1,438 matches
-
o fetiță de zece ani... Cel mic tresare: — Ce? Ce? Ce? Se pare că a repetat întrebarea de cel puțin douăzeci de ori, făcând salturi pe loc și răsucindu-se de parcă ar fi avut friguri. În ce-l privește pe tipograf, își păstra în continuare calmul și zâmbetul fin. Lui i se adresă judecătorul: — Nu sunteți surprins? Celuilalt ii luă ceva timp până să răspundă, îl privi pe Mierck din cap până-n picioare, și pe colonel, iar primarul îmi spune: „Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
făcut calculul: dezertor: împușcare. Ucigaș: ghilotina. În ambele cazuri, adio, lume! Nu voia decât să plece cât mai repede. Asta-i tot. Și să trimită la dracu lumea, cu ocazia asta. Bravo. Mierck chemă un jandarm care-l conduse pe tipograf într-o cămăruță strâmtă, o debara pentru mături de la etaj. Îl închiseră acolo, iar jandarmul se așeză de pază în fața ușii. Judecătorul și colonelul își acordară o pauză și-i dădură primarului de înțeles că îl vor chema când vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
lungul întregii seri, Louisette nu încetă să facă drumuri între primărie și casa primarului. Aducând sticle și supiere, luând carafele goale, aducând alte feluri de mâncare. Primarul era acasă, năucit, stând în pat, cu o febră care îl apucase deodată. Tipograful fusese luat și dus la morga clinicii. Un singur jandarm rămăsese la primărie să-l supravegheze pe micul breton. Louis Despiaux, așa îl chema pe jandarm. Un tip curajos, voi mai vorbi despre el. Biroul primarului, unde se instalaseră judecătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
a ieșit din lâncezeală. A început să geamă și să-și reia litania cu „Ce?“. Buna dispoziție a lui Mierck a fost întunecată de chestia asta. Așa că, între două îmbucături de jumări, i-a spus în câteva cuvinte despre moartea tipografului, cu un aer de nepăsare. Micul breton, care nu știa, cum nici Despiaux nu știa, de altfel, a primit vestea ca pe o piatră în plină figură. S-a dezechilibrat și era cât pe-aci să cadă. Despiaux l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
bancnote, modul prin care dovedea că banii aceia sunt ai ei și nu ai altcuiva. Dezertorul jură că găsise banii undeva de-a lungul canalului, pe mal. Deci chiar trecuse pe acolo! Da, și? Ce dovedește asta? Tot aici dormiseră tipograful și cu el, sub podul supranumit Caltaboșul - cunoscutul pod zugrăvit anapoda -, la adăpost de frig și de ninsoare, lipiți unul de celălalt: jandarmii găsiseră ierburile culcate la pământ în forma trupurilor lor. Și asta o recunoscuse imediat. Pe malul celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
sfârșitul poveștii și al meu. Ca și buzele, mormintele sunt închise de multă vreme, iar morții nu mai sunt decât nume pe jumătate șterse, scrise pe niște cruci: Belle de jour, Lysia, Destinat, Gravul, Barbe, Adălaïde Siffert, micul breton și tipograful, Mierck, Gachentard, nevasta lui Bourrache, Hippolyte Lucy, Mazerulles, Clămence... Mi-i imaginez adesea pe toți și pe toate, în frigul din pământ și în întunericul lui deplin. Știu că ochii lor sunt de multă vreme doar niște găuri goale și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
să folosească ! Din '705, 3 ani, la Râmnic în Eparhie : E bun Episcop și-nființează (și-aici), prima, Tipografie ! La Râmnic scoate 10 cărți : șapte-n română-a tipărit Apoi în Țara Românească, 8 ani, a fost Mitropolit ! ' Ființează noi Tipografii..."nouășpe" cărți ne dăruiește Dintre care "douășpe", să le citim în românește. În "șaptesuteșaișpe" e închis, pentru că turcii-au poruncit... Urmează caterisirea și în Sinai, surghinuit... Pe Cale, turcii l-au ucis...(de fapt, l-au Martirizat !) Iar trupu-n Râul Tungia
SF.MRT.ANTIM IVIREANUL, MITROPOLITUL ȚĂRII ROMÂNEȘTI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363444_a_364773]
-
