8,271 matches
-
bie e lirë në zemrën e gjërave INIMA LUCRURILOR Locul unde explodează sufletul are forma eliptica într-un linte de unde picura cristalul și lumina astrala acolo e punctul unde lumină devine gheață Lucrurile materiale prin gaură neagră a pupilei se topesc în infinit din forța dulce al gravitației chiar și ființă mea printr-o glanda invizibilă cade liber în inima lucrurilor PSHERËTIMA Să çel e mshel sytë u ngjit mbi çati nëpër ato shkallë të thyera të moshës për ta ndrequr
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA DAN MUSLIU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380678_a_382007]
-
ăsta bolnav... iar când apare El, oglinzile explodează. Cuvintele atârnă agățate, uscându-se în bătaia vântului. Fragila țesătură a spațiului și timpului s-a deșirat, volatilizand barierele dintre sferele visurilor și lumea reală. Ferestrele lor se lărgesc în lumina ce topește totul în jur. Cortina, tăiată în franjuri, dintre cele două lumi, acum, dansează în bătaia vântului... Un val plesnește-n noapte... Cineva invizibil mângâie păpădiile din zâmbetul ei. Sufletul lui urlă-n deșertul cerului, adormind în gândul atâtor tăceri! Când
UN VAL PLESNEŞTE-N NOAPTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380700_a_382029]
-
iese adeseori la iveală, în chip miraculos și neașteptat, provocând fiori de emoție, ca în poezia „Apariție neașteptată”: „Am simțit miros de flori într-o lume diafană / Cântece de primăveri din senin au dat năvală. // Lumea-ntreagă dispăruse, gândurile mă topeau / Nici muza nu mă oprise/să dansez cu cine vreau! Nu mai știu de era noapte, nici nu știu de ascultam / Într-un colț de lume dusă /m-am trezit că meditam // Îmi imaginam că-n crânguri stoluri de privighetori
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
spune pe bună dreptate că un popor există atâta timp cât își vorbește limba. Popoarele care și-au pierdut graiul au dispărut. Dovadă sunt cele peste 100 de popoare mici din Rusia care, pierzându-și limba și scrisul, au dispărut, s-au topit în acest babilon cu numele „rosiane”. Dovezi sunt și marea parte a aromânilor din jurul României, care din cauza politicilor de deznaționalizare promovate de Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia, Ucraina ș.a. încetul cu încetul dispar. Citește mai mult „N-avem două limbi și
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
spune pe bună dreptate că un popor există atâta timp cât își vorbește limba. Popoarele care și-au pierdut graiul au dispărut. Dovadă sunt cele peste 100 de popoare mici din Rusia care, pierzându-și limba și scrisul, au dispărut, s-au topit în acest babilon cu numele „rosiane”. Dovezi sunt și marea parte a aromânilor din jurul României, care din cauza politicilor de deznaționalizare promovate de Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia, Ucraina ș.a. încetul cu încetul dispar.... XIII. VALERIU DULGHERU - 25 DE ANI DE INDEPENDENȚĂ
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
imponderabilitate care oricând ne poate răsturna sau ne poate înălța. Langue/parole Cuvintele ni se iubeau pe masă lângă ceștile de cafea. Sub ochii noștri amețeau și le tremurau corpurile fremătătoare. Toate sunetele li se umpleau de soare și se topeau și deveneau materii curgătoare când înțelesurile li se amestecau. Cuvintele tale le devorau pe ale mele până la ultimul sunet, până la ultimul semn și-n îmbrățișarea aceasta vibrau și semănau mai degrabă cu o nocturnă de Chopin Sau cu o limbă
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
apoi,își caută chemarea, De țărmuri care duc spre ale raiului cununi! Suntem,Lumina sfântă dintr-o lumânare, Și picurăm iubire,pentru a străluci! Ne trecem freamătând iubirea cea mântuitoare, O dată aprinși,nu mai e cale de scăpare, Ne vor topi spre-a lumina când vom muri! Suntem ,o picătură-ntr-un ocean al mântuirii , Împreunate voci,unite-n taina rugăciunii, Candele vii ce ard pe-altarele iubirii, Văpăi de foc,în veșnica iubire a Luminii, Noi cei dintâi și cei
SUNTEM... de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380744_a_382073]
-
că diavolul răcnește, Umblând în lung și-n lat,ca să înghită, Pe cei,ce cu viclene curse,amăgește! Tu,Cel ce știi,ce mare-i neputința firii, Ce vindecare își găsește doar prin moarte, Aprinde-n lume,flacăra iubirii, Ca să topească ale noastre reci păcate! Lacrimi de pocăință,să ne-mbogățească plânsul, Trimite-ne din slava Ta ,de sus, De multe ori,prin plâns,aflăm răspunsul, La întrebări,ce singuri deseori,le-am pus! Ce trebuie să știm? Al Tău Cuvânt
