648 matches
-
-i însoțească și Eminescu. Când rămânea și peste noapte, el prefera să doarmă pe un braț de fân în foișorul de deasupra intrării în locantă. De aici se deschid priveliști fără egal în toate direcțiile. Iașul apare ca o felină tolănită pe malurile nehotărâtului Bahlui. Apoi se văd ca în palmă valea Vămășoaiei, zarea Bvârnovei, Miroslavei, Copoului și Șorogarilor. Probabil că Eminescu rămânea ore în șir în contemplare...Poate că în una din aceste nopți, mușcat de viermele melancoliei, în mintea
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
seara, 26 sept. [1947] Două zile, trăite în așteptarea încordată a unei scrisori de la tine. Nimic. Între timp plecările se înlănțuie; au plecat Ina și Alecu joi, Lisette, Piticu și les Negulescu azi dimineață. Vreo treizeci de „vilegiaturiști“ mai stau tolăniți pe plaja mică ?, ? ca niște popice căzute. Eu am cartierul general în barca nouă a lui Riza, unde nu am nici nisip, nici frig, nici prea mare indiscreție. Am izbutit, pentru prima oară, să fac nudism aproape integral. Marți și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și de sâcâitoarele lor interese, vedeau numai franjuri, părți ale acestei „realități”, pe care, eu, Încă o dată, o vedeam ca o figură uriașă, supradimensionată și poetică În același timp, așa cum, În unele după-amiezi calde și insuportabil de senine de vară, tolănit pe iarbă, urmărești marile figuri și forme pe care le fac norii cumulus - corăbii grandioase cu pânzele umflate de vânt și patru catarge, monștrii cu corpul sidefiu-solzos și fălci rubinii, care, În puține minute, se transformă suav Într-o lebădă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de coca și bere, pungi de cartofi prăjiți. Nici un coș de gunoi nu subminează acele urme și nici timpul, căci nu sunt biodegradabile. În rest, Sinaia geme de demonstrații de prosperitate privată. Brașovul e burg. Sau măcar amintirea unuia. Te tolănești într-un scaun pe o terasă așteptând comanda. Te destinzi. Piața se umple de porumbei. O imagine fugară de Piață San-Marco. Zâmbești oaspeților a egalitate civilizatorie. Două-trei minute. Apoi nici o conversație nu mai e coerentă. Interlocutorii tăi devin alți 10-11
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
șade tolănit/ Cu fața spre răsărit,/ Tot cu haine verzi pe trup,/ Tot cu nasturi mici la pept,/ (...) - D-alei, neică, neiculiță,/ Cu ochii mici de șarpe criță,/ Voinicel cu chip drăguț,/ Dintre furcă, dintre puț,/ Ce-mi stai, neică, tolănit/ Cu fața spre răsărit?”. Fântâna are aici valoarea unui canal către infernul figurat de burta Scorpiei, fiindcă e neprotejată de simboluri apotropaice și se află în no man ’s land, departe de social și ordine. Singuri neofiții pot ajunge aici
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în ultima mea zi. O zi prețioasă. N-avea decât să plouă apoi cu găleata o lună încheiată, ca în romanele lui J. G. Ballard, dar să aștepte până plecam eu din lumea asta. Mi-ar fi plăcut să stau tolănit pe iarbă, la soare, să beau bere. Altceva nu-mi doream. Nu vedeam nici un semn că ar înceta totuși. Norii grei păreau amenințători. Nici o fărâmă de cer senin printre ei. M-am gândit să cumpăr un ziar de dimineață și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ar fi trebuit să fiu omorât în autobuz cu o vază de fier, nu soțul tău. Exact o astfel de moarte mi s-ar potrivi mie. Imaginea se închide direct, fragmentată. Nu mai ai timp să te gândești la nimic. Tolănit pe iarbă, am ridicat privirile spre cer. Norul de adineauri dispăruse. Cred că se ascunsese după niște crengi. — Cred că încap și eu în imaginea aceea limitată, nu? — Oricine poate intra, oricine poate pleca de acolo. E un loc excelent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
prins nici unul. Porumbeii supraviețuiesc prin însăși calitatea lor de a fi porumbei. Tânăra mamă și-a întors o singură dată privirile spre mine, dar cred că i-a fost suficient pentru ca să-și dea seama că nu o interesa un bărbat tolănit în iarbă, cu cinci cutii goale de bere lângă el. Luni dimineața! Am închis ochii și-am încercat să-mi amintesc numele fraților Karamazov. Mitea, Ivan și Aleoșa. Mai era și bastardul Smerdeakov. Oare câți oameni din lumea asta știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