însemnările din aceste “carnete”, (deocamdată neidentificate!) de către însuși Atanasie Marian Marienescu. În însemnările sale întitulate Căsătoria mea din anul 1865, păstrate în manuscris și puse la dispoziția noastră de către strănepoata sa, Doamna Melania Petrisor, care locuiește în casa de pe strada Tipografilor, nr. 22 din Sibiu, Atanasie Marian Marienescu descrie modul în care și-a cunoscut viitoarea soție, fiind prezent la Rășinari cu ocazia sfințirii noului episcop Ioan Popazu, în Duminica din 15 August 1865! Cu prilejul acestei sărbători, aici îl reîntâlnește
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA A II-A) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367260_a_368589]
-
parte, și toți laolaltă, la păstrarea ființei și culturii noastre. Adevărate pietre de temelie pentru altarul neamului românesc. Familia MARIENESCU a avut 2 copii: Delia- Ecaterina și Eugen -Dafin. În urma investigațiilor noastre, la Sibiu, în casa Anei Brote, de pe str. Tipografilor, Nr. 22 locuiește în prezent Doamna Melania Petrișor, fiica profesoarei Octavia Drăgulescu (1906-1998), unul din cei trei copii ai Deliei Marienescu, căsătorită Popovici, (Delia, Marius si Octavia). De semenea la Köln, în Germania, locuiește Dr. Ștefan Wachtler, fiul fiicei lui
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA A II-A) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367260_a_368589]
-
regească din Oradea, la 1885, până la pensionare, în 1900, anul când se retrage la Sibiu în casa Anei Brote, unde îl prinde “secera morții la 7/20 ianuarie 1915, “în chiliuța sa liniștită, dintr-o stradă laterală a Sibiului”, Str. Tipografilor, nr. 22. Își doarme somnul de veci în cimitirul din Dumbrava Sibiului, alături de soția sa Ana. Pe lângă obligațiile sale de magistrat, Atanasie Marian Marienescu a fost preocupat îndeaproape de literatură, folclor, etnografie, istorie, consacrându-se definitiv folclorului. Din scrisoarea sa
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
române vechi, de A. M. Marienescu. La 14 martie 1950 manuscrisele lui Atanasie Marian Marienescu erau donate Bibliotecii Mitropoliei din Sibiu de către colonelul Dumitru Stinghe, manuscrise primite de acesta din partea soacrei sale, fiica dr. Atanasie Marienescu din str. Livezii, nr. 22, (Tipografilor de azi), casa în care a locuit Marienescu. (Delia, fiica dr. A. M. Marienescu, unul din cei doi copii ai familiei Marienescu, a fost căsătorită cu dr. Lazăr Popovici, medic la Viena, iar după 1919 mutat la Sibiu. Astăzi e ziua
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
rugăm fraților ertați că și voi să dobândiți ertăciune de la puternicul Dumnezeu al căruia dar și milă și noi îl rugăm să fie cu voi. Amin. Al sfințiilor voastre plecat rugătoriu Mitrofan Episcopul Buzăului”. De asemenea tot la sfârșitul cărților Tipograful Mitrofan cu o deosebită meticulozitate redă caracterele literelor, semnelor tipografice utilizate (de la 20 la 53 de semne) în procesul de realizare a cărților sfinte: Sfârșitul lunii martie. Slovele azbukilor arată duernele tratajilor : fac de toți 25 Domnului IS-HS laudă, căruia
VARVARA MAGDALENA MANEANU, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349425_a_350754]
-
Poetul însuși pășește cu teamă pe treptele Cuvântului! Cu vipera durerii la șold, Marele Vrăjitor se ascunde în zilele nedormite, în pipa ocultismului și a melanholiei, cu sângele șiroind pe hainele-i mute, adunați deopotrivă: pietrarul și dogarul, cizmarul și tipograful, bancherul și căcănarul, îmblânzitorul de cobre și cinteza, fochistul și acarul din gara Balaci, și mierla ciufută, și primarul cel fălcos și fără maniere, toți cei ce au acces la brațul de turbă al vieții...” De mai bine de 40
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
mai importantă este lucrarea Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), publicată în 1981. Cu aplecare spre domeniul literaturii române vechi, pe urmele profesorului său ieșean I.D. Lăudat, istoricul literar cercetează vechile centre de cultură (Cozia, Govora, Bistrița, Horezu, Râmnic), cu meșterii tipografi, manuscrisele și cărțile ieșite din tiparnițele vâlcene, Antim Ivireanul, episcopul Damaschin, Chesarie de Râmnic, Grigore și Naum Râmniceanu fiind nume care au dat strălucire „școlii de la Râmnic". Cercetarea depășește cadrul local, interesând pe specialiști prin informația oferită, dar și marele
