459 matches
-
pretenții filozofice, Hasdeu și-a luat revanșa asupra lui însuși în poezia dramatică. A intuit zona unde originalitatea i se putea manifesta nestingherită și a renunțat deliberat la o convenție solid instalată; de aceea, lasă deoparte tonul solemn, limbajul ales, tirada kilometrică, nesfîrșitele considerații filozofice care grevau drama în versuri. Locul lor este luat, în Răzvan și Vidra, de limbaj popular, fragmente folclorice, expresii cotidiene. Naturalețea, spontaneitatea și exprimarea liberă înlocuiesc teatralitatea retorică.
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
și lumesc/ aceeași urdoare mă' nneacă și mă spală." (Spovedanie) Lucruri știute și răsspuse, avînd doar măruntul avantaj de-a ieși din fibra unui om în stare să se plece. Nu cu marea trufie rănită a romanticilor cîrpindu-și rana cu tirade, nu cu frumosul sictir al marilor învinși, nici cu nepăsare, nici cu slăbiciunea atacată, imediat, de insuportabila milă fără iubire. În schimb, cu nevoința unui truditor, avînd supunerea înțeleaptă a împovăraților, mai nobili, în tristă necîrtirea lor, decît cei care
Tendințe by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7649_a_8974]
-
în povești, mozaicul se întregește din risipiri și, cum un altul a spus-o de demult, desenul din spatele covorului capătă contur deslușit." (p. 180). Dacă aici avem prea multă dulceață și sfătoșenie pe centimetru pătrat, din panoplia cărturarului umanist, în tiradele altor personaje, semidoctismul, surprins cu maximă fidelitate, arată și finețea scriitorului centrat pe valori de profunzime: "Știți, io l-am ascultat pă tov. profesor. A fost în vară la noi, la Ufegheghetebe, pă Iancului. Și cu tov... nea... ? la cum
Pe Bulevard by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9607_a_10932]
-
Cioromârda, hipercompetente ca de obicei, nu ezită să o traseze. Splendide sunt însă episoadele în care acest parcurs de zeci de kilometri e intersectat de oficialitățile ce vin să-l învelească în discursuri pompoase pe defunctul Paraschiv. Cu gândul la tiradele ce urmează a fi susținute, în vidul propriei alcătuiri morale, bravii generali nu văd, pur și simplu, silueta contorsionată de suferință a unei mame care-și poartă copilul mort, într-un maraton al disperării omenești. Când Irina, împreună cu fata ei
Cod roșu (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7427_a_8752]
-
leziuni musculare de tip inflamator. În prezent, se delimitează trei tipuri de polimiozite: polimiozita primitivă incompletă, polimiozita din colagenoza și polimiozita paraneoplazica. Se întâlnesc forme acute, subacute și cronice. Examinări paraclinice: E.M.G. - se caracterizează printr-un traseu constituit din următoarea tirada - activitate bioelectrica spontană reprezentată de potențialele de fibrilație; potențiale polifazice care apar la contracția voluntară; activitate repetitivă cu frecvență rapidă (40/80 ciclii pe secundă) evocata de stimularea mecanică a mușchiului. Anatomia patologica - modificările morfologice în faza acută sau reprezentate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
rezolvarea vine, în primul rînd, din felul în care dramaturgul izbutește să reproducă pe scena liniștea. Din felul în care personajele învață să joace o scenă, să aibă reacții și să puncteze momente cheie în intrigă, tăcînd, nu lansîndu-se în tirade. După Kermode, acesta este punctul culminant în evoluția poeticității la Shakespeare, care presupune totodată și emanciparea de o retorică mai curînd convențională, a ornamentului și meșteșugului. Frank Kermode - Shakespeare's Language, Farrar, Straus and Giroux, New York 2000, 375 pag.
