455 matches
-
de furie. Nenorocito! ― Cred că ai auzit de un aparat numit distorsor ― îi răspunse cu răceală Mașina. Atâta vreme cât acest aparat va acționa asupra mea nu pot face nici o declarație publică. Gosseyn, care tocmai se pregătea să dea drumul unei noi tirade, renunță și rămase tăcut, în timp ce Mașina continuă: ― Un sistem de creiere electronice este o structură ciudată și foarte limitată. Ea funcționează pe bazele unui flux intermitent de energie. În cursul acestui proces, întreruperea fluxului la momentul potrivit este la fel de importantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
te-a făcut să rostești deodată o afirmație cu atît de multe implicații ascunse? Aștept un răspuns. ― " Deodată" nu este cuvîntul exact, răspunse sec prințul. De mai bine de o lună tot stau aici și-ți ascult cu uimire crescîndă tiradele enervate. Și-mi pun mereu o întrebare. Ești curioasă să știi care e această întrebare? Femeia avu o ezitare. Deja răspunsul luase o întorsătură care o făcea să nu se mai simtă la largul ei. Totuși riscă: ― Spune-mi. ― Întrebarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
arată? Adevărul e, dragă Dinule, că și noroiul e de origine divină, ca florile; că murdăria și caracterele infecte au aceeași origine ca puritatea. Sau crezi cumva că există două lumi, una creată de Dumnezeu și alta complotată de diavoli?'' Tirada asta arată, singură, că pe culmile vanității devenisem opac. Lumea azilului avea logica ei pe care, plin de mine, o ignoram mergând ca un urs acolo unde trebuia să înaintezi ca o vulpe. Ceea ce a urmat n-a fost de
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
după proiecție. Cunoștea foarte bine piesa lui Shakespeare, era evident, și spunea Mark Antony În loc de Marc Antoine. Ca să nu rămîn mai prejos, spusesem și eu pînă la urmă Marcus Antonius: la urma urmei, eram Între universitari. Știa pe de rost tirada: „Friends, Romans, countrymen, lend me your ears“. Un student mai puțin sensibil decît mine la farmecele Anei Augustina spusese cu glas tare: „A, nu! Nu vrem un recital poetic aici!“. Ea venise apoi după mine: „Ce ți-a venit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
dincolo de femeia care tușeșete. Este o ușă. Duce la dependințe. Virginski locuiește acolo, la parter, cu meșterul de cabineți Kezel. După tensiunea confruntării, atmosfera reveni la amuzamentul vulgar de dinainte. Râsetele acum, însă, erau la adresa bărbatului în sacou, care suporta tiradele lor adresate eșecului său de a le asigura o sticlă de votcă. În ciuda succesului, Porfiri părăsi masa de joc cu reținere, aproape dezamăgit. Avea sentimentul că ei o terminaseră cu el. Nu-i rămânea decât să se întoarcă la munca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
ghicești. Nu cred În astrologie sau În chestiile astea supranaturale. Pariez că n-ai să ghicești. Kitty se uită fix În frumoșii lui ochi negri. Recunoscu forma și energia, le mai văzuse undeva. Chiar Înainte să-și fi terminat el tirada, zise: — Ești În Gemeni, nu? — Doamne! Da! zise bărbatul. Cum naiba de ți-ai dat seama? Ca un adevărat gentleman, sună imediat la aeroport să cumpere biletele de avion. — La ce oră doriți să plecați? — La opt dimineața, zise Kitty
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
pe Dumnezeu de-un picior, și apoi un șef de departament nu e decât un funcționar, îndeplinește ordinele care vin de sus, poate chiar să ne înșele cu explicații nefondate, numai ca să facă pe importantul. Marta ascultă până la capăt lunga tiradă a tatălui, dar nu răspunse. Dacă, așa cum părea evident, el voia să aibă ultimul cuvânt, de ce să-i strice plăcerea. După ce tatăl ei ieși își spuse însă, Ar trebui să fiu mult mai înțelegătoare, să mă pun în locul lui, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
arată? Adevărul e, dragă Dinule, că și noroiul e de origine divină, ca florile; că murdăria și caracterele infecte au aceeași origine ca puritatea. Sau crezi cumva că există două lumi, una creată de Dumnezeu și alta complotată de diavoli?” Tirada asta arată, singură, că pe culmile vanității devenisem opac. Lumea azilului avea logica ei pe care, plin de mine, o ignoram mergând ca un urs acolo unde trebuia să înaintezi ca o vulpe. Ceea ce a urmat n-a fost de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
un gen literar: Poemul, spre care tind toate încercările cu pretenție de ritm, imagini și idee”. În numele Poemului unificator sînt respinse „fruntariile” fixate artificial de către „școlile de litere” între diversele formule literare. La Adrian Maniu, „poet și poet român fără tirade”, inspirația tradițională către care s-a orientat după război („Motive destule în icoane, în cruci, în odoare, în cusături în trei ițe, în uitatul olărit românesc”) nu e recuperată tezist, „patriotic”, ci estetizant. Aceeași respingere a imitației superficiale, aceeași voință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
