1,739 matches
-
-i deschizi obloanele. De atâtea ori ți-am spus: Ăla-i soare de apus! Prin mugur nu se privește de nu știi scriptura-n Î’pește’’, literă cu literă, dar pe-altfel de țiteră. Fugi, cât floarea nu ți-a tors puntea albă de ne’ntors! Sărută-mă pe furiș câte stele-n urdiniș! Timp de-un tei îmbrățișare, nu ieși în geam la floare! ... dar te-ai dus, de-a lazărul, și-acum ninge zarzărul. METEMPSIHOZĂ Când ramul tău ca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
manual (înțelegi tu de care) și poezia lirică s-o privesc ca pe o etimologie a sentimentului (în cazul în care nu ai înțeles ce am spus despre manual). Adevărat, adevărat. E tocmai așa, e tocmai firul acela care se toarce din realitate; tocmai ceea ce face totdeauna omul, dar ceea ce nu vede niciodată. Așa ar trebui să se miște buzele geniului omenesc, ale făpturii aceleia, ieșite din sine însăși. Așa, chiar așa. Precum în părțile fundamentale ale acestui poem. Cu ce
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
sunt mai liniștită.” Stau pe spate și n-aud nici un centaur, dar încep să-mi amintesc vag dimineața aceea când într-o mașină plină cu respirații umane mergeam cu bunică-mea spre Pasvale, la Vytautas al ei. Autobuzul ne leagănă, torcând și zburdând de-a lungul întinderilor gălbui ale Lituaniei. Eu și soră-mea stăm în poala bunicii ca într-un cuibar moale și cald. Șoferul fumează când și când, mașina se umple de un fum amar și de o boare
Inga Abele (Letonia) Vârstele iubirii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3861_a_5186]
-
de naștere și numelui, publicată pe codulluioreste.ro, arată planurile predispozițiilor mentale, psihice și fizice ale lui Dan Diaconescu, Victor Ponta, Crin Antonescu și Traian Băsescu. Dan Diaconescu s-a născut pe 9 decembrie 1967. Îl caracterizează dictonul „Pisica care toarce blând, poate să și ucidă!”. Potrivit analizei, are o forță psihică mare, insticnte echilibrate, este greu de păcălit prin intermediul cuvintelor și nu suportă poziția de subaltern. Poate fi îngâmfat, nepăsător față de sentimentele celorlalți Poate fi tiran, dominant, orgolios, arogant. VEZI
Vezi ce profil energo-informațional au Băsescu, Ponta, Antonescu și Diaconescu, după Oreste Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/42008_a_43333]
-
Miclea, văr primar cu străbunicul Mitrofan. Tatăl ei, fost membru al fanfarei, bunicul care a cântat în corul satului și bunica prim-solistă în aceeași formație. Ea a fost un autentic talent, moștenit din generație în generație: cosea, împletea, cânta, torcea la fus și-i învăța pe cei de-o șchioapă datina și obiceiul strămoșesc, care nu trebuiau să piară. Apoi repetatele întruniri și confruntările într-ale cântatului cu corul din Chizătău, renumit și el în Banat, rămân amintiri ale generațiilor
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
14 februarie 2016 Toate Articolele Autorului BĂTRÂNA IARNĂ Bătrâna Iarnă într-o zi s-a dus Cu furca-n brâu și-n mână cu un fus, La gât punându-și nori șiraguri, Lăsând în urmă verzi meleaguri. S-a dus torcându-și caierul de nea În nordu-ndepărtat de peruzea, Pe nas cu ochelari de gheață, Brumând pășuni în dimineață. Plecarea ei i-a bucurat pe toți: Părinți, bunici, nepoate și nepoți; Sunt sigur, nimeni n-o să creadă, A plâns doar omul
BĂTRÂNA IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373694_a_375023]
-
grădină printre flori, Cu rouă s-a spălat, Apoi , un gând o fulgeră, Și-ndată a plecat. A mers țăranca și a luat, Din câmp un snop de in, Cu multă grijă l-a topit, Să fie firul fin. A tors cu fusul fir subțire, Apoi l-a-năvădit, S-a pus a țese la război, Și nu s-a mai oprit, Pân” n-a țesut pânza de ie, Primind-o ca pe-un dar divin, Și a făcut o mândră ie, Dar
NAȘTEREA UNEI II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373700_a_375029]
-
mai cată, Cum tot îl sărut cu Dorul prea chinuit, Căci este de-o eternitate mult neîmplinit.. Tu cea chiar de te afișezi și simpluță, Ești cam în toate atâta de finuță, Cu ochii divini și-atâta cuceritori, Înțepi inimi, torcând povești din fuiori.. Povestea iubirii în sine. Referință Bibliografică: susură vocea .. / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1871, Anul VI, 14 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
SUSURĂ VOCEA .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373721_a_375050]
-