unghiurile. - M-am decis să nu port nici o mască, am zis eu cu mândrie. Vreau să fiu adevărat, dragă. E ceea ce se cheamă Fața Oficială. În timp ce continuam să mă rotesc l-am observat pe Victor, labradorul cafeniu, privindu-mă atent, tolănit într-un colț. Câinele mă fixă atent, după care scoase un căscat. - Și asta va însemna că ești... ce? Activist mexican pro marijuana? întrebă ea, prea obosită să se mai încrunte la mine. Ce să le spun copiilor despre tricoul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
exact. Un tocilar de student de masterat mi-a oferit o linie de prizat - apoi încă una - în baia sordidă a unui cămin, după care am ras vreo douăzeci de beri dintr-un butoiaș de aluminiu și studenții s-au tolănit în jurul meu în timp ce îi răsfățam cu povești despre fostele mele succese. Jayne nu era nici pe departe ignorantă în această privință, dar nu-și permitea să se lase purtată de anumite fluxuri informaționale. Și dacă încrederea ei în mine se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
care-l doream de la el în seara asta (și bineînțeles două doze de Xanax, să pot adormi). Îi spusesem lui Jayne că era unul dintre studenții mei atunci când a dat cu ochii de el aici în prima săptămână din octombrie, tolăniți amândoi în camera media, urmărind un DVD cu American Psycho. Când m-a târât în bucătărie privindu-mă neîncrezătoare, am insistat: „Student la masterat, iubito. Masterat“. (Când Jayne și cu mine ne întâlneam în anii ‛80 era obsedată de înghețată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
capului meu. Bătea cu picioarele, cu călcâiele în pieptul meu și striga: „De căluț”! Fugeam cu el pe umeri da la casa noastră la deal, până la casa finului nostru Paraschiv Durbacă și apoi reveneam tot în fugă. Stam cu el tolănit în iarbă și mâncam amândoi „cașul popii”. În anii grei ai „înfăptuirii visului de aur al omenirii” l-am îndemnat să meargă la seminar, dar nu l-am ajutat cu nimic. N- a reușit la examenul de admitere. Se vedea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
în anacronism. Cel mai tare m-am temut la secvențele care prezintă începuturile prieteniei dintre Georgiana și Bess. La un moment dat, Bess o informează pe ducesă că actul amorului nu înseamnă doar să faci copii și, cum stau ele tolănite în pat, începe s-o mîngîie pe spate ; ducesa pare să ajungă la extaz în cîteva secunde. Acuma, eu nu spun că nu se poate specula pe marginea relației lor, dar, în mod ideal, lucrurile ar trebui făcute astfel încît
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
dulap și am plecat să mă spăl pe dinți. Se apropia ora de culcare. Umbră pământului Închide ușa. Tace, nu se uită la mine. Mă auzi? Închide ușa. E curent. Mă uit la el, nici nu s a clintit. Stă tolănit pe canapea și citește dintr-o carte. Nu pot să-i văd ceafa. E îngropată în claia de păr. Păr crescut fără noimă. Păr nespălat de-o săptămână. Cine-o fi femeia care l suportă în halul ăsta. Nesimțitul dracului
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
printre manele, dar sunt și momente de liniște, iar alea chiar fac toți bănișorii. Ies din cameră și merg până la recepție. Domnișoara cu acnee nu e acolo. Doar doi domni cu burți mult mai respectabile decât a mea. Domnii stau tolăniți pe o canapea mov. Îmi plimb privirea pe dulăpiorul din sticlă în care zac două săpunuri și trei paste de dinți. Pe dulăpior e un anunț important: Dacă dori-ți masaj adresațivă la camera 104. Drăguț. S-a mai așezat
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
-i pun revista pe colțul mesei, fără să mă mai uit la ea. După aia iau lingura și încep să sorb ca un om de grotă și nu mă mai interesează nimic. Echilibru Mă privește cu simpatie. Mă observă. Stă tolănit pe fotoliul directorial și se bâțâie ușor, stânga dreapta. Are o burtă foarte mare. Imensă. Cred că nu găsește haine în comerț, îmi amintesc că am văzut pe undeva un magazin pentru grași. Chiar așa scria pe firma luminoasă. Magazin
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
fost sinceră și rațională... Poate că mîine, chiar dacă nu ne întîlneam, tot nu i-ai fi trimis Brîndușei rîndurile cerute ai o noblețe care te ridică deasupra meschinăriei. Sufletul tău e curat și vede în jur doar suflete curate. Stai tolănită pe pat, fără să-ți pese că lîngă tine, în picioare, sînt eu, cu privirea încinsă și trupul încordat. Mă crezi cinstit, dar uiți că azi sufletul meu a fost lovit de mai multe ori, floarea desenată în mine de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