Poetul Shakespeare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16197_a_17522]
-
parcă ubicuu, de căldura cu care minte, părând a spune adevărul și numai adevărul; iar Don Iliuță, excentricul profesor de desen dat afară din școală, îi admiră sarcastic "capodopera de prefăcătorie", contracarată printr-un somn adânc, tras pe timpul unei noi tirade a directorului. A nu-l asculta sau, și mai bine, a nu-l auzi deloc e apărarea cea mai bună împotriva acestui ticălos cu inima de piatră și inteligența brici, care îi joacă pe degete pe toți. Pe când Celce ar
Oameni de piatră (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9704_a_11029]
-
altfel. De la textele dense, dramatice, grave ale Ilenei Mălăncioiu la cele ludice, molatice și încântătoare ale lui Emil Brumaru, de la prestidigitațiile savant versificate ale lui Șerban Foarță la discursul tensionat, expresionist-metafizic al lui Ion Mureșan și Ioan Es. Pop, de la tiradele expansivului Mihail Gălățanu la șerpuirile surprinzătoare ale lui Eugen Suciu și Lucian Vasilescu, ascultătorii au parcurs un univers poetic în continuă metamorfoză. Pe lângă această idee a unei polifonii artistice prinse în formula turnirului cavaleresc, organizatorii au plusat cu cea, la fel de
Turnir poetic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7819_a_9144]
-
2009), culegere din precedentele tomuri, dimpreună cu cele mai noi producte lirice, într-o remarcabilă continuitate de viziune, pe urcătoare trepte. Este o sinteză a unei vocații intarisabile a celui care și în viața profesională a recitat versuri, a pronunțat tirade, a îmbrăcat mantii, în duhul unor trecute epoci - ca și în cotidian! Un destin, firește, dar și un act de voință, o opțiune. Activitatea sa de creație, senină, luminoasă, cu răgazuri, raite și refugii în crânguri edenice a compensat pătimașele
În fericite aruncări de zaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6824_a_8149]
-
precum cel expus în muzeu și care pleacă la fel de nedumerit cum venise în privința autenticității ,originalului" de acasă, relativizează perspectiva la sugerarea că însăși opera admirată decenii în șir de Reger ar putea fi falsă. Sub cascadele frazelor ce-și rostogolesc tiradele în gol, repetând la nesfârșit aceleași formulări, uneori cvasitautologice, într-o dispunere adesea bipartită între afirmație și negație, ca o permanentă opoziție, se consumă originalitatea stilului lui Thomas Bernhard. Limbajul simplu, nemetaforic, ritmat obsesiv ca un contrapunct muzical, învăluie cu
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
Ai crede că urmează un encomion, cum un profesor de asemenea anvergură nu te îndoiești că merită. Cînd Pompiliu Constantinescu strecoară prima ironie: "Ca printr'un gros nour de praf, zărești gândul înecat în pulberea vorbelor." Crescendo-ul împunsăturilor mimează tiradele vorbitorului, iar trecerea de la om la operă dă lovitura de grație: "multe idei cunoscute de aiurea, aproape locuri comune ale cugetării contemporane, însă învălmășite, ca în urma unei catastrofe logice și îmbrăcate în haina unui jargon stilistic de o regretabilă originalitate
Tristeți și bucurii de breaslă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9066_a_10391]
-
la Spitalul 9. Cei doi ani "rulați", în fața pavilionului 11, de tânărul încă îndrăgostit, visând la însănătoșirea jumătății sale, îi aduc în fața ochilor o colecție întreagă de demenți, cu o nebunie expresivă, așa zicând, garantată. După ce își sufocă ascultătorii cu tiradele lor delirante, oratorii se supără și își strigă unul altuia: "Taci odată, nebunule!". Scăpați din acest infern, tinerii ajung, în fine, pe "calea strâmtă a dreptei credințe". Secvențele întinse ale acestei faze religioase, împreună cu ironiile sancționând ipocrizia unor "păstori" ai
Rufe murdare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9307_a_10632]
-
echivoc, se însăilează disputa frivol-existențială între el și ea din "Sub pălărie", sau desemantizarea comunicării din "Salvamarii". Întrupare a excesului de zel autoritarist în dauna libertății de mișcare a celorlalți, salvamarul nu pregetă să-și verse complexele într-o filosofică tiradă despre simțul datoriei, climax al autoelogiului de sine, inclusiv ca expert în gramatica strigătelor de ajutor ale celor pe cale de a se îneca. În contextul de pernicioasă nevroză de pe plajă, Bunicul este veritabilul salvamar al familiei, propunând evadarea într-un
Tragicomedii cu evazioniști by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16466_a_17791]
-
de pictor, iar în 1984 emigrează în Statele Unite. Abia după 1993 îi mai apar grupaje de poezii în Adevărul literar și artistic și în România literară, urmate de debutul în volum cu Un imperceptibil miros de Socrate (Cartea Românească, 1997). Tirada de pe Muntele Placid, este un volum bilingv, însoțit de desene proprii, foarte elegant grafic, de altfel. Poezia pe care o scrie Anca Pedvis este un neomodernism cumin-te, cu motivele binecunoscute ale îngerilor, dragostei, singurătății, deznădejdii, trecutului ș.cl., dar dacă tot
Literatură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12998_a_14323]
-
de diferite totuși? O spune foarte bine Florin Iaru în pre/postfața Timișoarei în trei prieteni: „Dacă poezia nu e frumoasă, daca nu are șarm și elegantă, chiar atunci când străbate teritorii întunecate, nu e poezie.” De luat aminte! Anca Pedvis, Tirada de pe Muntele Placid/The Mount Placid tirade, Editura Fundației Culturale Române, București, 2003, 150 p. Poésie nr. 98/ septembre 2003, Théâtre Molière/ Maison de la Poésie, Paris, 144 p. Dan Mircea Cipariu, Robert Șerban, Mihai Zgondoiu, Timișoara în trei prieteni, cu
Literatură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12998_a_14323]
-
Florin Iaru în pre/postfața Timișoarei în trei prieteni: „Dacă poezia nu e frumoasă, daca nu are șarm și elegantă, chiar atunci când străbate teritorii întunecate, nu e poezie.” De luat aminte! Anca Pedvis, Tirada de pe Muntele Placid/The Mount Placid tirade, Editura Fundației Culturale Române, București, 2003, 150 p. Poésie nr. 98/ septembre 2003, Théâtre Molière/ Maison de la Poésie, Paris, 144 p. Dan Mircea Cipariu, Robert Șerban, Mihai Zgondoiu, Timișoara în trei prieteni, cu două desene de Suzana Fântânariu, cu o
Literatură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12998_a_14323]
-
conducător. Tovarășul Iliescu a fost, cu oamenii voștri din partid, cu Băsescu, ministrul Transporturilor și la ora aceea, încă mai are nesimțirea să vină să spună. Voi ați omorît oamenii, voi, partidul lui Iliescu", a continuat Miron Cozma. După această tiradă a lui Cozma, Codrin Ștefănescu a decis să părăsească emisiunea.