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
lui prin aceste locuri. Cercetarea din Toponomia Țării Loviștei (2001) se află la con �fluența istoriei cu lingvistica și etnologia. Autorul pune statornic în evidență contribuția locală la formarea, perpetua �rea, îmbogățirea și înnoirea tezaurului lexical al limbii române.Opera: Tipografi și tipografii (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1973; Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), Craiova, 1981; Drumuri pe Olt, București, 1983; Inscripții în cărbune, București, 1985; Itinerare vâlcene, București, 1987; Oameni și locuri vâlcene, București, 1989; Liceul „Alexandru Lahovari" (în colaborare), Râmnicu
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
folclorist, publicist; Nicolae Mazilu, general de brigadă (rtg), scriitor, publicist; preoții C. Cârstea, Const. Mănescu și I. Marinescu; Marie-Janne Taloș Măluțeanu, prof. filolog, publicist; arhimandritul Veniamin (Valer) Micle de la Mânăstirea Bistrița, teolog, profesor, artist plastic, cercetător istoric, publicist, editor și tipograf, care are 60 de volume publicate; Nicolae Moga, teolog, cercetător istoric, scriitor, publicist; Marian Pătrașcu, cercetător, scriitor, publicist; Eugen Petrescu, editor, publicist; Emil Istocescu, filolog, critic și istoric literar, cercetător, publicist; Gheorghe Sporiș, artist fotograf, publicist, fratele mai mare al
SCRIITORUL MIHAI SPORIŞ LA 60 ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356799_a_358128]
-
codiții grafice și de tehnică tipografică de excepție, având pe coperta întâia Frontispiciu din Tetraevanghelul de lux-1512 este structurată în Cuvânt înainte de Arhim.Veniamin Micle, l a 10 noiembrie 2007, Sfânta Mănăstire Bistrița, Studiu introductiv cu cinci subcapitole,Ieromonahul Macarie,tipograf român,cu 3 subcapitole ce abordează apariția Liturgherului la 1508,Octoihul la 1510 și Tetraevanghelul la 1512,Identificarea tipografului Macarie cu șase subcapitole, Locul activității tipografului Macarie cu șase subcapitole, Ieromonahul Macarie, creator de școală cu unsprezece subcapitole, Tiparul postmacarian
ARHIM. VENIAMIN MICLE IEROMONAHUL MACARIE-TIPOGRAF ROMÂN( 1508-1512) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356698_a_358027]
-
în Cuvânt înainte de Arhim.Veniamin Micle, l a 10 noiembrie 2007, Sfânta Mănăstire Bistrița, Studiu introductiv cu cinci subcapitole,Ieromonahul Macarie,tipograf român,cu 3 subcapitole ce abordează apariția Liturgherului la 1508,Octoihul la 1510 și Tetraevanghelul la 1512,Identificarea tipografului Macarie cu șase subcapitole, Locul activității tipografului Macarie cu șase subcapitole, Ieromonahul Macarie, creator de școală cu unsprezece subcapitole, Tiparul postmacarian,Concluzii privind cartea macariană cu patru subcapitole, Bibliografie selectivă,Indice de nume și Indice de locuri. În Cuvânt Înainte
ARHIM. VENIAMIN MICLE IEROMONAHUL MACARIE-TIPOGRAF ROMÂN( 1508-1512) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356698_a_358027]
-
a 10 noiembrie 2007, Sfânta Mănăstire Bistrița, Studiu introductiv cu cinci subcapitole,Ieromonahul Macarie,tipograf român,cu 3 subcapitole ce abordează apariția Liturgherului la 1508,Octoihul la 1510 și Tetraevanghelul la 1512,Identificarea tipografului Macarie cu șase subcapitole, Locul activității tipografului Macarie cu șase subcapitole, Ieromonahul Macarie, creator de școală cu unsprezece subcapitole, Tiparul postmacarian,Concluzii privind cartea macariană cu patru subcapitole, Bibliografie selectivă,Indice de nume și Indice de locuri. În Cuvânt Înainte autorul precizează necesitatea întreprinderii Prea Cuvioșeniei Sale
