458 matches
-
și alinieri. ... s) Cheltuelile consiliului de esperta în comunele unde se voru institui prin legi. ... ț) Contribuțiunile și pl��țile stabilite de legi, asupra averiloru și venituriloru comunale. ... u) Plata datoriiloru a caroru se poate cere plata; și în generalu tote cele-l-alte cheltuieli puse prin dispositiuni de lege în sarcina comuneloru. Articolul 120 Candu una din chieltuelile obligetore interessedia mai multe comune, ele contribuescu la densele în proporțiune cu interessulu ce'lu au în ele, în casu de refusu seu de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
sînt de purtatu, Comitetulu permanentu intervine și hotarasce, lasendu inse partiloru interessante recursu catra Ministeriulu de Interne. Dacă inse obiectulu se atinge de comune din județe deosebite, chuestiunea se hotarasce de Domnu după raportulu Ministeriului de Interne. Articolul 121 În tote comunele, candu Consiliile comunale aru caută a se feri de plată datoriiloru obligetore ce legea pune în sarcina loru, refusendu alocațiunea loru în totulu seu în parte Comitetulu permanentu, după ce va fi ascultatu pe Consiliulu comunalu, va înscrie ex-oficio chieltuela
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
catra Ministeriulu de Interne. Consiliulu comunalu va putea apela la Consiliulu Ministriloru, care va hotăra după ce va avea avisulu Consiliului de Statu. Capitolul 13 DESPRE VENITURILE COMUNALE Articolul 123 Consiliulu comunalu este datoru a înscrie anualu în budgetu și specificendu-se tote veniturile comunei, precumu și acelea care legea 'i atribue, acelea ce ea 'și creasa din nou, si escedintele aniloru trecuți. Articolul 124 Fia-care comună are dreptulu a se inpune estraordinaru; acesta se hotarasce de catra Consiliulu comunalu, prin majoritatea absolută
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
incuviintiata de Comitetulu permanentu, seu a unui creditu specialu incuviintiatu de acesta și Comitetu permanentu. Nici unu articolu din chieltuelile budgetului, nu poate fi covarsitu și nici unu virementu nu se poate face fără învoirea Comitetului permanentu. Articolul 132 Cu tote acestea, Consiliile urbane seu rurale potu face chieltueli reclamate de inprejurari neapărate și neprevediute, luendu într'acesta o resolutiune motivată, care trebuie a fi de îndată adressata Comitetului permanentu seu Ministerului de Interne pentru cele șepte orasie mai mari. În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
barbă Semnornis ramphastinus (III CO) Tucanul bărbos Ramphastidae Tucani Baillonius bailloni (III AR) Pteroglossus aracari (ÎI) Tucan cu cap negru Pteroglossus castanotis (III AR) Arassari Pteroglossus viridis (ÎI) Ramphastos dicolorus (III AR) Țurcanul bălțat Ramphastos sulfuratus (ÎI) Tucanul peste Ramphastos toco (ÎI) Toco (tucanul uriaș) Ramphastos tucanus (ÎI) Tucan cu cioc roșu Ramphastos vitellinus (ÎI) Selenidera maculirostris (III AR) Tucanul cu ciocul scurt Picidae Ciocănitori Campephilus imperialis (I) Ciocănitoarea mare Dryocopus javensis richardsi (I) Ciocănitoare cu pieptul alb PASSERIFORMES Cotingidae Cephalopterus
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
ramphastinus (III CO) Tucanul bărbos Ramphastidae Tucani Baillonius bailloni (III AR) Pteroglossus aracari (ÎI) Tucan cu cap negru Pteroglossus castanotis (III AR) Arassari Pteroglossus viridis (ÎI) Ramphastos dicolorus (III AR) Țurcanul bălțat Ramphastos sulfuratus (ÎI) Tucanul peste Ramphastos toco (ÎI) Toco (tucanul uriaș) Ramphastos tucanus (ÎI) Tucan cu cioc roșu Ramphastos vitellinus (ÎI) Selenidera maculirostris (III AR) Tucanul cu ciocul scurt Picidae Ciocănitori Campephilus imperialis (I) Ciocănitoarea mare Dryocopus javensis richardsi (I) Ciocănitoare cu pieptul alb PASSERIFORMES Cotingidae Cephalopterus ornatus (III
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
