5,494 matches
-
A. Fadeev, N. N. Nikitin, A. N. Râbakov, T. Z. Semușkin, Boleslaw Prus ș.a. I s-a acordat Premiul special al Uniunii Scriitorilor pe 1980. Narațiunile din Orașul cu fete sărace prefigurează unele scrieri ale lui T. consacrate spațiului închis. Nuvela titulară conține în schiță cadrul romanului Un port la Răsărit: un oraș „strâns între stepă și limanul Nistrului”, fără păduri în jur, cu ierni cumplite și suprapopulat de fete: Cetatea Albă. Instantanee de viață, unele cu pronunțat specific rusesc, aduc majoritatea
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
cu încetinitorul. Vocația „anonimatului”, pe care Marian Popa o considera caracteristică pentru situațiile din prozele lui V., se află în legătură cu această predilecție pentru abulia psihică, definitorie pentru personaje și care impune narațiunii un ritm lent de evoluție. Izbutită este proza titulară, ce urmărește etapele destrămării unei căsnicii și consecințele asupra protagonistului. Povestirea Piatra lui Pan, lipsită de coagulare epică (finalul sugrumă dezvoltarea intrigii și o reduce la un posibil fragment de nuvelă), se detașează totuși printr-o ingenioasă surprindere a atmosferei
VASILESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290452_a_291781]
-
Literatura Română, secția română-latină, a Universității din București (1974-1978). Mai întâi profesoară de română și latină la Giurgiu, își dă demisia, după trei ani de șomaj revenind în 1985 în învățământ la București, ca suplinitoare, iar din 1990 ca profesoară titulară. Obține titlul de doctor în filologie în 1999 cu teza Nicolae Iorga - critic și istoric literar. Debutează în 1976 la revista studențească „Convingeri comuniste”. Va mai colabora la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Viața românească”, „Manuscriptum”. Antologia Mihai Eminescu. Studii
VAUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290471_a_291800]
-
delicatețe sub insurgență și neconformism. Proze ceva mai viguroase sub raport epic, deși provenind din același filon (și cu unele surprinzătoare afinități simultane cu textele onirismului estetic ori cu literatura lui Friedrich Dürrenmatt), sunt cele din volumul Moscuna (1975). Piesa titulară e o narațiune pseudopolițistă, un fel de replică parodic-fantastă la Emil și detectivii de Erich Kästner, cu accente inteligent satirice. Și celelalte povestiri (Mario Martin, Un sandviș cu șuncă, Gloria doctorului Odel ș.a.) combină ingrediente bine administrate: umorul negru, observația
VASILIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
Spre fericire (1921), Visătorii (1925) - o povestire despre alegerile și oamenii din Cadrilater, dar și cu multe săgeți contra literaților români, Se-aprind făcliile (1935) și romanul Rug (I-II, 1943), care absoarbe și substanța epică din Spre fericire. Piesa titulară din culegerea de proză Se-aprind făcliile povestește cazul unei fete care a căzut victimă unui amor pe cât de irezistibil, pe atât de nepotrivit, cu intenția de a ilustra caracterul irațional, implacabil și dezastruos al pasiunii, dar și incongruența dintre
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
da foc cerului cerul/ va surâde acestui incendiu”). Poemele pot fi considerate, totuși, exerciții de digitație, ținând seama de talentul de prozator afirmat cu brio la scurtă vreme, cu nuvelele incluse în Moartea din fereastră. Cea mai izbutită este piesa titulară, poveste - cu noimă alegorică - a unui bondar care se stinge captiv între geamurile duble ale unei încăperi, fascinat de peisajul verde-luxuriant de afară și înspăimântat de tenebrele din interiorul clădirii. De altfel, fiecare text pare să fie câte un „exercițiu
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
rigid, „realismul nețărmurit”. În proza românească nu existau romane construite asemenea celor din ciclul ce debutează cu F (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor) și din cel intitulat Viața și opera lui Tiron B. (I-II, 1980-1982; Premiul Uniunii Scriitorilor). Funcția literei titulare e aceea de a preveni cititorul, asemenea unui semn pe o poartă, că, deschizând cartea, pătrunde într-o lume bizară, tulbure, întoarsă pe dos, răscolită, scoasă din țâțâni. Un țăran și-a instalat culcușul într-un plop, profesorul de desen
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
în Sufletul grădinei (1920) un parnasian, ci un simbolist minor, descendent din D. Anghel. El cântă „moartea florilor”, înregistrează „visul unui flutur” adormit pe o floare, „rugăciunea florilor”. Tonalitatea și figurația din a doua carte sunt cuprinse rezumativ în piesa titulară: „S-a scuturat o chiparoasă/ Și florile se-apleacă toate,/ S-o vadă cât e de frumoasă,/ Când moare fără de păcate”. În toată plinătatea lui, melosul simbolist, elegiac, languros, sună în poemele fără forme fixe, unele în vers liber, ce
MOSOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288260_a_289589]
-
