674 matches
-
acum era de mizerie fizică. Apa din toaletă fu trasă brusc și el o studie. Părea și mirosea curată. Se dezbrăcă, udă un colț al păturii și se frecă peste tot. Apoi își răsuci o pătură uscată în chip de togă, își spălă lenjeria de corp de mai multe ori în vasul de toaletă și o atîrnă pe margine pentru a se usca. Cu unghile rîcîi crusta de vomă de pe cracul pantalonului și frecă locul cu pătura udă. Materialul mototolit îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ci un adevărat platou de cinema, Încărcat cu plante În ghivece care le aminteau, desigur, domnului și doamnei de Queiroz de pădurea amazoniană. Un servitor dusese cu solemnitate la vestiar vechiul meu impermeabil cu glugă, de parcă i-aș fi Încredințat toga lui Marlon Brando În Iuliu Cezar, filmul pe care-l prezentasem cu o lună În urmă la cineclubul universitar, tot Încercînd să-i dau mai des cuvîntul Tinei În cursul dezbaterii care urmase după proiecție. Cunoștea foarte bine piesa lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
bărbat în halat, au găsit un pugilist și pe adversarul lui, au găsit un carabinier și un cardinal, au găsit un vânător cu câinele lui, au găsit un marinar în permisie și un magistrat, un saltimbanc și un roman cu togă, au găsit un derviș și un halebardier, au găsit un gardian fiscal și un scrib așezat, au găsit un poștaș și un fachir, au mai găsit un gladiator și un hoplit, o infirmieră și un scamator, un lord și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
unghiulare cuvinte latine, 40% de cuvinte lichide și onduloase ca tînguitoarele cantilene de prin porturile africane (...) Sub mine se precisează congresul nocturn al acelor o mie și mai bine de turnuri. Discută și elogiază drapajul carmin și dinamic al frumoasei togi romane făcută la Paris, care îmbracă-desbracă sălbateca literară Românie” (în românește de Alexandru Marcu). Pentru Marinetti, imaginea României este fantasma - puternic erotizată - a unei femei sălbatice, focoase și barbare, posedată în decor futurist nocturn de către eroul civilizator latin. Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nu te va mai tulbura nimeni în deșertul tău"... ― Am avut dreptate, deci, scopul Inchiziției nu era neapărat acela de a te omorî, ci să rămâi singur... XXIII ― Pe același inchizitor l-am visat, mai târziu, în Roma, înveșmîntat în toga lui Nero. Stătea în fața unei oglinzi și vorbea La început, am crezut că discuta cu cineva din spatele lui. Apoi, mi-am dat seama că în încăpere nu mai era nimeni. Vorbea privindu-se și făcând pauze în care mângâia blana
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
s-a ridicat în picioare și, redobândindu-și brusc calmul, a poruncit: - Să intre consilierii! Probabil că așteptau într-o odaie alăturată, de vreme ce i-am văzut intrând imediat. Erau doisprezece cu toții, unii longobarzi și alții romani, oameni vârstnici îmbrăcați în togi de aceeași croială, albe, tivite pe margini cu roșu, de parcă ar fi fost senatori ai imperiului. - Uită-te bine la ei, duce de Spoleto, îi vezi? Adaloald s-a ridicat și a pășit prin spatele membrilor consiliului. Oprindu-se îndărătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
pe șoldurile ei înguste. Era o imagine bazată pe jocul proporțiilor, care scotea în evidență faptul că era foarte subțire: priviți, trebuie să fiu extrem de slabă ca să pot purta acești pantaloni grotesc de largi! — Să nu mă puneți să port togă, altfel nu mă interesează, spuse Hugo răspicat. Când MM m-a întrebat dacă vreau să-l joc pe Oberon, i-am zis că da, numai să nu încerce careva să mă-nțolească în cearșafuri. —Înțolirea-n cearșafuri suna mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
l-am văzut deja pe al meu, acum o sută de ani, și am văzut și materialul. Sophie se joacă acum cu culorile pentru zâne, zise Helen, fără drept de apel. Hugo și cu mine suntem îmbrăcați în verde. Fără togi? zisei eu, amintindu-mi ceva ce-mi spusese Hugo cu câteva zile înainte. Helen mă ignoră, așa cum proceda cu tot ceea ce nu înțelegea. — Până la urmă, s-a învârtit bine, nu? remarcă ea cu răutate, făcând semn cu capul către Tabitha
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
unui dans prea dogorâtor, dichisindu-și cu degetele înmuiate în capsula unui flaconaș vrăfuit cu ceară și esență de smac, marginile rebele ale mustăților sau ale zecilor de frizuri încercate, topind prin răsuciri savante ale trunchiului faldurile de prisos ale togii, pelerinei sau bleizerului în care, drapîndu-se, străbătu o întreagă istorie punctuală a deghizărilor, transformând pe rând petecul de țărână ascuns sub parmalâcul cu boltă al șirei mărăcinilor în cabinet de machior, manichiurist, peruchier sau croitor. 18 DANIEL BĂNULESCU Ori măcar