GLASUL MEU AUZI-L,DOAMNE! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380767_a_382096]
-
soarta,un vânat și o domnită,... XVIII. SEARĂ DE TAINĂ, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1760 din 26 octombrie 2015. Când liniștea pădurii se așterne la zenit Și frunzele în ruguri de foc se tot aprind, Lumină se topește,în stropi,în lăstăriș, Ceva-mi apare-n cale,sărind din luminiș. Alunecând ușor,pe-o rază ce coboară Din sânul lui Amor,simțirea mi-o înfioară. Ședeam și mă uitam și nu-mi venea să cred, Dar poate că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
par,dulceag mi se încurcă Și florile de măr petalele își aruncă Atunci și eu,cel care pe Ea o ... Citește mai mult Când liniștea pădurii se așterne la zenitSi frunzele în ruguri de foc se tot aprind,Lumina se topește,în stropi,în lăstăriș,Ceva-mi apare-n cale,sărind din luminis.Alunecand ușor,pe-o rază ce coboaraDin sânul lui Amor,simțirea mi-o infioara.Sedeam și mă uitam și nu-mi venea să cred,Dar poate că visăm
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
mult... XIV. CLIPE MIROSIND A TOAMNĂ, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1740 din 06 octombrie 2015. Merg cavalerii nopții să ceară lunii vamă, copacii în iluzii pierd frunzele pe rând, a mai trecut o vară s-a mai topit un gând; să bem din cupa nopții și nu fi tristă, doamnă! Pe ulița din suflet mai trece-un dor flămând trist căutând un loc unde-ar putea să doarmă; din vise desuete gustând ca dintr-o poamă, tomnatic pierde-vară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
discret, de toamnă; doar dragostea, cu vise drept licurici în coamă, ne strângă cu blândețe la pieptul ei plăpând. Citește mai mult Merg cavalerii nopțiisă ceară lunii vamă,copacii în iluziipierd frunzele pe rând,a mai trecut o varăs-a mai topit un gând;să bem din cupa nopțiiși nu fi tristă, doamnă!Pe ulița din sufletmai trece-un dor flămândtrist căutând un locunde-ar putea să doarmă;din vise desuetegustând ca dintr-o poamă,tomnatic pierde-vară,el trece fluierând.Ne plouă în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
floare așteaptă să-nflorească, cuvântul nu a ieșit din matcă. Deși strălucește nu o vezi. Melodioasă ca un izvor este vocea ei, dacă nu-i prinzi firul bine se poate rupe pe emoție! Ai învățat-o să plângă și o topești, ai învățat-o să plângă și-acum te bucuri. Aici este diferența și marea asemănare, draga mea! Dac-am putea reține emoțiile am fi cei mai bogați oameni, dar ele sunt ca penele desprinse din penajul unei păsări! Cândva i-
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
nu trebuie să dispară! FĂRĂ NUME O iubire fără nume! - așa o vom numi, ca o rugăciune, din centru spre margine, asemeni cercurilor din ape ce-ascund tainele vieții, fiecare cerc își are cifrul său. Vom trăi și ne vom topi, am visul în ochi și ochii pe tine, spune-mi ce să aleg?- m-ai întrebat. Dreptul la iubire este dreptul nostru la libertate. M-ai atins cu respirația ta nici aerul nu-și avea locul între noi, un schimb
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
cît de bune și de cu suflu peste jumătăți de veac sînt intuițile lui Aderca. Mai ales fiindcă spune, în finalul unui articol care oferă un amestec normal, cred că ăsta e cuvîntul, de pro și contra, dar fără să topească atitudinea într-o neutralitate antipatică, așa: "Și apoi din propria sa activitate critică - spre a-i întoarce politeța - nu-și dă seama d. Lovinescu de singurătatea austeră în care rămîne, în clipele cele mai personale ale intuiției sale critice? E
Cronicarul în vremea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10245_a_11570]
-
limbaj, în raportul lui Mircea Ivănescu cu amintirea, cu sinele, cu eu-l poetic. "Emoția din acest poem strict autobiografic e perfect obiectivată, înstrăinată pentru a deveni mai profund subiectivă, copleșitoare prin seninătatea ei, prin transparența ei, în care se topește taina. Lipsește aici, în mod clar, și (auto)ironia " atît de specifică lirismului ivănescian. Cînd poetul o regăsește, mai evidentă sau mai ascunsă, vocea lui devine dublă: e a lui și a altcuiva, adeseori poate a fratelui său mort, resuscitat
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
să-și dobîndească un loc de neclintit în atît de versatila și de capricioasa noastră contemporaneitate. Personalitatea lui de o mare complexitate, așezată aparent pe un cîmp de paradoxuri, a reușit să armonizeze elementele cele mai greu conciliabile și să topească tot ceea ce, în alte cazuri, ar fi sfîșiat de la bun început orice tentație a întregului, într-un adevărat sistem viu, de o mare profunzime și de o uimitoare coerență. Într-un mod inexplicabil pentru cei care caută explicații comode și