fratele tocmai se spânzurase. Și aici, ca în Desfigurații, fluxurile vieții interioare, marcate acum de mari tensiuni, de cutremurări distrugătoare, sunt dezvăluite verosimil. Situația structurantă din roman - pasiunea a doi frați pentru aceeași femeie - este prefigurată în schiță de nuvela titulară a volumului Nălucile (1945). O femeie pendulează între doi bărbați, care însă nu sunt frați, și în Episod. În Cei trei o fată își dispută un băiat cu sora acestuia. Celelalte nuvele expun situații și mai puțin obișnuite, ciudate sau
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
neliniștită. Astfel, fotbalistul din Victorie visează să facă din jocul său un spectacol, dar tocmai în meciul în care urma să-și dovedească arta suferă un accident grav și moare contemplând cerul „alb și liniștitor și pur”. Personajul din povestirea titulară, o femeie, își pune întrebări directe despre moarte: „Și cum va fi?... La ce vârstă se moare în general? A muri? Să mori? Ea va muri?” Tot în povestiri autorul exersează analiza psihologică minuțioasă, tinzând să surprindă reacțiile cele mai
MUNTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
Tendința de a surprinde inefabilul unei stări sufletești este prezentă și în culegerea Insul (Texte, semne, apocrife) (1968), din care, în afară de piesa eponimă, nimic nu este diferit ca modalitate narativă de schițele din Iarna când e soare. În schimb, nuvela titulară este una dintre cele mai izbutite scrieri ale lui N. Pendularea între aparență și esență este împinsă aici până spre ultima ei limită, aceea dintre viață și moarte. Odată cu Un bucureștean în trecere prin București (1979), scriitorul apare în inedita
NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288380_a_289709]
-
violență ce frizează uneori agresivitatea. În general, starea cea mai propice marilor elevații lirice e, în opera lui P., frenezia. Dintre marii moderni, Arthur Rimbaud este poetul cu care autorul Fântânii somnambule are cele mai substanțiale afinități și chiar metafora titulară e o replică la Corabia beată. În Rimbaud își are una din rădăcini expresionismul și, încă din primele trei cărți de versuri, romantismul funciar al lui P. învederează propensiuni expresioniste. Potrivit propriei declarații, insidios autopersiflantă (din Iubiți-vă pe tunuri
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
universului, într-o rostire caldă, muzicală, incantatorie. Cu Lemn de sticlă (1982) această percepție se traduce în recuperarea purității și a candorii, a puterii de a mai crede în „himere” și, deopotrivă, în construirea unui univers cristalin și transparent (sintagma titulară a cărții nu se voia doar o alăturare șocant-suprarealistă), dominat de lumină. Aer, cer, zbor, aripă, ninsoare se instituie în cuvinte-cheie, metamorfozând și diafanizând teluricul: „Ninsoarea iarăși podidește cerul/ și drumul se transfigurează/ pierdut înspre real”. Acum apar mai clar
NOVAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288489_a_289818]
-
toate textele lui O. Fraza scurtă, uneori telegrafică, indecizia și alternarea planurilor narative, relatarea indirectă și dialogul economic, frust, uneori, sau ambiguu, elementele argotice și notația rapidă, întretăiată de monologuri interioare contribuie la configurarea caracterelor. Așa se întâmplă în nuvela titulară a volumului Între două trenuri, povestea unui divorț într-un stil cinematografic, de realism psihologic, ca și în romanul Puștoaica, unde prezentul unei iubiri cu aer boem reactualizează amintiri sentimentale tragice, ori în jocul convenție/ invenție ce generează unele dintre
OMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288534_a_289863]
-
al motivațiilor înconjoară întâmplări banale sau, în chipul cel mai firesc, situații neverosimile, cu valoare simbolică. Spre exemplu, membrii familiei Mirmidon și vecinii lor se întrec în construirea, pe acoperișul caselor, a câte unui turn cât mai impozant. În proza titulară din Eram fericit în noaptea cu lună (1974), comicul ia naștere din întorsăturile neașteptate pe care autorul știe să le dea unor împrejurări cărora logica receptorului le prevede un alt traseu. Venind să ceară niște bani unui prieten pe care
PALAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288626_a_289955]
-
poem al devenirii prin privire”. Senzitivitatea și selenaritatea eminesciană sunt decriptate printr-un demers empatic, de acută și voluptuoasă participare. Cea de-a doua carte a lui M., Dramaturgia lui Lucian Blaga (1984), prima lucrare de proporții consacrată exclusiv temei titulare, urmărește, nu fără intenție polemică și recuperatoare, o „punere a teatrului blagian într-o lumină specific spectaculară”. „Sistemul dramatic” al lui Blaga este analizat din perspectiva „dominantelor” conflictuale (credință versus religie, tragicul opțiunii, sacrificiul necesar), psihologice („daimonia” ca energie ambivalentă
MIHAILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
