816 matches
-
la dispoziție. Își câștiga existența prin muncă cinstită. Îl vedeai cu câte un sac de porumb ducându-l la moară, să-l macine pentru un sătean sau altul, însoțit fiind de cântecul său. Încălțat cu tradiționalele opinci confecționate din anvelope tocite de mașină, legate cu șnur de piele împletit deasupra gleznei, peste pantalonul din dimie groasă lucrată în război, vara cu pălăriuța pe cap, iarna cu căciula de miel puțin țuguiată și cu un dulman gros, căptușit cu pielicică de oaie
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360868_a_362197]
-
la dispoziție. Își câștiga existența prin muncă cinstită. Îl vedeai cu câte un sac de porumb ducându-l la moară, să-l macine pentru un sătean sau altul, însoțit fiind de cântecul său. Încălțat cu tradiționalele opinci confecționate din anvelope tocite de mașină, legate cu șnur de piele împletit deasupra gleznei, peste pantalonul din dimie groasă lucrată în război, vara cu pălăriuța pe cap, iarna cu căciula de miel puțin țuguiată și cu un dulman gros, căptușit cu pielicică de oaie
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
lângă mine, o sa ma săruți și o să-mi scoți din deget verighetă pe care am pierdut-o demult. Dar tu nu mai terminai de coborât: poc zece mii, poc radical din 2, poc un mileniu, cu țocurile care nu se mai toceau, pe treptele care nu erau decât șase, pe nervii mei înroșiți, așteptând să treacă primul capitol al eternității. Citește mai mult Erau numai șase trepte,dar te auzeam coborând cu țocurile tale roșiiore întregi, zile și săptămâni:poc unu, poc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
aici lângă mine,o sa ma săruți și o să-mi scoți din degetverigheta pe care am pierdut-o demult.Dar tu nu mai terminai de coborât: poc zece mii,poc radical din 2, poc un mileniu,cu țocurile care nu se mai toceau,pe treptele care nu erau decât șase,pe nervii mei înroșiți,așteptând să treacă primul capitolal eternității.... ÎI. DOAR TU, de Răul Bâz, publicat în Ediția nr. 1662 din 20 iulie 2015. Îngerii s-au săturat să fie invocați mereu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
și când îi aud glasul voios dând binețe și glumind cu vecinii de la distanță, peste garduri. Se uită în cușca lui Negrici și i se pare lui că iarba uscată, pusă ca așternut, s-a cam uzat, s-a cam tocit și se hotărăște să meargă devale, în spatele grădinii noastre, la căpița de fân, să ia un braț zdravăn, să-i schimbe culcușul. Pe-acolo curge Glavaciocul făcând un cot mare, ce cuprinde o zonă mai joasă, inundabilă, plină de sălcii
NIX de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368501_a_369830]
-
părul Și-acum latră ca potaia, BICA spune adevărul, C-altfel s-a dat... vorba aia! Și pe ALMA o luă dracu’..., Cică tremură ca varga, Pe când ADRIEAN, săracu (!), Cred că-l duc la zdup cu targa. TOCILĂ nu mai „tocește”, „PINALTI”-i la pușcărie, BOC nu ne mai jefuiește... Fir-ar mama lor, să fie! Lingăi, fufele tunate, Ce-au slujit pe Strâmbu-Vodă, Dau cu „subsemnatul” toate, De-au făcut, din asta, modă... Acei parveniți rapace, Ce ne infestau ca
MOTIVE DE BUCURIE... LA ROMÂNI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367841_a_369170]
-
confruntăm când vrem să ne adresăm lui Dumnezeu: „În primul rând, rugăciunea pare să fie un act nenatural. Cu toate că omul a fost creat pentru părtășie cu Creatorul Lui, păcatul a schimbat această activitate naturală într-o funcțiune nenaturală. Păcatul a tocit, a erodat această dorință originară a sufletului omenesc după părtășie cu Dumnezeu. El a afectat cu precădere dimensiunile spirituale ale ființei noastre... De aceea, rugăciunea devine o provocare deosebită pentru orice ființă umană.” În continuare, putem citi: „Rugăciunea este acțiune
UN DEVOTIONAL BIBLIC PENTRU VIATA DE CREDINTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367263_a_368592]
-
patimi , îmi pot trage sufletul rămas uneori în hățișuri să adulmece resturi de viață, trăiesc fără să deranjez împrejur; mă desfășor între limite suportabile nu vorbesc despre pofte nici despre despărțiri merg tiptil pe linia vieții; la capăt același cuțit tocit de mângâieri taie în felii inegale singurătatea în bătaia vântului scăpate din pumn cireșele inimă de porumbel se rostogolesc în umbra pietrelor; crengile sub care am crescut au rămas în bătaia vântului. nu am știut să păstrez hohotul de râs
CARMEN TANIA GRIGORE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367352_a_368681]
-