admiră de la distanță rochiile lungi ale domnițelor-hostess sau pintenii strălucitori ai unor cavaleri pe care îi va putea regăsi ( nu are nicio îndoială, din acest punct de vedere), după terminarea spectacolului, în cârciumile pline de fum și gălăgie din orășelul tolănit la poalele colinei. Au încetat râsetele copiilor, mirosul de vată de zahăr și de popcorn nu mai ațâță nările nimănui, dincolo de canalul împrejmuitor plin cu apă nu fumegă niciun grătar, erau și câteva pături acolo, nu mai sunt, au dispărut
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
fii în aceste vremuri, ai putea să cazi în depresie și să spui că ți-ai ales greșit meseria... Paradoxal, îi veni să râdă. Când auziseră că vrea să plece la munte, singur, cu rucsacul în spate și cu liniștea tolănită pe urechi ca o căciulă îndrăgostită de creștetul posesorului, prietenii din oraș râseseră îndelung. Se bătuseră și cu mâinile pe burtă, ținea minte asta, masa pe care stăteau sticlele de bere se clătinase amenințător, iar el pufnise nemulțumit, dând din
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
aproape lipite, iar soba mare, albă, spoită cu var, îi apăru în față ca o paradoxală Fata Morgana. Știa că nu poate fi decât o iluzie, prima treaptă a scării care ducea către despărțirea definitivă de realitatea înghețată, dar motanul tolănit lângă sobă își mișca lasciv coada și părea decupat din cărțile cu povești pe care le răsfoia în casa bunicilor, atunci când gerul broda pe geamuri, cu o măiestrie magică, flori înfiorător de frumoase. Cana de lut, smălțuită, era fierbinte, iar
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
toate femeile în jurul lui, pregătite pentru a face sex non-stop. În cazul femeilor, e invers, firește. Nu discutăm despre cazurile aparte, cele în care femeile simt o atracție pentru alte femei, iar bărbații preferă mângâieri masculine. Curva din Babilon era tolănită pe niște trepte. Erau multe trepte, le pierdeai șirul, dar unde duceau ele nu știu, nu mi-am dat seama, poate ajungeau în cel de-al nouălea cer dacă mergeai până la capătul lor sau poate doar la mall, ar fi
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Lord, de-asta am plâns. Poate că ar trebui să mi iau un câine. Îi voi pune numele Lord și vom merge în parc, după amiaza, eu voi citi un ziar pentru a afla ultimele știri, iar el va sta tolănit în iarbă și va atrage priviri admirative. 28 martie În ziarul de azi, un redactor tâmpit a scris că sunt Asasinul cu Creion. Sună ca dracu`, trebuie să-mi dați dreptate. Am decupat articolul - știu, seamănă cu o scenă dintr-
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
te ascult turuind despre Edmund Wilson sau John Berryman ori despre Whittaker Chambers, când ai fost angajat la Time dimineața și dat afară de el Înainte de prânz. M‑am gândit de multe ori ce bine meșterești tu o poveste când stai tolănit pe spate. Nu exista chip să‑l refuz. Era limpede că nu dorea să scriu despre ideile lui. Acestea fuseseră expuse pe larg chiar de el și se găsesc la Îndemâna oricui În cărțile sale de teorie. Eu, unul, mă fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
făcând o mică baltă de-a curmezișul potecii, ca apoi apa să se piardă prin frunzișul dinspre vale. Făceam câteva bărcuțe din foi de hârtie și apoi încercam să le scufund cu boabe roșii de căline. Stăteam ceasuri întregi așa tolănit pe o coastă pe iarbă, la umbra pădurii, în susurul molcom de izvor, și nu cred să fi simțit vreodată o mai mare liniște sufletească decât atunci. De abia când toate bărcuțele erau scufundate iar soarele se mai zărea puțin
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
naștere. Invitase toții angajații firmei, împreună cu nevestele. Marina era scundă, grasă, purta o fustă scurtă ce nu se potrivea cu vârsta destul de înaintată și care-i scotea dizgrațios la vedere o pereche de picioare musculoase, de bărbat. Stătu întreaga seară tolănită pe covor, fusta scurtă devenind inexistentă, râzând tare și răgușit, pufăind, în neștire, dintr-un pachet de țigări. Se vedea de departe că Ștefan era preferatul și folosea orice pretext pentru a-l aduce aproape de ea. Impresia pe care i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]