877 matches
-
prinsă în timp ce întreba de herghelie și de calul Catalan. Prinsul afirmă este Iosif de la Nimirceni și că aduce un mesaj de la Liov. Negustorul Damian îi aducea tatălui său la cunoștință că boierii Mihu și Agapie, fugari în Polonia, l-au tocmit pe vestitul lotru Grigore Gogolea (Colea Răutu) pentru a-l fura pe Catalan. Fiul comisului urma să ajungă și el curând în Moldova. Ajuns la curtea domnească, Ionuț intră în slujba lui Alexăndrel (Ștefan Velniciuc), fiul voievodului. Tânărul fiu de
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
a lui Gogolea a încerca să-l înjunghie pe Catalan, considerat calul norocos al voievodului. Lotrul este prins de comisul Manole, de fiii și de slujitorii săi. Pentru a scăpa liber, Gogolea îi spune comisului că boierul Mihu l-a tocmit pentru două treburi: pe lângă înjunghierea calului, tâlharii urmează să-l răpească pe Alexăndrel Vodă, pentru ca domnitorul să-i dea în schimb averile poprite din Moldova. În același timp, jupânița Nasta îi mărturisește lui Ionuț că-l iubește pe el și
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
Doamna Bonacieux abia apucă să-și vadă iubitul și moare în brațele lui. Milady nu are timp să se bucure prea mult de izbânda. E prinsă de cei patru prieteni cărora li se adaugă lordul de Winter și un călău tocmit de Athos, și e judecată. Acum ies la iveală toate crimele ei. E osândită la moarte, iar călăul o execută fără întârziere. Cât despre celelalte personaje ... Făcut mușchetar încă de după isprava din bastionul Saint-Gervais, d’Artagnan va fi înaintat curând
Cei trei mușchetari () [Corola-website/Science/302152_a_303481]
-
românilor de a trăi slobozi în țara lor, iar Basarabia să fie cârmuită ca o țară liberă și nu ca una supusă. Basarabia, spre binele noroadelor care trăiesc în ea, va trebui să se ocârmuiască prin aleșii ei, care vor tocmi Sfatul Țării 29. Prin programul adoptat la Odessa, printre probleme importante se situa cea a creării Sfatului Țării ca organ ales, aceasta devenind un obiectiv central al luptei naționale a românilor. Acțiunea a fost aprobată la insistențele comitetelor militare române
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
Hârlău și lucrările realizate: "„Curîndŭ după acéia au arsŭ curțile la Iași, céle domnești și s-au mutatŭ Radul-vodă la Hîrlău cu șederea. Și așea îndrăgise locul la Hîrlău, cît în toate veri, la Hîrlău ședea cu toata curtea, ca tocmise și curțile céle domnești și beserici cîteva făcute acolo în Hîrlău de dînsul.”". Voievodul Radu Mihnea a murit aici la 20 ianuarie 1626, corpul său neînsuflețit fiind apoi transferat de fiii lui la Mănăstirea Radu Vodă din București. Și acest
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
Marianne, fiica unei văduve destul de strâmtorate din apropiere. Eliza, la rândul ei este îndrăgostită de Valere, fiu rătăcit al unei familii bogate, care chiar își caută părinții atunci când a întâlnit-o. De dragul său și-a ascuns identitatea și s-a tocmit slujitor al tatălui ei. Pentru a capăta încrederea suspiciosului avar, îi laudă fără încetare bunul simț și cumpătarea, aprobându-i inițiativele cele mai absurde. Deși amândurora dragostea le este confirmată, Eliza și Cleante nu sunt tocmai fericiți, căci știu că
Avarul () [Corola-website/Science/300213_a_301542]
-
seara oștenii unguri erau deja beți. În acea noapte, Ștefan cel Mare a intrat în Baia cu oastea sa și i-a atacat pe unguri. ""Și fiindu și beți și negătiți de război, i-au lovitu Ștefan Vodă cu oaste tocmită în răvărsatul zorilor, de multă moarte și perire au făcut într-înșii"". În dimineața zilei de 15 decembrie 1467, târgul Baia ""era un rug pe care ardeau morții (...). Iar craiul nu mai călărea în frunte, ca un tânăr erou ce
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
păstrat numele unei întregi pleiade de învățători începând cu dascălul Rusu Șaru în 1774. În Silistra încă dinainte de 1850 funcționa o școală românească din care ieșiseră serii întregi de absolvenți. Dascălul Petru Mihail notă: „Anul 1847 martie întâiul: m-am tocmit la școală ca să învăț pe copii carte românească”. C. Petrescu, care în 1866 crease o eforie (un comitet școlar), a tipărit cu ajutorul mitropolitului de Silistra în 1874 un abecedar turco-român. La dotarea ei a participat începând cu 1877 guvernul României
Cadrilater () [Corola-website/Science/296623_a_297952]
-