a izbuti să pătrundă în lumea literaturii. Pentru sussemnatul, a fost mai simplu: căzând cu succes la admitere, am cotit-o rapid către filologie. Mai norocos, Schor a intrat la medicină, pentru a pierde (vorba vine!) șase ani din viață tocind liste de mușchi, oase și metehne. Doctori, ne-doctori, tot la literatură aveam să ajungem amândoi: în 1972 i-am publicat lui Dorel, la „Junimea”, cartea de debut în proză „Șarpele și cupa”, în care pot fi lesne întrevăzute realele
RÂZÂND CU GURA PÂNA LA URECHI ! de MIRCEA RADU IACOBAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367415_a_368744]
-
pot rătăcii niciodată, toate duc spre Sarmizegetusa Regia, capitala strămoșilor daci. Când ajungi, după un urcuș anevoios, pe locul enigmaticei așezări fortificate, lumina parcă a încremenit în crucea zilei. Drumul pavat ce duce spre sanctuarul mare de calcar a fost tocit de ploile miilor de anotimpuri. Puțin mai jos, pe platoul central, sanctuarul mare, circular, unde preoții daci oficiau cele mai importante ceremonii și legendarul, soare de andezid"stau nemișcați de două milenii, făfă să-și fi lăsat misterele pentru arheologi
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
mai multor copii măcar o fărâmă din lumina de aur a cărții. Literatura pentru copii în România zilelor noastre a devenit aproape inexistentă. Poate pentru că, pe de o parte, noi, maturii, crizele de tot felul ne-au „acrit”, ne-am tocit spiritul ludic, am uitat să ne bucurăm, și, pe de altă parte, fiindcă a scrie pentru copii, în concurenta epocă a internauticii, a devenit o îndeletnicire din ce în ce mai riscantă, situată, nu rareori, între sublim și ridicol. „Tehnic” vorbind, e greu să
VIAȚA CA JOC, JOCUL CA VIAȚA, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU, LA VOLUMUL ANOTIMPUL JOCULUI DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367025_a_368354]
-
cu rouă, Dar plouă! Mă simt renăscut, Îmi curge șiroaie Apa din ploaie Pe trupul din lut Ce se destrămă tăcut; Vreau alt început Cu viața să lupt, Dar până atunci M-așteaptă la supt Verdeața din lunci Și spinii tociți În tălpi răsuciți; Smintiți Și suciți Bieții părinți Cocoșați, Fără dinți, Umbre În apus S-au dus! Ai plâns? Referință Bibliografică: Un alt început / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 208, Anul I, 27 iulie 2011. Drepturi de
UN ALT ÎNCEPUT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367146_a_368475]
-
-n răsărituri fără soare, sugând nectarul vieții mele sumbre, eu m-am pălit sub ele ca o floare! Strigat-au anii roși de câte-o piatră, să îi dezleg din roata înrobirii, dar lacrima și-a prins căderea-n roată, tocind sub suflet strigătul iubirii! Un vânt și-a așezat fioru-n teacă, sub mâinile-mi ce-a strâns doar depărtarea, la pieptu-mi ghemul lunii mi se-apleacă, simțind pământul îngropându-mi zarea! Referință Bibliografică: PREMONIȚIE / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PREMONIȚIE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363729_a_365058]
-
caz parte din vreo breaslă care să-și ogoiască într-atât instinctele până la cine știe ce nivel sau uitare de sine la care ne-ar fi fost imposibi de ajuns ... Ne cunoscusem abia în acea vară, la căminul „Sorbonicăi” din Panduri, eu „toceam” la o restanță, el venise la niște postuniversitare tocmai de la Cluj și, din aproape în aproape, ne-am spus ce-aveam pe suflet, s-a bucurat sincer de un premiu de poezie și publicistică și de-aici afinitatea și toată
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
internet sunt invitați direct să plagieze (să învețe răspunsurile pe dinafară nu să le înțeleagă cum ar fi normal). Rolul școlii, implicit și a clasei 0, este să ofere elevilor posibilitatea de a absorbi cultură în mod sistematic. Nicidecum să tocească pentru o notă care nu le poate caracteriza viitoarea cariera. Pentru aceasta este necesar ca ei să înțeleagă ceea ce le-a fost predat nu să memoreze întocmai. Educația, adică pregătirea învățăcelului pentru asprimile vieții în condiții de socializare cât mai
CLASA 0 SAU VÂRSTA 0? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350370_a_351699]
-
și continua:„Dacă o vrea bunul Dumnezeu să fac o țuică bună, când am s-o beau la iarnă, he-he!... are să-mi ia cârceii din oase”. De-atunci, de când își făcea de lucru cu o săpiță, a cărei lamă se tocise de cât o tot bătuse, că ajunsese ca un colț de lună (de dimensiunea unei palme), a primit prima înțepătură mai seriosă în spate, sub omoplatul umărului drept, de i-a luat respirația. A rămas nemișcat și se uita în
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
