răsărite din alte stări de lucruri, va mai fi în stare să înțeleagă pe acest popor, a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe deplin cu natura lor, ba de-a le crea chiar un capital de roluri, un repertoriu, potrivit nu atâta cu necesitățile de senzație a publicului celui mare pre cât cu necesitățile de dezvoltare a talentelor tinere. Mai fericit decât tinerimea artistică de astăzi a fost bătrânul Millo, care-a jucat totdeuna ceea ce i-a convenit lui și s-a dezvoltat astfel în linia dreaptă, pe când talentele tinere sunt adeseori silite, contra predispozițiilor lor naturale, să umble pe cotiturile unor roluri
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
primară evreiască „Luca Moise” din Ploiești, mai târziu ca profesor de filosofie și istorie la liceele bucureștene „Matei Basarab” și „Sf. Gheorghe”, precum și la Institutul Pompilian. Are multă vreme o activitate de „luminător” cultural: editează revistele „Steaua copiilor și a tinerimii” (1922-1923), „Amicul copiilor” (1924) ș.a., iar din 1925 figurează ca director al colecției „Lectura. Floarea literaturilor străine”, în care se publică nuvele din literatura universală. De altfel, împreună cu Ion Gorun, acum „compilează” Winetu de Karl May, însumând peste trei mii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
subtitlului, arătându-se că revista „nu aparține nici unei grupări oficiale studențești și cu atât mai puțin nici uneia dintre personalitățile universitare actuale. Ea este o creațiune, deci opera personală a unui mănunchi destul de numeros și puternic avându-și ramificațiile sale în tinerimea studioasă a celor patru universități din București, Cernăuți, Cluj și Iași”. Intenția de a adăuga un supliment artistic-literar cu titlul „Viața studențească literară” nu s-a realizat, dar în V.s. se publică, pe lângă articole privitoare la activitatea și problemele studenților
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290540_a_291869]
-
speciale beneficiază, după aceea, Brâncuși, arhitectura modernă, teatrul și cinematograful modernist, „interiorul nou”. Drept manifest al c. românesc trece un text în care nu figurează această vocabulă, apărut în al doilea număr pe 1924 al „Contimporanului” și intitulat Manifest activist către tinerime. Acesta e în perfectă consonanță cu manifeste avangardiste de pretutindeni, din unele preluând aproape textual propoziții-devize. Lozinca „jos arta [...]. Religia este minciună, arta este minciună” din programul grupului productivist al constructiviștilor ruși, devine „jos arta, căci s-a prostituat!” Îndemnul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]