chipul cel mai incredibil? Cu toate că în acest oraș există cel puțin trei sute de mii de locuitori, El ne pune încă o dată față-n față tocmai în mijlocul acestui babel. De ce oare? M-am ferit să mă las târât într-una dintre tiradele sale, preferând să-l îmbrățișez afectuos și să-i spun: - Așadar, asta era destinația ta de taină? Te întorci de unde ai plecat, Garibaldo. Locuia la o mănăstire numită Blachernitissa, biserica unde era adorată Fecioara care a salvat Bizanțul în chip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
picior. — Altarele voastre vor fi pustii. Coloanele voastre se vor prăbuși, idolii voștri vor fi zdrobiți. Operele voastre vor fi șterse. Eu voi face din orașul vostru un deșert. Tati - care nu-l suporta pe vagabond și era enervat de tirada lui apocaliptică pe care trebuia să o asculte În fiecare zi - Îi târî de acolo. În vârful clopotniței extrem de Înalte, clopotul Încă mai bătea - bătăi Întunecate, mute, profunde, ce păreau să vină chiar din cer. În piața din fața bisericii, părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
GARDIAN.): Taci, Bruno, taci... (Către ARTUR.) Gândiți-vă puțin, eu apelez la dumneavoastră pentru că știu că veți înțelege; pentru că ar fi mult mai bine dacă... ARTUR: Dacă? CĂLĂUL: Dacă v-ați sinucide, domnule! (Consternare pe fețe.) CĂLĂUL (Intră repede în tiradă.): Făceți-ne această bucurie! Acest imens dar, acest serviciu... O moarte ca o dovadă de devotament! Fiți bărbat! De ce să vă tai capul? De ce să muriți de mâna mea? Fiecare are mâna lui. Sunt bătrân, îmi tremură mâna... Să terminăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
se pot bucura, În timp ce se află În viață, de această cinstire supremă, constând În atribuirea numelor lor unor străzi sau unor bulevarde din Capitală ori din alte orașe mari ale țării noastre. Cei doi exilați s-au lansat Într-o tiradă plină de elogii la adresa lui Paul Goma, zicând că acesta a trecut printr-o anchetă dură la Securitatea din București, iar la Paris avea să fie ținta unei nereușite tentative de ucidere, pusă la cale de Securitate. Luând cuvântul, am arătat
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
era capabil să stabilească o serie distrugătoare de numere, cum spunea că e În stare. Să-l ia naiba pe Berg, cu discursurile lui imprevizibile, parcă vorbea unei alte asistențe, nevăzute. Thomas vroia să nu mai piardă vremea tot ascultîndu-i tiradele nesfîrșite. Dar, după cîteva zile, o săptămînă, cel mult, abia aștepta să treacă iar pe la anticariat. Nu vroia să Își refuze o plăcere aparte. Chiar se simțea bine acolo. Într-o lume mult prea veselă, Într-un veac ce se
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Brusc, după o vreme - o zi-două, cîteodată -, Thomas se liniștea iar. „Străinul acela din tren se Înfierbîntase, vorbea, la un moment dat, ca de la o tribună“, Își Începuse Berg povestea. „Dacă l-ai fi văzut!...“ Anticarul chiar Încercase să redea tirada călătorului, dacă nu cumva chiar el o inventase, pe loc; propriile lui gînduri puse În seama unui necunoscut, de la Berg te puteai aștepta la așa ceva. „«Vom fi minoritari!», aproape că a strigat călătorul. «Cred că sîntem deja! Resturile lumii albe
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ei, de aceleași mizerii! Ascunsă după Isus! Care o va judeca!...»“ Călătorul era nebun! Ori Berg! Ultima parte a discursului parcă o ținuse Antonia! Berg se Înroșise, privea fix spre Thomas, care ascultase derutat; anticarul chiar redase, fie și aproximativ, tirada călătorului din tren sau Își strigase propriile convingeri, trecute, din precauție, În seama unui necunoscut și acela fictiv? Ori, perfid, doar Încercase să provoace? Berg nu se dovedise niciodată xenofob și nici puritan sau prea cuvios nu se arătase; avea
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
gloanțe adevărate. Carababă își atinsese ținta vieții sale: "jucase teatru adevărat". Ioanide concepu o antipatie specială împotriva lui Tudorel, aflând că el fusese acela care adusese pe Gavrilcea în casa Hergot. Fără această imprudență, Pica ar fi fost salvată. Toate tiradele doctrinale, citite de arhitect în memorialul lui Tudorel și care-i atrăsese atenția la lectură, îi apărură acum ca mizerii ale unei minți hrănite cu literatură proastă și pervertită în medii suspecte. Mania aceasta a lui Tudorel de a face
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