aurul extras de mineri, luând cu de-a sila aurul pentru a-l valorifica el. Minerii s-au speriat și s-au supus, dar Ion ("Johnny") a încercat să-i convingă pe prospectori să se opună confiscării aurului. Profetul a tocmit atunci un ucigaș pe nume Chuck Smithey să-l omoare. Acesta din urmă l-a provocat pe Johnny și a încercat să-l ucidă, dar minerul român a fost mai rapid și l-a împușcat mortal. Profitând de tăcerea martorilor
Profetul, aurul și ardelenii () [Corola-website/Science/319397_a_320726]
-
pe nedrept pe John Brad că l-a împușcat din spate pe pistolar și a pus o recompensă de 500 $ pe capul lui. Fiind urmărit, Ion a fost nevoit să se ascundă în munți. Pentru a-l ucide, Walthrope a tocmit un pistolar pe nume Jeff Groghan (Ferenc Bács), cunoscut pentru crimele sale. În anul 1881, la 7 ani de la plecare în America a lui Ion, ceilalți doi frați ai săi, Traian (Ilarion Ciobanu) și Romulus (Mircea Diaconu) Brad au plecat
Profetul, aurul și ardelenii () [Corola-website/Science/319397_a_320726]
-
Șerban Cantacuzino (1678-1688), traducând sub oblăduirea lui Constantin Cantacuzino stolnicul Biblia în limba română din 1688. se caracterizează prin faptul că cronicarul nu face referire la sine niciodată. Deși N. Iorga susținuse în " (vol. II) că Brâncoveanu l-ar fi tocmit pe Greceanu să scrie încă din primul an al domniei, cercetătoarea Aurora Ilieș consideră că redactarea cronicii a început în anul 1693, când Brâncoveanu s-ar fi simțit pentru prima dată sigur de domnia sa. Ca argument ea face trimitere la
Cronica lui Radu Greceanu () [Corola-website/Science/332909_a_334238]
-
proprietățile sale halucinogene. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Păcală vinde vaca fraților săi unui pom în trunchiul căruia dă de o comoară din care, însă, cinstit, își ia doar cât tocmise. Datorită istețimii, scapă de tâlhari, îi păcălește pe notar și pădurar, și ajută o mireasă să fugă în ziua nunții. Personajul emblematic al umorului nostru popular (evocat încă din 1920 de Aurel Petrescu în animația sa și, mai târziu, tot
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
armată în anul următor. În prezent, din lipsă de feciori, regula a devenit extrem de elastică. Vătaful mare, care îndeplinește funcția de conducător al cetei, este ales din rândul celor mai populari feciori din sat. După alegerea cetei, membrii ei iși tocmesc o gazdă în sat, în locuința căreia vor repeta în fiecare seară până în Ajunul Crăciunului. Pe 24 decembrie, membrii cetei pornesc la colindat. Se începe cu casa gazdei și se continuă cu celelalte case din sat. Ziua de colindat se
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
Cașen de la numele lui Stan Cașen. Acest sat era amplasat pe ceea ce astăzi numim „Cătunul lui Briceag” sau „Cotul lui Briceag” și până „la Velniță”. Al doilea însemnat document care menționează existența satului Stănești este hrisovul de la 20 iulie 1443, tocmit de Ștefan Voievod către boierul Vlasin Crețescu, prin care acesta primește drept danie de la domnitor „Siliștea la Cașin”. Aceasta era amplasată mai sus de Stan Cașen adică mai în amontele râului Cașin față de satul Stănești. Despădurind-o tatăl său Stan
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Ioviță a fost unul dintre cei mai renumiți lăutari ai Banatului și totodată ai României. Luță Ioviță s-a născut la 6 ianuarie 1883, la Dalci în județul Caraș-Severin, fiind fiul unui renumit lăutar al zonei. La 8 ani este tocmit slugă, în timp ce frații săi cântau în „banda” (taraful) tatălui său. La 12 ani cânta cu fluierul la horele și petrecerile satului și devenise cunoscut în satele vecine. Îl aude un îndrăgostit al cântecului popular, Petru Răbăgia din Caransebeș, care îl
Luță Ioviță () [Corola-website/Science/307307_a_308636]
-
mai umid (paludismul). Acolo unde se refugiaseră (și unde Profetul a sosit ca arbitru între 2 triburi arabe rivale), ei au trebuit să-și câștige existența în mod umilitor, ca "zilieri" ai evreilor (Ali, vărul Profetului, de exemplu, a fost tocmit de un evreu cultivator de curmalieri pentru a scoate apa din puț și a-i uda acestuia palmierii). Regimul acesta de subzistență nu putea continua indefinit. Ospitalitatea auxiliarilor ('ansar'-ii) avea și ea limite, așadar mecanii au trebuit să se
Mahomed () [Corola-website/Science/307840_a_309169]
-
-și picioarele, păru să cugete ce avea de făcut mai departe. Înseamnă că mă vei lăsa să locuiesc acolo și să lucrez pentru dumneata? Îmi place felul tău de-a fi. Ai cuvântul meu. Dacă vrei să mă slujești, te tocmesc. — Nu vreau, spuse el foarte deslușit, ținând capul sus. Fiindcă țelul meu este acela de a servi un samurai, am umblat prin lume comparând samuraii și seniorii provinciali din felurite provincii. Am hotărât că lucru cel mai important în a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