pe ea și călărește-o ! Arată-i cât ești de viril ! Scoate-o la o plimbare prin curte ! E destul de lată și de lungă ,dar după două ture se-nțeleg perfect. Nu-l întreabă absolut nimic,nici măcar câte studii are,toarce încet ca o pisică mulțumită lângă sobă. Suntem făcuți unul pentru celălalt ! ” gândește satisfăcut că în sfârșit, este la locul potrivit. - Nu-ți vine să te mai dai jos ? Hai du-te și mănâncă că peste două ore pleci la
VIATA LA PLUS INFINIT (2) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384687_a_386016]
-
zăpadă este trist. ”Despre iarnă și noi...” este următorul capitol în care ”într-o iarnă de altădată” ninge ”ca-ntr-o poveste”... ”de-a lui Creangă”. Mirosul iernii de altădată este readus prin imagini vizuale înduioșătoare (tatăl taie lemne, mama toarce lângă sobă), dar și prin imagini vizual-olfactive (mirosul eternelor gutui, vinul fiert cu scorțișoară, miez de nucă copt). ÎNVĂȚĂM să primim în sufletele noastre prospețimea primăverii, cu pomi înfloriți, cu păsări și flori, să ne împărtășim de exuberanța anotimpului în
DESPRE VOLUMUL ÎMPLINIRE PRIN IUBIRE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384720_a_386049]
-
Dar, mai încolo, echilibrul de sonuri dispare. Mă simt luat pe sus de-o vâltoare. Purtat sunt înainte împărțind calea-mi cu pietre și ierburi mișcătoare. Ape sub mine-mpletesc în vadul trecut izvoare negre, izvoare de-argint. Deasupră-mi se torc pânze trandafirii de olmaz străveziu. Cu ele sunt prins într-o lavă fierbinte și vie! Copleșit mă las de trudă și de atâta frumos! Mai-mai să-mi pierd răsuflarea... Dar o putere îmi dă înconjur, mă crește în dorința de-
ARBORELE VIEŢII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384801_a_386130]
-
tramvai printre necunoscuți miros de țuică ne dăm mîna peste un cîine întins pe bocanci și sandale între două rînduri de dinți inima ta ușoară ca întruparea unei particule de heliu în scrînciobul poeziei nu se petrece niciodată nimic se toarce sub mîngîierea unei mîini fără mînă într-un abstract continuu mă gîndesc la o plasă cu miliarde de ochiuri am în față aburul unei locomotive care înghite subit oamenii senzația de irealitate pe raftul bibliotecii pachetele aurii de țigări dunhill
cînd nu înțeleg mă joc by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/13459_a_14784]
-
plătește cu vârful de unghie, cu firul de păr cu stropul de sânge frigul mă cunoaște mi-a făcut loc în rând mă îngheață îngheață și timpul vândut pe sub mână când voi ajunge în față la cântar voi vedea vânzătorul tors din lână moale rupt din loc în loc treizeci și doi Miros de mamă fum din foc de cărbuni se sting luminile și plouă mărunt alunec pe-o frunză mă opresc din cădere ea oricum nu-mi mai întinde mâna fac
POEZIE by Dana Ranga () [Corola-journal/Imaginative/13685_a_15010]
-
Ileana Tănase , publicat în Ediția nr. 2355 din 12 iunie 2017. S-a rostogolit Luna în lacul cu nuferi, iar florile par lumânări aprinse-n altar, când diva se golește înfloresc luceferi și luciul apei se preschimbă-n cleștar. Vântu-și toarce fuioarele în fine adieri, iar miresmele se-mpânzesc involuntar, dar lacul tresare sub eolienele atingeri, apoi nămolul se dislocă ca și-un ghețar. Iar un sticlete trist orchestrat de greieri își cântă oful precum un vechi flașnetar, nuferii luminează ca
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
pe lac va fi iarăși, star. 24 Aprilie 2017 ... Citește mai mult S-a rostogolit Luna în lacul cu nuferi,iar florile par lumânări aprinse-n altar,când diva se golește înfloresc luceferiși luciul apei se preschimbă-n cleștar.Vântu-și toarce fuioarele în fine adieri,iar miresmele se-mpânzesc involuntar,dar lacul tresare sub eolienele atingeri,apoi nămolul se dislocă ca și-un ghețar.Iar un sticlete trist orchestrat de greieriîși cântă oful precum un vechi flașnetar,nuferii luminează ca și-
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
deșiră-n nesfârșite peregrinări. Pe zidul tăcerii a-nflorit tencuiala, ca un suspin, iar prin perdeaua zorilor, răzbat tainice chemări, și sub talpa pașilor neînduplecați, de-atâta chin, scâncește ecoul unui dor sufocat... de cugetări. Dar din caieru-anotimpului încâlcit, gândul toarce fiorul sălbatic, pe fus fără titirez, până traversez câmpia-nrourată, emoția curge, visul se-ntoarce și pe șevaletul de sub pleoape reîncep să ... Citește mai mult Pendula-și picură secundele în carafa timpului,iar gândurile răsfoiesc amintiri, niciodată trecut;un amestec
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