susține că interpretările persoanei depresive asupra propriei experiențe sunt influențate nu atât de realitatea experimentată, ci de emoțiile sale legate de respectiva experiență. Beck sugerează că persoanele depresive prezintă o schemă a sinelui negativă care dă naștere gândurilor automate și tiradei cognitive. El se sprijină în formulările sale pe dezideratul tuturor modelelor cognitive care susține că procesele cognitive mediază toate răspunsurile comportamentale și emoționale sau, altfel spus, simțim ceea ce gândim". Teoria cognitivă a depresiei formulată de către Beck consideră depresia, o lipsă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de parale pentru a lua o acțiune la Banca de schimb. Deoarece blestem banii, judecați dacă trebuie să blestem și semnul înșelător! Atunci nu îmi mai rămâne decât o ipoteză. Sunteți un nou Diogene și mă veți plictisi cu o tiradă în stilul lui Seneca privind disprețul bogățiilor. Cerul mă scutește de asta! Căci, vedeți dumneavoastră, bogăția nu înseamnă un pic mai puțini sau un pic mai mulți bani. Ea înseamnă pâine pentru cei înfometați, haine pentru cei goi, lemne care
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
soi de scriere sînt: un spital de bolnavi, daca se poate de ofticoși, în acest spital câteva cântece vesele esecutate în cor de dame în costum național - cu condiția ca vorbele cântecului să rămâie întotdeauna un misteriu consacrat d-zeirei chineze - tirade lungi în cari vorba român și păgân își discută cu o rară îndărătnicie șirurile textului - căci fiecare șir conține cel puțin un român și un păgân; un trădători, care e atât de negru zugrăvit încît ne mirăm că nu hîrăie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Power and Peace, 3rd edn, New York: Knopf. -(1948) Politics among Nations: The Struggle for Power and Peace, New York: Knopf. -(1946) Power Politics versus Scientific Man, Chicago: University of Chicago Press. -(1936) 'Positivisme mal compris et théorie réaliste du Droit international' (tirada aparte de la 'Coleccion de Estudios históricos, jurídicos, pedagógicos y literarios'. Homenaje a D. Rafael Altamira). -(1933) La notion du 'politique' et la théorie des différends internationaux, Paris: Sirey. Mouritzen, Hans (1997) 'Kenneth Waltz: a critical rationalist between international politics and foreign
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
șiretenie nativă, și Catella, geloasă, dar înșelată în încercarea ei de a-și păzi soțul, ajungând în patul pretendentului. Limbajul Catellei este unul truculent, uneori chiar trivial, încărcat de invective colorate, în mânia ei femeia dezlănțuindu-se într-o adevărată tiradă de ponegrire a presupusului vinovat și anticipând-o pe târgoveața din Bath a lui Geoffrey Chaucer. Suntem la antipodul eleganței de până acum, dacă cuvântul de spirit salva o lume și îi conferea noblețe, cuvintele-injurii deconstruiesc, atenuează și chiar fărâmă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dorință de eliberare, de evadare de sub tirania geloziei și a absurdității unui soț incapabil de orice formă de empatie. Povestirea neguțătorului, în același timp una dintre cele mai amare, dar și cele mai finisate și riguros construite, nu este o tiradă împotriva căsătoriei, ci mai curând contra acelor soți decrepiți și geloși, ce se încadrează în tipologia 895 „The month of May, rather than April, was also traditionally associated with lust and love.” Jessica Cooke, art. cit., p. 409. 896 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
umane. Textul poate fi înțeles mai bine ca o remedia amoris, un fel de rămas bun literar luat de la temele amoroase și pline de pasiune ale operelor precedente. Este un pamflet amar, în care Boccaccio se referă la femei în tirade violente, care realizează o abolire, o crudă distrugere a tot ceea ce însemna feminitate atrăgătoare și îndrumătoare. Titlul cărții, care a fost îndelung dezbătut, vine posibil dintr-o sursă antică sau din tradiția acelor exemplum, potrivit cărora cioara (corvo) s-a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
șiretenie nativă, și Catella, geloasă, dar înșelată în încercarea ei de a-și păzi soțul, ajungând în patul pretendentului. Limbajul Catellei este unul truculent, uneori chiar trivial, încărcat de invective colorate, în mânia ei femeia dezlănțuindu-se într-o adevărată tiradă de ponegrire a presupusului vinovat și anticipând-o pe târgoveața din Bath a lui Geoffrey Chaucer. Suntem la antipodul eleganței de până acum, dacă cuvântul de spirit salva o lume și îi conferea noblețe, cuvintele-injurii deconstruiesc, atenuează și chiar fărâmă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]