titlu de proprietar în Moldova, nici pământ, nici casă, nici prăvălie. Art. 9 Negoțul Moldovei e deschis pentru toate națiile comerciante. Cu toate acestea turcii vor avea preferență înainte[a] celorlalte nații pentru cumpărarea de producte pe cari le vor tocmi în porturile Galați, Ismail și Chilia; dar ei nu vor pătrunde mai departe înlăuntrul țărei, fără autorizarea espresă a lui Vodă. Aceasta e cestiunea de drept. De jure s-au restituit Moldovei toate câte i se luase, s-a recunoscut
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acest izvor ordinar și estraordinar al guvernului, ci din cauza indiciilor ce conține. Ciracul afirmă că articolul din "B. l. " e scris de d. Cogălniceanu însuși. Apoi mai afirmă ca d. Cogălniceanu e în înțelegere cu evreii și că s-a tocmit cu ei să apere interesele lor în țară și afară. "Romînul" a vorbit zilele trecute de un aci, ce se credea pierdut și care s-a reaflat la Ministeriul de Esterne, act care compromite pe d. Cogălniceanu în cestiunea evreilor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru înlesnire mie de bani. Aveți în vedere că toată reușirea depandă de la aceasta. Eu oi avea oricâte căruțe va fi de trebuință pentru oricât transport și oriunde veți voi a se transporta, măcar că până acuma cărăușii de bună voie tocmiți nu voiau a merge decât la Șiștov; acuma însă s-a schimbat chestia și merg siliți oriunde vreau. Astfel vedeți că neapărat trebuie să am bani pentru care este cinci zile de când eu și intendantul am telegrafiat Excelenției voastre și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
contra intendenții imperiale a silit-o pe aceasta să acorde transpoarte aceluia cu care și guvernanții noștri erau dispuși a se înțelege prin personale mijloace. Totodată ni se arată și pagubele sau, mai bine zicând, obiectul asupra căruia s-au tocmit. și pe care l-au împărțit între ei gheșeftarii ruși cu capii liberalismului din România. Cincizeci și una de milioane de franci erau la mijloc. Dar lăsăm să vorbească scrisoarea însăși. [29 mai 1879] ["ÎN ZADAR AM ÎNCERCAT... "] În zadar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Ce-i oare de făcut? întreabă d. Brătianu; iar d. Rosetti începe prin organul său să ne cânte refrenul: "Unire, înfrățire! Să lăum esemplu de la strămoșii noștri! " După aceea încep tratările guvernului d-lui Brătianu cu cabinetele; d-lui [se] tocmește, ca deplin împuternicit, și târgul se oprește la împămîntenirea evreilor pe categorii. Camera însă, chemată a modifica art. 7, se pronunță în contra târgului făcut și sforile politice radicale se încurcă de astă dată mai grozav ca totdauna. "Unire, înfrățire! Să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Trebuia să faci schimb repede, altfel rămâneai cu Rotileanu din Piatra-Neamț sau cu cine se nimerea să ți-l repartizeze-n pat. Noaptea veneau controalele, milițienii băteau la toate ușile și răscoleau cu lanterna fețele adormite. Care se știa deștept tocmea pe-altul să-i ia locul și fugea-n Eforie la „Steaua de Mare“, etajul 14 (era singurul bar de pe Litoral deschis toată noaptea, până la 4 dimineața) sau rămânea ascuns pe-acoperiș, până trecea controlul. Nici dacă nu te găseau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
urca după-masa, pe la șase și rămânea toată noaptea în pod, după care pleca dimineața, în jur de cinci, când se descuia scara. Ușa podului fusese încuiată de mai multe ori, și tot de-atâtea fusese spartă; ba chiar vecinul Dorofte tocmise odată vreo trei muncitori de la depou să pună un fotoliu în ea, ca un obstacol redutabil, greu de înlăturat. Cerșetorul îl luase însă ca pe-o invitație la confort, și, după ce trecuse cu el prin ușă, și-l instalase lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fi văzut vreo poză sau un nume, cu-atât mai puțin niște explicații. Doctorul Leordeanu a fost eliberat (sau poate că era mai de mult afară). Abia atunci, lumea a început să vorbească prin sat, că bandiții ar fi fost tocmiți să facă prăpăd numai la oameni nevinovați. Unii credeau că borfașii fuseseră cumpărați de Robani, alții că lucrau pentru Leordeni. Zvonurile mergeau din casă în casă, trebuia doar să le-alegi pe-alea potrivite: de la Robani dispăruseră o vacă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]