870 matches
-
vă vedeți! Vânturi încolo și-ncoace, ale mele sunt așa de vestite încât vine lumea special la mine, să facă aerosol. Noroc cu ele, că altfel cine știe ce emanații mi-ar fi parfumat aura, la câte fireberi am în mine. Am tocmit Passatul, așa-l cheamă și-mi vine-n fiecare zi. O fi el aerian, dar punctual de mamă-mamă, poți să-ți pui ceasul după el! Se înființează regulat, fără fițe, nu-ntârzie niciodată. Asta-i cam înfurie pe unii turiști
LANZAROTE – CERERE IN CĂLĂTORIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357506_a_358835]
-
cele mari, îndată ce-și primeau tainul din miezul zilei, s-apucau de rumegat. Încet-încet, tinerimea gătită în haine de sărbătoare se aduna la semnalul cântecelor împrăștiate de vânt din scripcile ori din frigoanele muzicanților. Aceștia și flăcăii care-i tocmeau erau primii care se înfățișau la locul dinainte hotărât. Ghiță Pâslă era nezdruncinat în credința că Ion a' lu' Nică Ionașcu, fiindu-i nepot de văr, era cel mai nimerit ca să-i încredințeze grija fetei în zilele cu horă-n
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
descurc eu prin curte cât mă mai pot mișca. Victor își luase concediu de odihnă tocmai să scape de aceste obligații ale vieții. Tatăl său nu mai putea face mare lucru la muncile câmpului. Majoritatea lucrărilor agricole le-a făcut tocmind oameni să le execute. Noroc cu salariul său. După cum se desfășurau evenimentele în comună, nu credea că îl apucă toamna pe bătrân ca particular, membru în TOS, o organizație de întovărășire între țăranii ne colectivizați, cred că după model rusesc
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
pe Ioan Botezătorul, iar credibilitatea lui în ochii poporului aproape că lipsește. Unde iese în lume, gloata îl huiduie iar bârfele pe seama lui și a Irodiadei lui nu se mai sfârșesc. De aceea nu știu dacă Irod va accepta să tocmească oameni pentru strajă, fiindcă știe că Iisus a fost iubit de o parte a poporului și și-a însușit lecția cu tăierea Botezătorului. Îi vom cere totuși oameni fiindcă are destui și îl vom pune în gardă despre ce vom
AL PATRULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350714_a_352043]
-
de-acum o sută-două de ani iar azi, întâii îndreptățiți și miluiți fiind proprietarii stranelor la slujba de duminică, poate consilierii parohiali și ai primăriei, pentru a nu mai vorbi de păstorul confesional al turmei ... Pe când cele de sus erau tocmite și începuse deja „demantelarea” întregului edificiu al zvonului, ca să le iasă, să facă voia și interesele bietelor megieșe, la nici o aruncătură de băț ieșea din bătătura proprie „prea-măritul”(!), țanțoș și dezinhibat de obsesia unei funcții pentru care fusese curtat îndelung
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
oricare, înțelegând și respectând ceea ce s-a dezvoltat la unii într-un timp sau în situații care altora poate că nu le-au fost cunoscute. Iar sensibilitățile specifice, pe cât mai mult se deosebesc, pe atât nu se pot comenta sau tocmi și tot pe atât trebuie mai respectate pentru a nu ofensa prin necunoaștere. Acesta ar fi principiul civilizat de coexistență, doar prin el se poate evita radicalizarea conflictelor, iar nerespectarea lui confirmă intenții nedemocratice sau atacuri la adresa existenței democratice pe
SAU INCERCARE DE A LE EXPLICA UNUI PRIETEN STRĂIN (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359408_a_360737]
-
ajuns la Secție au rămas stupefiați: spărseseră un vagon cu haine de pușcăriași. Singurul lor avantaj că-și aleseseră haine pe măsură. Când era mai mic, îi cumpăraseră și lui părinții o vioară că avea ureche muzicală, spusese învățătorul, îi tocmiseră un muzuicant de la un taraf local și acesta începuse cu o melodie de muzică populară: Aoleu ce vânt, ce jale/ Pe la poarta dumitale! Dar indiferent cum începeau acordurile sale muzicale, acestea se terminau invariabil pe melodia: Un țigan avea o
SCRUMIERA, ŢIGAREA ŞI FUMUL; 9 de ION UNTARU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359513_a_360842]
-
mii pe noapte, sunt peste 160 mii de locuri în hoteluri. Se spune că unui om i-ar trebui cel puțin 300 de ani ca să doarmă câte o noapte în fiecare cameră în Las Vegas. Turistul de rând ia autobuzul tocmit de hotelul respectiv pentru a-l aduce de la aeroport sau un taxi pentru cel care nu și-a programat sosirea, își asigură întâi cazarea, de mâncat găsește restaurante în cazinouri cu meniuri care satisface cele mai variate preferințe culinare, ale
TENTAŢIE ŞI ABSTINENŢĂ ÎN LAS VEGAS ! (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360724_a_362053]
-