rămâi încremenit,căci focul arde-n gând, clandestin, mocnit.22 Ianuarie 2017 - MIT... XXI. CAII GÂNDURILOR, de Maria Ileana Tănase , publicat în Ediția nr. 2210 din 18 ianuarie 2017. CAII GÂNDURILOR Umerii erau împovărați de multe gânduri, doar tăcerea-și torcea firul, cu nerăbdare, când legi nescrise s-au deșirat în rânduri și-am dezlegat gândul păstrat, întrebare. Gândului ostenit i-am pus hamuri-cuvânt și-am înhămat caii ce zburdau pe pereți, iar zăbale le-am tras din fuioare de vânt
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
mai mic fitilul vieții. Caii gândurilor trec la trap printre poeme, am învățat să-i strunesc cu zăbale de dor, dar înfășurată-n speranță, aștept o vreme, ... Citește mai mult CAII GÂNDURILORUmerii erau împovărați de multe gânduri,doar tăcerea-și torcea firul, cu nerăbdare,când legi nescrise s-au deșirat în rânduriși-am dezlegat gândul păstrat, întrebare.Gândului ostenit i-am pus hamuri-cuvântși-am înhămat caii ce zburdau pe pereți,iar zăbale le-am tras din fuioare de vânt,căci fără potcoave vor
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
negurile infinitului Simfonia iubirii, chemând doruri. Se revarsă ecouri printre creste din ale torentului valuri celeste atrăgând inexorabil suflete solitare, rătăcitoare prin hățișurile anilor căutând în neștire limanuri. Regăsiților în răscrucile sorții, să le-adune suspinele inimilor și patimile iubirilor torcându-le toate-n fuior nesfârșit de argint, cu raze de lună împletind destinele și patima solitarilor. Referință Bibliografică: CĂLĂTORI SINGURATICI / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1979, Anul VI, 01 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria
CĂLĂTORI SINGURATICI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385269_a_386598]
-
fi copile primul să răspunzi Cumplitei provocări, fără de teamă: Cerut-ai ajutor să o pătrunzi Tătânelui, sau laptelui de mamă ? Ba nicidecum ! Ei doar m-au odrăslit, În vremi de aspre trude și-ncercări, Lăsându-mă -din cerul proslăvit- Să torc eu singur caier de-ntrebări. Acum ți-e rândul încercat bătrân, Să cerni din rânduiala greu desprinsă, Căutând pe drumul timpului hapsân, Să-i fii, la prunc, o candelă aprinsă ! Călcat-am lumea toată sub pingele, Privind spre cer și
LA ÎNCEPUT ŞI LA SFÂRŞIT DE DRUM de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385318_a_386647]
-
noastră să rodească, rotundă și bogată peste veacuri!(Golgota românească, memoriei lui Nicolae Chisălicescu, mort în Zarca din Aiud) Aurelian Bentoiu, ialomițeanul temerar și martir a bătut la porțile luminii în ziua Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Din Caierul tinereții tors în Colegiul “Gheorghe Lazăr” și-a urzit firul vieții ca ofițer, încorporându-și Dreptul și Filosofia, ce i-au netezit calea liberală spre Parlament și Ministerul Justiției. Magistrat și avocat de renume este radiat de Lucrețiu Pătrășcanu prin reforma sa
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
-i Domniței din land de călină, că brazii-mi s-apleacă sub dar de lumină. Ba nu! Primăvară din sâmburul lunii! Ca arcul sprâncenei să zboare lăstunii, dar schimbă-ți penița că firu-i de graur când buchea-și râvnește cârcel tors din aur. Aleanul de fluier tristeți când îndoaie, dă vorbei nu frâul, ci-aripi de văpaie. Zi-i: Turnul de fildeș, dorinței semețe, pe soare-l apune cu-atâta frumsețe.” „Dar ea îți ceruse, nu doar giuvaierul, de turn voia luna
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
Se vorbea că are mai mult de trei sute de ani. Aceasta era Elisedd, Druida-Mamă, cea care avea grijă de prințesele amazoane, instruindu-le, încă de mici, să devină regine neînfricate prin înțelepciunea pe care trebuiau să o asimileze. Lângă ea, torcea lenos un tigru care, la vederea prințesei Talestri, dădu cu labele în sus, în semn de joacă. Talestri se apropie de el, vădit amuzată, și începu să îl scarpine. - Ce face scumpul meu, Nuallan? întrebă ea. - Ce face de obicei
TALESTRI, REGINA AMAZOANELOR de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360239_a_361568]
-
dintre pământeni (1980) Poate că realitatea să fie mai ușor de suportat decât imaginația. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 1 (1980) Pisicile sunt superioare, când simt nevoia de tandrețe se mângâie singure de piciorul scaunului și torc pe cont propriu, nu înșeală pe nimeni. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) Să rămâi om între oameni, numai ca să salvezi în tine însuți ideea de om, chiar dacă alții o calcă în picioare. citat din Marin Preda
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
cu cine îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]