Horia Bernea, un arhitect al contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10281_a_11606]
-
și de a inventa complexități sonore ajunge la perfecțiune în lucrări de virtuozitate instrumentală precum Continuum pentru clavecin, Studiile pentru pian, Concertele pentru vioară, pian și corn natural. În aceste lucrări, capodopere ale muzicii secolului 20, se aliază și se topesc într-o expresie originală diferite influențe: tradiția muzicii clasice, Bartok, Debussy, minimalismul american, muzica africană din Buganda, cea a pigmeilor, geometria fractală, entrelacs-urile hipnotice de pe manuscrisele irlandeze, grafica lui Escher, pictura lui Cezanne și Miró, sculptura lui Brâncuși, poezia lui
"Ligeti is dead!" by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10334_a_11659]
-
Dumitru Hurubă Pfui, Doamne! Ne topim de căldură precum - scuzați comparația - dosarele unora, după cum ne dau de știre Telejurnalele... Noroc fain, cum zice Haralampy, că televiziunile ne prezintă din când în când emisiuni-spectacol de divertisment, ultima ispravă de acest fel fiind scheciul "Gaițele", variantă-sinteză a celebrei
Dosariada șși alte mitu(i)riț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10338_a_11663]
-
serie de voci distincte completează spectrul literar al Ego.Prozei, preferând metafora aluzivă oximoronului cu tentă imprecatorie ce a atras după sine apelative precum "noua degenerație". Tania Radu se înscrie printre degustătorii interesați de nuanțe: "Prozatorii ieșeni nu s-au topit niciodată cu adevărat în noul val al prozei tinere. Mai degrabă au rezistat pentru a oferi repere la care noua proză să se raporteze. Școala ludic-ironică din care se trag Lucian Dan Teodorovici, Florin Lăzărescu sau Dan Lungu are puternice
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
La noi, bancherii sunt ca niște translatori! Cum adică? Adică, atunci când ar trebui să recunoască faptul c-au rămas cu fundu gol, traduc spunând: „N-avem lichidități”! Ca si cum lichiditățile... mă-nțelegi, pe-acolo își fac drumul!... Și îi cântă duios, topind-o până ce-o face să uite de tarif: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu Dresai de-atâți economiști Și business-mani, foști securiști... Că noi n-avem economie Da-n schimb, avem economiști Ce fac producții pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să ne privească în ochi, ne spune cum a aparut conștiința! Când se agață de pătuț și îl găsim pentru prima dată în picioare, mirat de nouă perspectivă ce i se arată și cu un zâmbet larg pe față, ne topim de fericire în fața acestui miracol - Iată Omul! Felul cum se hrănește ne arată că putem trăi fără să ucidem animalele, iar apariția dinților este necesara nu pentru hrană, în primul rând, ci ca un suport pentru vorbire, pentru comunicare! Felul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
că să știe că eu știam de mult că el este poet, iar acum îi dau prilejul să afle și el. Succes poete, este departe până la capăt... și-odată, dintre primăveri, ultim lăstar i-a răsărit și totul s-a topit în ieri și Omul bun ne-a părăsit să-ți fie cugetul curat, plecând în raiul din genuni, tu Claud Mătasa ai plecat în amintiri...în rugăciuni... ÎNGERUL L-A STRIGAT la plecarea lui FĂNUȘ NEAGU sunt trist și nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
lungă i-a fost goana. rămîn în doliu Stela lui și Oana. el doarme dus pe aripi de eter și Mircea Micu îl așteaptă-n cer. acolo, printre flamele din nori, vor scoate ALMANAH cu scriitori. glumele lor se vor topi în ploi, sau in zapezi, și-or ninge peste noi. dar noi mai stăm pe-a timpului lacuna să ne mai răzvrătim SUB CLAR DE LUNA, c-așa ne e dat nouă și ne doare: când un prunc nou se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
prea important, dar suficient pentru a îmbogăți pe câțiva în frunte cu Tăzlăuanu - Iliescu - Brânceni și - nu sunt sigur - unul, Jenică Athanasiu. Tăzlăuanu avea harul nefast al românului. Cumpăra acțiuni, hârtii care intrau în lichidare. Astfel în câțiva ani a "topit" vreo două sute de milioane (cam un milion de dolari aur). încruntat, umflat în pene, avea o gravitate de ministru. Nevasta lui, urâtă foc, nu știu cum făcea, cum dregea, dar îi punea coarne. Cu totul altul era Iliescu-Brânceni. Vesel, rotofei, avea o
File de istorie (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10599_a_11924]