1,191 matches
-
de rapoarte oficiale (de exemplu Elton, 1989; Fotinos, 1995) și cercetări în desfășurare care tratau direct "violența în școală" (Charlot și Émin, 1997) sau o temă care, treptat, i se va alătura: hărțuirea între colegi la școală sau school bullying, topică omniprezentă în Europa de Nord și în lumea anglo-saxonă o dată cu lucrările lui Olweus de la începutul anilor șaptezeci (Olweus, 1978 și Olweus, 1993), care ieșea din aria violenței școlare, dar care își va anexa curând tema. Totuși, instituțiile europene vor juca un rol
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
să parcurgă opera cantemiriană descoperă forța de creație, înțelegerea conceptului de roman alegoric, o logică implacabilă prin care sancționează sau îndulcește atitudinile precum și frăgezimi de tuturor valurilor de interpretare critică... 448 limbă cu parfum arhaic scrise, e drept, într-o topică greoaie și livrescă. A nu se trece cu vederea însă că scrierea este prima încercare reușită, primul roman românesc și că de la apariția romanului până în decembrie 2005 este o distanță de exact 300 de ani. * Zori de ziuă Zori de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
accesibilă astăzi doar erudiților, dar deosebit de îndrăgită la vremea ei, întrucât, prin coborârea parodiei la nivel lingvistic, reușea și o satiră fără precedent, urmărind demascarea claselor așa-zis erudite cărora li se atribuie un limbaj încărcat de barbarisme, neglijent, încălcând topica și, în general, imposibil de corectat. Zoe Dumitrescu- Bușulenga descoperea o mostră în capitolul al XIX-lea din Cartea întâi, în discursul lui Janotus privitor la chestiunea înapoierii clopotelor de către Gargantua: "Mna dies, monsieur, mna dies, et vobis, Messieurs. Ce
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și un istoric, Ștefan Plugaru , în tr-o viitoare ediție, chiar cu textul pe care îl are, puțin mai ʺpi eptănatʺ poate să ne pună pe masă o carte mai clară, mai expresivă, mai fidelă evenimentelor pe care le tratează, dacă topica ei, virgulele și celelalte semne ortografice vor fi mai corect folosite. Nu facem trimitere la modele nefericite în care au fost folosite cuvintele pentru că ne ar lua prea mult spațiu, dar câteva inadvertențe de conținut tot vom cita. Mai întâi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
noastră este nouă pentru că un studiu ca cel pe care-l efectuăm considerăm că nu a fost realizat la nivelul României, deoarece în toate sursele bibliografice folosite la redactarea lucrării noastre nu am găsit ceva similar care să abordeze asemenea topici. Originalitatea temei și a lucrării. Atât la nivel teoretic, cât mai ales la partea de cercetare, modul de alcătuire și de prezentare exprimă încercarea de a realiza o sinteză proprie, autonomă, tratând o problematică deocamdată precar studiată în țara noastră
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
pe emițător, fiind mai accentuată în comunicarea uzuală și puternic estompată în comunicarea științifică sau în cea oficială. La nivelul discursului, este evidențiată prin mărci lexicogramaticale ale persoanei I (deixis al emițătorului) și prin alți indici ai subiectivității (interjecții, exclamații, topică afectivă etc.). Comunicarea artistică dă relief acestei funcții mai ales în lirica eului, în proza subiectivă și în opera dramatică, vizând direct emițătorul intratextual (instanțele comu nicării artistice) și, indirect, emițătorul extratextual, autorul operei. FUNCȚIA CONATIVĂ/PERSUASIVĂ/RETORICĂ/INJONCTIVĂ rezidă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
la nivel semantic (sensuri conota tive/figurate, jocuri de cuvinte, expresii și locuțiuni populare etc.) și stilistic (registre sti listice, figuri de stil), la nivel formal (elemente de versificație, așezarea specifică în pa gină pentru textul dramatic etc.) și structural (topică, recurență, imagini artistice etc.). În comunicarea uzuală/colocvială, funcția poetică se poate activa spontan, prin expresii/locuțiuni, figuri de stil uzuale, sau deliberat, în vorbirea/în scrierea îngrijită, elaborată, de expresivitate originală. Funcția poetică este dominantă în comunicarea artistică, generând
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
jocuri de cuvinte; sunt inserate frecvent citate, maxime, parafraze ori formulările stereotipe specifice culturii media; - nivelul morfosintactic nu are mărci distinctive, apelând la elemente ale stilului artistic: construcții retorice (interogații și exclamații retorice, gradații, enumerări, recurență, sime trie sintactică etc.), topică afectivă (inversiuni, dislocări, formulări eliptice etc.); - nivelul stilistic evidențiază o mare libertate în selectarea mijloacelor expresive și a registrelor stilistice. Aspecte particulare - Textele publicitare (textul de prezentare, anunțurile publicitare și sloganul publi citar) accentuează funcția persuasivă, activată prin strategii textuale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
implicării afective. Este marcat de particularități socioprofesionale (elemente de jargon/de argou), locale (regionalisme, termeni din limbajul popular sau din cel colocvial citadin) și individuale (limbaj original versus clișee lingvistice, neologisme/termeni populari, regionali); - nivelul morfosintactic al conversației uzuale evidențiază topica afectivă, caracterul spontan, neelaborat, structuri libere, specifice oralității, formulări eliptice etc. Compunerile scrise în stilul colocvial au o sintaxă mai elaborată, iar în cazul textelor epistolare se actualizează și structuri sintactice formalizate, convenționale; - nivelul stilistic este structurat de spontaneitatea comunicării
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