într-adevăr ursar în tinerețe, adică din aceea care își câștigau existența mergând cu ursul prin sate și făcându-l să joace după cum îi bătea el într-o tobă. Pe Ursari - adică pe Radu și pe nevastă-sa Nina - îi tocmise Neculai de acum trei zile să meargă la el la prașilă, iar aseară îi anunțase din nou să fie pregătiți pentru dimineața asta, că vine să-i ia pe la cinci. În curtea Ursarilor însă domnea o liniște deplină. Nici orătăniile
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
-ți fie teamă, că la ei nu se admite așa ceva. Fetele care fug după români și țigănuși care se iau cu românce sunt caterisiți de tribunalul țigănesc și scoși din rândul lor. Devin spurcați și alungați. Ăștia de mici sunt tocmiți să se căsătorească. Fata este aleasă de părinții băiatului și adusă la casa lui. De la 12 ani încep să se prăsească. De aia te-au dat să fim împreună! - Sunt a ta și rămân a ta pe vecie. Jur în fața
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
goarnă iar căderea ta va fi mare. Am înlocuit cuvântul goarnă cu trompetă și am ajuns la jazz. Și mai departe îmi amintesc de cuvintele pe care le reproduc din memorie: Și va veni o vreme când oamenii își vor tocmi învățători după placul urechilor lor. Referință Bibliografică: Moș Culaie / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 425, Anul II, 29 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
MOŞ CULAIE de ION UNTARU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359746_a_361075]
-
ritual aparte din spice de dor și flori de nu-mă-uita, când spargi gândurile, mă chemi cu două inimi deodată de parcă toți luceferii planetei ar împărăți prin mine. Sunt mesagerul de zefir cu pieptul deschis într-o îngenunchere de rubin, voi tocmi un felinar să-ți contureze chipul dar niciun alt oaspete să-ți cineze din palmă; rămân prizonier în cămașa cu fluturi întregi. Referință Bibliografică: Ești frumoasă, mi-ai spus... / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 684, Anul II
EŞTI FRUMOASĂ, MI-AI SPUS... de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345201_a_346530]
-
Cine se aseamănă se adună. Cine nu, se împrăștie. • Eu cred că maimuța se trage din noi și nu invers (Lydia Elron). • Refugiații... La început am râs, dar mi-a trecut repede. Prostia se plătește, dar uneori te mai poți tocmi. • Adesea ești nevoit să închizi, ca să ai ce deschide. • Cine nu râde cu noi, râde contra noastră. • Și prezervativul protejează, dar nu se poartă tot timpul (M.R.Iacoban). • Unele scaune cedează sub greutatea funcției. • Cel mai ușor e să urci
ZICERI (211/212) – PATRIOT & FRATELE ADEVĂRULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340344_a_341673]
-
din 11 februarie 2015 Toate Articolele Autorului mai dă-mi din când în când de veste să cred că totu-i ca-n trecut când mori de vânt țeseau poveste cum alta nu era-n ținut era minunea despre raiul tocmit sub poalele de deal și peste care curgea naiul de turme strânse sub caval mânate lin către izvoare de apă limpede și rece unde se-adapă și mioare și ciurda când spre casă trece iar de vreun noaten o ia
DOAR DOINĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340461_a_341790]
-
În cuvântul care doare... A avut ce azi firescu-i Eu să stihui: ritm și rimă, Când și când să eminescui Plăsmuirea lui sublimă... A avut mizeră soartă Cum au, fericiți, iisușii; Stau și eu la rând la poartă Să-mi tocmesc urna cenușii... A avut lumină slabă, Însă bate-n veci departe, Deși a murit în grabă, Viețuie și după moarte... A avut drept mântuire Dezosânda românească Întru moarte, care mir e De iubire eminească... Referință Bibliografică: A avut și el
A AVUT ȘI EL PĂCATE... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340459_a_341788]
-
la taraba alăturată o blondă elegantă care cumpăra conopidă. Blonda avea câteva rânduri de brățări, unghiile foarte lungi și îngrijite, dar dacă îți aplecai nițeluș privirea, puteai vedea că fusta și chiar pantofii erau indigo. Doamna Gurnișt nu se mai tocmi cu vânzătorul, nu mai verifică atentă cântarul ca de obicei, și îl onoră pe Leopold care aștepta cuminte, cu un subiect monden: - Uită-te repede la picioarele ei, ce zici? Leopold nu știa realmente ce să zică, așa că pronunță un
SCHIŢE UMORISTICE (53) – LUMEA ÎN INDIGO de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340450_a_341779]
-
mai bine nu dorm. - Așee, băăă, vedz, tu iești cioban bun! M-am umflat în pene. - Măi diemult, ierea în Slăvei poienari, unu de-ai lu Dobrei. Ave oi multe șî pe toamnă, la o nedeie, o dat sfoară că tocmește ciobani, să plece la pustă, la iernat. Or vinit vo doauădzăci, c-atunci să-ndiesuia să să bage la oi ficiorii. Noa, le-o dat sara cogioacele șî dimineața, nainte de-a să scula, o trecut pe la fiștecari. Pe cari i-