ARHIM. VENIAMIN MICLE IEROMONAHUL MACARIE-TIPOGRAF ROMÂN( 1508-1512) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356698_a_358027]
-
școală cu unsprezece subcapitole, Tiparul postmacarian,Concluzii privind cartea macariană cu patru subcapitole, Bibliografie selectivă,Indice de nume și Indice de locuri. În Cuvânt Înainte autorul precizează necesitatea întreprinderii Prea Cuvioșeniei Sale și scopul acestei lucrări ,deoarece până în prezent, marele tipograf Macarie ieromonahul nu s-a bucurat de o monografie privind viața și activitatea sa.Din această cauză,am considerat că realizarea unei asemenea lucrări se recomandă imperios-cu clarificările de rigoare-la aniversarea a cinci secole de la apariția primei sale cărți
ARHIM. VENIAMIN MICLE IEROMONAHUL MACARIE-TIPOGRAF ROMÂN( 1508-1512) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356698_a_358027]
-
cilindrice, până Macarie ieromonahul care avea chirilica necesară realizării cărților cunoscute ca fiind din perioada Cetinje.Fapt consemnat și de Virgil Molin în Tradiția artistică a Moldovei(pag.307 ) ,articol citat și de P.P.Panaitescu, p.531. Ieromonahul Macariue este tipograful care între anii 1508-1512 imprima în Țara Românescă primele cărți,așa cum specifică Arhim.Veniamin Micle,și anume:Liturghierul,la 1508,Octoihul la 1510,și Tetraevanghelul la 1512.Activitatea Ieromonahului Macarie s-a desfășurat în timpul a patru domnitori:Radu cel Mare
ARHIM. VENIAMIN MICLE IEROMONAHUL MACARIE-TIPOGRAF ROMÂN( 1508-1512) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356698_a_358027]
-
bine documentate, e genul de carte din ce în ce mai rar în peisajul literaturii contemporane care se grăbește să privească lumea prin ecranul calculatorului, uitând adesea că farmecul unei lucrări solide, tipărite pe hârtie tăiată pe lung, nu pe lat, cum fac unii tipografi grăbiți ai zilelor naostre, e o mică operă de artă. Celor care au făcut posibil acest regal în 500 de exemplare, din care sunt mândră să posed și eu unul și mai ales Domnului Alecsandu Rîpeanu, care a îngrijit această
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
în mână, patronul disperaților, Andrei, cu o cruce oblică, patronul minerilor și al căsătoriilor, Iacob cu bastonul de piuar, patronul piuarilor și al farmaciștilor, Toma cu lancea, patronul arhitecților și al zidarilor, Ioan care mustră șarpele, patronul scriitorilor și al tipografilor, Barnaba cu papirusul, patronul dogarilor. La fereastra dreaptă apar Petru cu cheia, patronul pescarilor, fierarilor și al ceasornicarilor, Matei cu securea, patronul măcelarilor, tâmplarilor, fierarilor, Filip cu crucea, patronul pălărierilor și al cofetarilor, Paul cu cartea și spada, patronul sticlarilor
PRAGA, CÂTEVA REPERE TURISTICE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354473_a_355802]
-
Lupu în comisia pentru traducerea cântărilor bisericești din grecește în românește, folosindu-se de noua semiologie hrisantică. În anul 1821 fiind refugiat la biserica Sf. Nicolae din Șchei, unde cântă la strană, îl cunoaște pe Ion Barac, celălalt traducător și tipograf de cărți populare cu care leagă o frumoasă prietenie de creație. La revenirea de la Brașov o cunoaște pe Zamfira Agurezean, de care se îndrăgostește și cu care intemeiază prima căsnicie, fără a avea însă mulțumire deplină. Din această căsătorie are
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
adus în Țara Românească de Constantin Brâncoveanu în jurul anului 1690. Aici a învățat meșteșugul tiparului de la episcopul Mitrofan, iar după câțiva ani s-a călugărit și a fost hirotonit preot. A desfășurat o bogată activitate de redactor, editor, gravor, traducător, tipograf, teolog, autor de Didahii și Proloage pentru viețile sfinților, episcop, mitropolit, ctitor de lăcașuri bisericești. A învățat bine limba română și a considerat Țara Românească drept țara lui de adopție pe care a iubit-o și pentru care și-a
SFÂNTUL IERARH ANTIM IVIREANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352629_a_353958]