blană de ovine nutriet de culoare neagră. Calota are o formă ovală și este căptușită în interior cu material textil nețesut, termoizolant. Pe partea frontală, la mijloc, se aplică emblema pentru coifură. Pentru femei căciula se realizează sub formă de tocă și se compune din calotă și bordură dublate cu blană. Căciula se confecționează din postav de culoare bleu-navy/ ultramarin, are formă semiovală, bordura este dreaptă de jur împrejurul calotei și este prevăzută la partea din față cu emblemă brodată. Blana este croită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265031_a_266360]
-
în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Pe pieptul acvilei un scut albastru, cu o bandă de argint, încărcată cu patru stele roșii, având în cartierul stâng superior o coroană închisă de aur, cu tocă roșie, terminată cu glob crucifer, iar în cartierul drept inferior, o grenadă aprinsă de argint. În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii, pe fond albastru: * GRUPAREA DE JANDARMI MOBILĂ * "REGELE FERDINAND I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în partea de jos, pe roșu, coroana de oțel a regilor României. Această coroană este reprezentată ca o coroană închisă, de argint, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, împodobit, în față, cu șapte pietre, dintre care una oblongă, de formă hexagonală, cu laturile de sus și de jos egale, dar mai mari decât cele de pe flancuri, patru romboidale și două rotunde, surmontat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
alte parohii din alte eparhii au înregistrat creșteri constante. După spusele Episcopului Tihon (Fitzgerald) de San Francisco și Los Angeles, numele acestei jurisdicții este "The Orthodox Church in America (Biserica Ortodoxă din America)", iar prescurtarea sa ar trebui să fie "TOCA". Totuși, nu s-a făcut încă un anunț oficial din partea administrației centrale a Bisericii, iar numele și acronimul vechi ("Orthodox Church in America" și "OCA") rămân cele mai folosite atât în interiorul jurisdicției cât și în afara ei. În concordanță cu "Tomosul
Biserica Ortodoxă Americană () [Corola-website/Science/333930_a_335259]
-
sa, soția sa Margareta, fiica lor Anastasia, viitoarea soție a logofătului Teodor Bubuiog (ctitorul Mănăstirii Humor) și fiii săi, Pătrașcu și Ioan, aflați în fața logofătului. Ctitorul poartă o manta verde cu guler din blană de samur, pe cap are o tocă (bonetă) ca și hatmanul Șendrea și Luca Arbore la ctitoriile lor. Biserica are jumătate din statura unui om. În altar sunt întâlnite scene pictate cu măiestrie cum sunt: "Nașterea Domnului", "Întâmpinarea Domnului", "Prinderea lui Iisus", "Vânzarea lui Iuda", "Rugăciunea de pe
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
1944", coloana 5 va avea următorul cuprins: "6778158,67", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al municipiului Brașov, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 129/2013"; - la poziția nr. 189, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Str. Pe Tocile", coloana 4 va avea următorul cuprins: "1842", coloana 5 va avea următorul cuprins: "2698225,76", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al municipiului Brașov, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 129/2013"; - la poziția nr. 190, coloana 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250643_a_251972]
-
1963) "Pictorița" (1964) "Nostalgie" (1968) "Țăranul cu coasă" (1968) Basoreliefuri după texte literare celebre: "Furtună" (1955), "Seară lui Toldi" (1956), "Cănata profana" (1957), "Baladele" (1969) Sculpturi inspirate din fenomenele naturii: "Toamnă" (1955), "Primăvară" (1956), "Iarnă" (1958), "Dimineață" (1959), "Gerul" (1961) Toca, Mircea, "Sculptori Clujeni", Editura Meridiane, București, 1978
Eugen Szervátiusz () [Corola-website/Science/318950_a_320279]