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
hartă, ca pe un exponat din muzeul lui Grigore Antipa! Chiar cred că nu-i pune gând rău patrupedului sfânt... fiindcă-și aduce aminte pe Ce a călărit Învățătorul când a intrat în Ierusalim! Chiar cred că intenționează să-i tocmească un loc printre celebritățile din Muzeul Figurilor de Ceară!... Chiar se apropie de măgar, îl mângâie și-i suflă: “nu mai e mult până mâine”!... Stai așa! Sigur că da!... “Nu mai e mult până mâine!”... avertizează (în șoaptă) conul
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
doua zi, când avea loc deschiderea oficială. Era așteptată o mare afluență de populație, pentru că în aceeași zi avea loc bâlciul anual, care atrăgea atât vânzători cât și cumpărători din localități îndepărtate, chiar din județele vecine, iar fanfara, care fusese tocmită pentru un program ce se întindea de la nouă dimineața până la nouă seara, trebuia să atragă publicul în această direcție. Așa aveau să se petreacă lucrurile în a ziua Sfintei Maria, când, după o raită prin bâlci, mai toată lumea se oprea
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 () [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
fiecare casă era un lăutar, cu siguranță că la următoarea erau trei, sau chiar toți. De cum se scuturau ultimii stropi de aghiasmă de pe stelba de busuioc a lui Sfântul Ion, pe care tot ei îl cântau din poartă în poartă, tocmeau trăsurile, puneau muierile să scoată din ladă covoarele țesute cu o iarnă înainte, probau stațiile de amplificare, care aveau, și așteptau prima duminică de după Paște, Duminica Tomii. Îi vedeai vălurind cu ochii zăpada lui „femartie”, așteptând pe cea a mieilor
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
toamne sunt Și o perdea de brumă deasă se așternuse pe pământ... Nu bănuia că de departe o dalie nerușinată Îi pregătește ei, brândușei, o întâlnire dezolantă Cu un complot, chiar diabolic, țesut în visul unei nopți Și astfel, îi tocmi sărmanei, să-i fure zâmbetul, trei hoți... Și-așa urzi gherghina-n noapte, cu mintea ei de mahala Un plan de răzbunări demente, pe biata floare, doar așa: Că-i invadează spațiul toamnei, ea floare din alt anotimp Brândușă mov
INSPIRATĂ DIN FOTOGRAFIA CAMELIEI VĂSUIANCA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341270_a_342599]
-
și-am auzât-o întâi. L-am ridicat tăte tri și l-am dus în casă. Pân' la amiaz', șede Niculaie așezat într-un copârșeu frumos, cumpărat de Aglaie și de bărbatul ei, di la oraș. Or chemat doi preoți, or tocmit gropașii, s-or apucat de pregătit pomana di după înmormântare. Zece găini și un porc o tăiat Ana, maică. - Niculaieeee, cui mă lăsași tuuuu?? Niculaieee, de ce muriși acumaaa? am auzât-o pă Ana întruna pin ocol. O tăcut numa' când s-
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
găsim? - Domnul, îi atrase atenția conița Corina lui Bâzdoagă, arată-i surugiului drumul care duce la Poienari..., acolo s-a ascuns jigodia... că-i știu meteahna. - Întoarce repede căruța și iau-o pe drumul Scurtei!... - Dar până aici m-ai tocmit... - Mergi, omule, nu-ți face grijă că te plătesc, îl asigură conița Corina care ardea de nerăbdare să dea de Pandelică fugarul și Didina „rătăcita”, cum încă o credea Naie, că i-a sucit mințile vrăjitoarea Bușica. Căruțașul a întis
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
tot chirnav Schimbase vechiu-i nărav Și-și pusese-n gând, vezi bine, Strajă să fie la... stâne, Nu mai dea iama-n jivine, Ba făr’de solomonie A trăi vrea-n armonie Cu orișice lighioană. (Să fie povești, cucoană...!?) Se tocmi dar’ cu simbrie Pentr-un an (ce neghiobie!) La o târlă -n... sărărie Paznic oilor boghete Făr-a scăpa vreun coclete Despre-a sa grozavă taină Și precum schimbase haină Jură să-și schimbe și-obicei Și mai că i-am
IN MEMORIAM ANTON PANN de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341105_a_342434]
-
luni. Credem că această mențiune atestă râvna deosebită a domnitorului în a ridica lăcașul sfânt pe care-l promisese, râvnă izvorâtă din importanța deosebită a victoriei asupra turcilor, dar și înaltul profesionalism al specialiștilor - zidari și zugravi - și al muncitorilor tocmiți pentru o așa lucrare grabnică și măiastră. Așa cum se prezintă astăzi biserica Mănăstirii Voroneț se înscrie ca fiind unul dintre primele monumente moldovenești creatoare de stil propriu. De altfel, „Ca și în celelalte biserici, în care este vizibil stilul arhitectural
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]