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fercheșă. Cu ochelarii cu rama impozantă schimbați pe unii din sârmă argintie, subțire (conferindu-i Profesorului un discret aer de Gandhi). Cu pipa în care, parcă, perpelea tămâie. C-o bărbuță disciplinată cu foarfeca, din vălătuci de fum. Și-o togă, tot fumurie, înveșmîndu-i însă numai partea din față a trupului. Și lăsîndu-i descoperite cele două fese micuțe, rotunde ca bilele de rulment, de persoană care nu aplaudă excesele alimentare. - Bună dimineața, Mircea! îl salută din somn, descântătoarea pe spectru, simțindu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Canada. Lumina zilei, pătrunzând prin ușă, zăbrelea posterele sale de student, prinse-n pioneze, alandala, asemenea pașilor pe-o punte. Mr. Punch, un pepene în pantaloni de hockey, Dădea pe gât o carafă de whisky. „La Belle France”, într-o togă alb-roș-albastră accepta brațul „protectorului” său, necioplitul Edward al VII-lea. Frumoasele de music-hall de dinainte de război Aveau gâturi de gâscă, semnături sofisticate, „grains de beauté” și coafuri asemănătoare cozii de cocoș. Dar posterul cel mai frumos era, de departe, acela
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
noiembrie, când, după câte-o ploicică scurtă de toamnă, țăranii semănau cu strângere de inimă puținul grâu pus deoparte. Căpătă oleacă de putere din acele amintiri, se ridică, își regăsi complet toată puterea și scuipă în direcția acelei mutre în togă ce nu contenea să-l ancheteze: Du-te și trudește pe câmp sub vipia soarelui și sub biciul vântoaselor, și-o să vezi dacă ceea ce întrebi e important. Biserica s-a aranjat doar ca să-și piardă timpul, iar Regele a organizat
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
scot dintr-un autor și ultima picătură de sânge. De aceea la Cicero s-a petrecut un fenomen invers, am prins simpatie pentru Catilina și antipatie pentru un avocat care, cum am citit mai pe urmă, umbla cu cuirasă pe sub togă, înconjurat de o ceată de prieteni. Din Homer n-am priceput nimic în școală, abia în urmă, picîndu-mi în mână o traducere franceză în proză și răsfoind-o, mi-am dat seama că Iliada e un fel de poem al
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
avea și el un Weltanschauung, ca și Ioanide, în care monumentele jucau rol neînsemnat. Iubea pacea, în care înfloresc studiile și prosperă universitățile. Lumea o împărțea în două: în universitari și public indiferent. Pe cei dintâi îi visa îmbrăcați în togă cu hermină, diferențiată însă după grade. N-ar fi admis ca un agregat să se confunde cu un profesor plin. Imagina biblioteci bine ținute la zi, încălzite iarna, cu lămpi electrice pe fiecare masă și cu pupitre rezervate pentru profesori
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu vagul meu, asupra a tot ceea ce, prin fiecare determinare a ființei mele, mă fixează și mă face să întîrzii în precis. Epilog Nu ne temem niciodată de vag, ci doar de precis. Îmi imaginez un omuleț care îmbracă o togă și care îmi rostește sentința. Totul aici e precis: judecătorul, vina, sentința. Răspunderea mea este de asemenea precisă, dar e mică, iar consecințele nu sânt ultime. Și totuși teama mea e teribilă și fac tot ce pot pentru a nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sentința. Totul aici e precis: judecătorul, vina, sentința. Răspunderea mea este de asemenea precisă, dar e mică, iar consecințele nu sânt ultime. Și totuși teama mea e teribilă și fac tot ce pot pentru a nu ajunge în fața omulețului în togă. - Stăm față în față cu viața noastră sau cu cel care ne-a făcut concesia libertății. Totul aici e vag: judecătorul, vina, sentința. Dar răspunderea aici este maximă, iar consecințele sânt strivitoare. Și totuși aici teama rămâne, la rândul ei
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
într-o ținută ce copie însemnele rezervate exclusiv senatorilor ("în jurul gâtului, deja îngreuiat de îmbrăcăminte, își pusese un fular cu dungă lată [s.n.] și ciucuri care atârnau ici și acolo"167 dunga lată, de culoare roșie, se punea numai pe toga de ceremonii), este împopoțonat cu bijuterii ce denotă o accentuată lipsă de gust, dar care erau purtate numai de cavaleri ("în degetul cel mic al mâinii stângi purta un inel mare, puțin aurit și, la ultima încheietură a degetului următor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