și prietenă a lui Mircea Eliade (ca și, dintre actualii membri, specialiști în studii religioase precum David Tracy și Anthony C. Yu), numită pe catedra care încă poartă numele savantului român, în pofida revelațiilor privind tinerețea lui politică, reprobată energic de titulară; inteligentul și spumosul Marc Fumaroli, o importantă legătură cu mediul parizian; temeinicul Ralph Lerner, filozof politic specializat în Evul Mediu și în secolul al XVIII-lea, între altele, exeget al lui Tocqueville și autorul unei excelente comparații între revoluțiile americană
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de la Almanahul literar”. În fond, În urmă cu doi ani, acest lucru Îl pretindea Încă din titlu și Scânteia 37: Să luptăm pentru o critică de artă principială, pătrunsă de spirit de partid; În urmă cu trei ani, aceeași cerință titulară: Mai multă principialitate În tratarea problemelor artei și literaturii, iar Întreaga direcție, de la „același izvor cură”: Poezia putrefacției și putrefacția poeziei de Sorin Toma39, studiu care a fost și continuă să fie considerat piatra de Încercare a criticii marxiste românești
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Neliniștea), degradarea comunicării interumane paralel cu degradarea mediului social (O plimbare scurtă după orele de servici, elaborare contrapunctică de scene vorbite pe subiecte birocratice și de imagini ale orașului în mizerie) și, în sfârșit, tema cuplului, ce revine în proza titulară. Obositoare prin tehnicismul stil Noul Roman francez, prozele din Vară-primăvară (1989) restituie fragmente de umanitate alterată (mediul social îmbâcsit și fără ieșire, cuplul în disjuncție irepresibilă, emigrantul întors în țară, nemaireușind să comunice cu nimeni, deși familia îl aștepta cu
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
ale trecutului autobiografic. Intitulată de-a dreptul Reportaj, o bucată aduce imagini ale Dunării revărsate peste locurile în care tatăl naratoarei pătimise, ca deținut politic, în anii terorii dejiste, refăcând în context seara de răvășitoare amintire a „ridicării” lui. Narațiunea titulară descrie traiul, în aceeași perioadă cumplită, al unor deportați pe Bărăgan. Inspirată de rememorări ce trec inevitabil faptele reale prin fascicole de refracții subiective, halucinante, povestirea Proiecte de trecut integrează un aspect al dramei istorice parcurse de poporul român sub
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
calificarea cadrelor didactice. La acest capitol, diferențele dintre cele trei școli incluse în studiu sunt reduse, atât în școala din municipiul Bacău, cât și în cele două școli din rural, toate cadrele didactice fiind calificate și într-o proporție semnificativă titulare de post (în totalitate în mediul urban și într-o proporție de peste 75% în mediul rural). Datorită numărului mai ridicat de elevi, deci și de clase, în școala din urban numărul cadrelor didactice este mai mare. Mai mult, elevii din
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
auzi, nu mă văzu, rosti, doar cu privirea spre crucea din fața lui: „În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului duh”... - „E tot ce-a rămas, Keti!” Am luat apoi parte la masa de pomenire, și la sfârșit, când plecai, titulara moștenirii Perussi îmi mulțumi ca și cum îi făcusem un serviciu personal (cred însă că intuise exact realitatea). Străzile mi se părură goale. „E tot ce-a mai rămas, Keti!” rostii a doua oară. Mă aflam acum în fața casei mele. Când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
riveran; referirea la state riverane se face în mod frecvent în Convenție; parte la Convenție poate să fie numai un stat riveran (în enumerarea făcută în preambulul Convenției, nu există nici un alt stat, afară de cele dunărene; Germania nu figurează deloc); titulare ale obligațiilor înscrise în Convenție nu pot să fie decât statele riverane, pentru că Dunărea curge și face parte din teritoriul lor (reglementarea este și mai specială și nu poți avea îndoieli, când Comisia Dunării "este compusă din reprezentanți ai țărilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
la primărie. Pentru acest personaj epoca de glorie trecuse. În tonul întrebării, profesorul întrezări posibilitatea unei răzbunări. Dezgustat, dădu din mînă a lehamete. - Nu e decît un nerod. Speriată de perspectiva măritișului ei cu un profesor, în cele din urmă titulara epistolei găsi un inginer. Avea acum mașină, doi copii și un soț care o înșela. Se adaptase bine situației. Își dădea aere de mare doamnă și, în conversația cu cîte o prietenă, își amintea cu plăcere că, în tinerețe, profesorul
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
ANEXĂ 1 (Convenția cadru). 1.2. Elemente organizatorice 1. Activitatea de practică este inclusă în planul de învățământ, este obligatorie și constituie condiție de promovare. 2. Activitatea de practică se desfășoară în baza unor tematici cadru, propuse de către cadrele didactice titulare. 3. Lista tematicilor cadru este centralizată la nivel de facultate, pentru perioadele de practică prevăzute în planurile de învățământ. 4. În acord cu cadrul didactic responsabil de practică, studenții practicanți pot alege oricare alta tematica specifică domeniului de licență. 5
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]