Cozma, atac la Ştefănescu: Ai nesimţirea să vii să te dai victimă a Mineriadelor? Codrin a plecat din emisiune by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37902_a_39227]
-
nenorocit” de redactor avea replică, reproșându-i că prea taie pasajele în care se critică „anumite aspecte”, că prea se teme tot timpul „să nu se interpreteze”, Radu Mercea se înroșea de furie, începea să se bâlbâie, riscând o curioasă tiradă despre acțiunile sale de mare „îndrăzneală”: câți responsabili de aprozar destituise prin rubrica Ancheta socială, câți directori de școală schimbase, la câți academicieni dăduse cu „pleaftura”, ce poeți tineri promovase în paginile ziarului. Uita, intenționat sau nu, de cazul tânărului
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Ca să ne putem declara o satisfacție! A, nu la ziar, ci așa, în forul nostru interior. Un for mult mai preferabil decât forul roman, unde s a leorbăit atâtea secole, și tot degeaba! Până când barbarii nu le-au mai savurat tiradele și figurile retorice... Deși n-aveau habar de legile progresului istoric, de rolul imens al curiozității care îl trage înainte pe om!... Chiar și curiozitatea de a afla ce s-a mai întâmplat în biroul lui Beșleagă se înscrie sub
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
femeie nu mi-o mai dăduse vreodată, fericire poate fără viitor, da, cu siguranță fără viitor (căci e atât de greu de apărat!), dar care tocmai de aceea e de neînlocuit, îmi pusesem la punct mai cu seamă o mică tiradă, întotdeauna bine primită, pentru care sunt sigur că mă veți felicita. În esență, această tiradă afirma cu durere și resemnare că sunt un nimic, că nu sunt vrednic de iubire, că viața mea e în afara acestor lucruri, că nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
viitor (căci e atât de greu de apărat!), dar care tocmai de aceea e de neînlocuit, îmi pusesem la punct mai cu seamă o mică tiradă, întotdeauna bine primită, pentru care sunt sigur că mă veți felicita. În esență, această tiradă afirma cu durere și resemnare că sunt un nimic, că nu sunt vrednic de iubire, că viața mea e în afara acestor lucruri, că nu-i e dată fericirea obișnuită, fericire pe care, poate, mi-aș fi dorit-o mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
ale mele, fusesem mai sincer decât credeam, spusesem cine sunt și cum pot trăi. În ciuda aparențelor, eram deci mai demn în viața mea particulară, chiar ― și mai cu seamă ― atunci când mă purtam așa cum v-am spus, decât în avântatele mele tirade profesionale despre nevinovăție și dreptate. Cel puțin, văzându-mă cum mă port cu făpturile omenești, nu mă mai puteam înșela asupra adevăratei mele firi. Nici un om nu e ipocrit în plăcerile lui ― oare am citit asta undeva sau am gândit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
reacție de proprietar înfricoșat Odinioară nu-mi încuiam nici apartamentul, nici mașina. Nu păstram banii sub cheie, nu țineam la avere. La drept vorbind, îmi era puțin rușine că sunt bogat. Uneori mi se întâmpla chiar să exclam, în cursul tiradelor mele mondene: "Proprietatea, domnilor, e o crimă!" Neavând inima îndeajuns de generoasă ca să-mi împart bogățiile cu un sărac care să le merite, le lăsam la îndemâna unor hoți eventuali, nădăjduind să îndrept astfel nedreptatea cu ajutorul întâmplării. Astăzi, de altminteri, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
Dorm... Ce griji au? zise ea vădit enervată de întrerupere. — Dar nu dorm cam de mult? Unde or coborî? Să nu rămână prin tren... — Păi da, că și tinerii din ziua de azi... Profesorul de latină se sperie. Iar începea tirada. Mămă ița se pornise iar... Poate ar trebui să-i întrebăm? zise el timid și în grabă. Mămăița nu așteptă a doua invitație. Îl scutură pe tânăr de umăr. — Maică, da’ voi unde trebuie să ajungeți? Că mai e nițel
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
să rămână-n țară." Ah, asta era! se dumiri ea. De asta nu mi-a scris un rând! De asta n-a dat un semn de viață de-atâta timp! De asta... Nu știu dacă de asta, îi temperă el tirada, și glasul lui părea să spună cu totul altceva. Ei, bine, trebuie să-ți spun... voiam să-ți spun din capul locului, dar m-a inhibat bătrâna, prietenul meu, mai exact spus, fostul meu prieten, a alunecat pe un povârniș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]