că cel mai bine e să așterni pe hârtie repede totul așa cum a fost. Altfel te vei măcina și mintea ți-o va lua pe arătură. Seara și noaptea mi-am petrecut-o în biserică în genunchi pe pardoseala veche, tocită de zecile de mii de oameni care au pășit pe ea, ori pe băncile uscate de pe care lacul și vopseaua dispăruse de mulți ani. Nu-mi luam ochii de la icoana Fecioarei Maria și mi se părea că ea mă privea
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
mă aveau deloc la pipotă. Odată, nu știu ce i-a venit lui hapsânu de nea Gheorghe de a catadixit să stea de vorbă cu mine: - Bă tu când te-i face mare, ce vrei să te faci că văd că-ți tocești turul pantalonilor la școala di liciu... - Eu vreau să mă fac inginer, nea Gheorghe. - Dar ce ai băut gaz bă, cum să te faci tu inginer, n-are mă-ta bani să te facă inginer, și ca sa fii inginer trebuie
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
Nu mă consider „Adam” cuceritorul Evei zămislită din coasta lui. „Am avut” este sinonim cu „noi, o pereche ne-am acceptat reciproc”. Oricum poate cândva am fost tineri. Dar ne-am iubit oare? Nu garantez. Am fost colegi și ne toceam împreună coatele pe la bibliotecile universitare. Ne-am obișnuit atât unul cu altul încât, după obținerea licenței, am format o familie și barza nu s-a lăsat mult așteptată. Un romancier ar numi asta dragoste. Eu îl consider cotidian care a
A IUBI IUBIREA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349797_a_351126]
-
nevoie de o confirmare a răspunsurilor din planul de recapitulare...și pentru viitoarele fițuici! „Brîîîîîîîîî!”...mă cutremură ideea...” Dar dacă o fi un copil bun și eu îl suspectez...știindu-mi elevii nărăvași!?” “Să știi că eu nu copiez ... doar tocesc! O să-mi învăț, cu virgule, răspunsurile!” mă asigură nepotul sărbătorit, ghicindu-mi gândurile ... de dascăl “învechit în zile rele“. Mă fac că nu pricep ... și plec ... până el își adună foile ... ghidându-mă dupa un miros irezistibil de prajitură ... un
TĂIEREA PORCULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344443_a_345772]
-
a se închină Tatălui. De studii, conferințe și alte cele cred că majoritatea credincioșilor s-au plictisit și "ne iese pe nas și pe urechi". De oameni plini de carte majoritatea s-au plictisit, VREM SĂ VEDEM OAMENI CU GENUNCHII TOCIȚI DE RUGĂCIUNE. Avem nevoie de RUGĂCIUNE. MULTĂ RUGĂCIUNE. RUGĂCIUNE CONTINUĂ, CA SĂ NU CĂDEM ÎN ISPITA. 1 Tesaloniceni 5, 16 și 17 spune: "BUCURAȚI-VĂ ÎNTOTDEAUNA. RUGATI-VA NEÎNCETAT." Isus va reveni, iar ziua aceea va fi de groază pentru majoritatea
CINE A MAI CAZUT? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348109_a_349438]
-
palmele mele unse cu siropul de mentă Al primăverii în care abia am încăput. Ce vrajba contagioasă a cuprins terenul de joacă? Copiii din fașă-s adulți Și își scuipa năduful de pe scuterul care Zumzăie că un greier cu elitre tocite de drum. APRILE Pure i vecchi topi oggi squittiscono dietro îl cibo promesso. La stanza degli ospiti puzza di fumo di sigarette e quiete. Tiro l'angolo del merletto con becchi d'inchiostro E la stradă și vede bianca e
MONADE (4) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366001_a_367330]
-
alții pe „sus”, mai avea o scuză. Cum poate fi catalogat un om cultivat și inteligent care face rău cu bună știință poporului său? Se pare, totuși, că, în anii postdecembriști în care actualul șef al culturii românești și-a tocit coatele, învățând carte pe rupte pentru a ne reprezenta țara la cele mai înalte foruri științifice, în pofida timpului său extrem de limitat pentru cele „lumești”, IQ-ul deosebit l-a ajutat să adune o avere... frumușică! „Potrivit declarației de avere publicate
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365069_a_366398]
-
a spus că acum își dă seama cât de prețioasă este viața și că nu ar trebui să suferim pentru toate nimicurile.... XXV. DESTINE PICTATE.... ÎN GALBEN !, de Silvia Katz, publicat în Ediția nr. 231 din 19 august 2011. Constantin Tocitu Destine pictate în ... ... galben ! Silvia Kațz Ianăși, Dreptul la viață, Editura Noul Scris Românesc,2010. ,, Shalom” cu parfum de trandafiri galbeni, aceste cuvinte ar putea defini cele 3 nuvele scrise de doamna Silvia Kațz Ianăsi. Uneori dreptul la viață se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > SCENARIU ABSURD Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2051 din 12 august 2016 Toate Articolele Autorului Azi mi-am tocit genunchii pe caldarâmul vieții, Cu pletele-mi de gheață l-am mângâiat nervos Și mi-am izbit durerea senilă de pereții Aceluiași scenariu absurd, răutăcios. Mi-am aplecat grav fruntea, sperând să mă audă, Din zările cernite, un Dumnezeu prezent
SCENARIU ABSURD de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366307_a_367636]