celor două republici surori. Monumentul lui von Pohlen, reprezentându-l pe martir călare, a stârnit emoții, dar și numeroase controverse: principalul argument contra acelei exprimări era că personajul n-a încălecat niciodată un cal și că n-a purtat vreodată toga romană, iar principalul argument pro era că opera de artă conține un simbol puternic, nefiind doar o simplă reprezentare fotografică a realității.) Timp de aproape trei săptămâni, manifestațiile pașnice au devenit tot mai hotărâte și soarta gardului cu sârmă electrificată
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
celor două republici surori. Monumentul lui von Pohlen, reprezentându-l pe martir călare, a stârnit emoții, dar și numeroase controverse: principalul argument contra acelei exprimări era că personajul n-a încălecat niciodată un cal și că n-a purtat vreodată toga romană, iar principalul argument pro era că opera de artă conține un simbol puternic, nefiind doar o simplă reprezentare fotografică a realității.) Timp de aproape trei săptămâni, manifestațiile pașnice au devenit tot mai hotărâte și soarta gardului cu sârmă electrificată
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
Gadara. Când, în secolul al XVIII-lea, s-au efectuat la Resina, orașul reconstruit peste Herculanumul îngropat în cenușă, niște lucrări în vederea săpării unui puț, au fost scoase la suprafață fragmente de cai din bronz, statui ale unor romani purtând togă (printre care și Augustus), precum și părți ale unui teatru: fusese regăsit orașul antic acoperit de noroaiele vulcanice ale Vezuviului. La 19 octombrie 1752, niște lucrători descoperă biblioteca lui Philodem, sub forma a 1838 de suluri de papirus imposibil de pus
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
naturii: astfel, nu creatorul modelează arta după perfecțiunea naturii, ci râul sculptor pare un herculean Brâncuși cu braț de apă: "Netemător de timp, prin vaduri sapă statui de lemn, pietroase amulete"; munții scriși direct pe cer au dâre fastuoase "din toga unui Gulliver". Poetul vine cu un univers parnasian, cu elemente exotice, cu imagini rare lotca japoneză este de argint, profilul este o pecete de ceară, sonetele aeriene s-au scris pe vânt, miresele de zăpadă au vălul stelar, răsăritul lor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
descoperire în Africa, unde se apropie, observă, fotografiază, bineînțeles, păsări, dar și bivoli, hipopotami, lei, crocodili, șerpi, elefanți și antilope de apă. Vânătoarea fotografică poate fi periculoasă. Se întâmplă, uneori, ca vânătorul de imagini să fie el însuși vânat. În Togo, l-am văzut ieșind dintr-o pădure de verbenacee și țopăind pe cărare, sărind într-o mașină, urmărit de mugetul unui mascul de elefant pe care a încercat să-l fotografieze un pic cam de-aproape. Joaca cu focul este
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
în perioadele de secetă mare, o femelă preia conducerea și le indică celorlalți direcția corectă; ea va conduce întreaga turmă în căutarea unui ochi de apă. Pentru a găsi apă, elefanții pot parcurge distanțe considerabile, pot merge din Mali până în Togo. Această memorie a locurilor unde se află apa le provine de la strămoși. Elefanții știu de ele tocmai pentru că au mai fost și alte perioade de secetă. Pentru că strămoșii lor au răzbit, de-a lungul unor migrații îndelungate, vor răzbi și
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Șt. Ștefănescu, Istoria medie a României, II, p. 67. A se vedea Istoria Românilor, IV, p. 223. 701 "sluga naș Alexa, on upravilsea i văzeahom ot neg<o> ferăe 12 zlat vă vistear<ie> g<os>p<odst>va mi, togo radi ot (...) ză da na pread bolși da ne imaet mai tegati": Document de la Ștefan Tomșa, Biblioteca ASTRA, Colecții speciale, C. LI/3. 702 " a vearni sii bolearin naș Apostol pitar upravilsea i postavil sebaa fiarîe vă vistear<iiu> g
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
lui Nichita Danilov: oboseala din ce în ce mai mare, începutul de inerție, convertirea în automat, melancolia înseriată ("Simt coborând în mine o oboseală plăcută/ picioarele mi se fac ca de plumb,/ pleoapele așijderea"; "când sunt un hopa-mitică bătrân/ când o păpușă melancolică,/ cu toga mototolită și săbiuța de lemn scoasă din teacă" Larissa; a se vedea și Asfințit, Zile, Cameră tapetată cu pași, Portret al artistului la bătrânețe). Privite, acum, prin lentila aburită a acestei oboseli care își asociază, firesc, lentoarea mișcărilor, apatia, plictisul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]