constituirea sensurilor, zone de incidență cu registrul stilistic popular; diferențieri în funcție de tipul de cultură: varianta oralității rustice/varianta citadină. - Mărci distinctive: frecvența substantivelor în vocativ, a verbelor la imperativ, a unor expresii colocviale, a exclamațiilor/interogațiilor, a interjecțiilor; elidări fonetice, topică afectivă, abateri de la normă precum dezacordul, anacolutul etc. Registrul stilistic scris presupune opțiunea pentru scriitura elaborată, al cărei criteriu valoric este originalitatea, pentru un limbaj autoreflexiv, conștient de forța sa de a întemeia universuri autonome, dar și de limitele acestor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
direct a unei replici mai ample a unui personaj, sau a reflecțiilor atribuite unui personaj sau eului liric. Utilizarea monologului accentuează componenta retorică a discursului, evidențiată prin elemente paraverbale specifice vorbirii directe (nivel fonetic), prin ocurența indicilor persoanei I, prin topică afectivă și mărci ale oralității (nivel morfosintactic), prin limbajul expresiv, individualizat stilistic (nivel lexicosemantic și stilistic). În funcție de strategiile discursive adoptate, monologul poate fi: explicativ, argumentativ, asertiv, descriptiv, narativ, eseistic etc. - În opera epică bazată pe narațiune heterodiegetică (persoana a IIIa
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de patimi,/o sete de lume, de soare. (L. Blaga); Aceleași, iarăși, nesfârșite ploi/aceleași ore, zile, săptămâni (H. Bădescu) - gradație descendentă [anticlimax]: Mă bate vremea, mă bate ziua, mă bate clipa. (T. Arghezi) Inversiunea poetică vizează modificarea expresivă a topicii obișnuite în propo ziție sau în frază; cuvântul/enunțul transferat în poziția primă își amplifică relevanța: Porni lucea fărul. Creșteau / În cer a lui aripe. (M. Eminescu) Dislocarea sintactică se evidențiază în construcția atipică a enunțului, prin izolarea a doi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
epică. Indicii textuali sunt de tip gramatical (persoana întâi a verbului, a pronumelui sau adjectivului pronominal posesiv: eu cu lumina mea sporesc a lumii taină - L. Blaga), de tip lexicosemantic sau stilistic (deictice, interjecții, interogații și exclamații retorice, epitete calificative, topică afectivă, pauze expresive marcate prin puncte de suspensie etc.: Ah, pentru cine sunt largile / vremi? Pentru cine catargele? // O, aventura, și apele! / Inimă, strânge pleoapele! Eul liric poate fi desemnat și prin persoana întâi plural, devenind astfel „voce“ poetică a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lirism pare a ignora prezența umană și trăirile afective, optând pentru un descriptivism pur sau pentru discursul gnomic, specific meditațiilor filozofice. În primul caz, perspectiva descriptivă a poetului este disimulată sub aparența unei viziuni nonfocalizate, chiar dacă, prin epitete calificative, prin topică afectivă se întrezărește percepția subiectivă „primară“. În al doilea caz, ideația filozofică este, de fapt, a poetului, dar locutorul liric, instanța reflexivă nu se trădează în text, discursul gnomic având astfel o maximă deschidere spre generalitate. Sensibilitatea modernă a poeților
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
poeziei, care dezvăluie orizontul inefabil al stărilor de conștiință și al trăirilor interioare. Astfel, poezia Saștept? evidențiază prezența eului liric prin verbe și pronume ale persoanei I (S aștept să mi sentoarcă...), prin mărci ale subiectivității, precum interogațiile retorice sau topica afectivă. Cea dea doua caracteristică este reliefată prin structurarea poeziei ca monolog liric ce urmărește fluxul unor stări de conștiință legate de apropierea sfârșitului și de sentimentele de solitudine, de inutilitate, de resemnată tristețe. 9. Ultimele șase versuri concentrează mesajul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
rămâne, iremediabil, prizonier. În al doilea rând, pentru a exprima această viziune, poetul creează un nou limbaj liric, care contribuie de asemenea la modernitatea acestei poezii. Lexicul poetic își anexează, astfel, „teritorii interzise“ până atunci, cuvinte de rezonanță banalcotidiană, întro topică voit stângace, cu versuri de măsură variabilă, cu libertăți ritmice și cu înlănțuiri de tipul ingambamentului, prin care ideea poetică se exprimă neîngrădit. ÎNCHEIERE În concluzie, apare evidentă opțiunea argheziană pentru o poezie a existenței totale, cu frumusețea fragilă a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
că poezia nu poate fi inclusă în modelul lirismului obiec tiv, fiindcă mărcile subiectivității nu pot fi ignorate. Astfel, eul liric este textualizat prin mărci ale persoanei întâi (Îmi însușesc vestmântul...), prin indici ai subiectivității, pre cum epitetele calificative sau topica afectivă etc. 9. Catrenul final alcătuiește o secvență cu valoare concluzivă (semnalată și prin adverbul astfel), care reunește toate liniile tematice ale poeziei: aspirația spre cunoașterea totală, creația, viața și moartea. Eul liric apare întro dublă ipostază. Ca eu cunoscător
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
se creadă că există vreo legătură între prezența lui -s și distincția funcțională. La fel de falsă ar fi, după el, afirmația pozitiviștilor (adică a neogramaticilor) că dispariția declinării cu două cazuri a determinat ordinea subiect predicat obiect din franceza modernă, în locul topicii libere de mai înainte. Ordinea cuvintelor își are originea în "spiritul limbii" (Geistsprache), adică în sufletul indivizilor vorbitori, încît dragostea francezului pentru logică și regularitate a creat acest uz, care, la început, a fost o apariție individuală, dar, pe măsură ce "spiritul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
început, a fost o apariție individuală, dar, pe măsură ce "spiritul limbii" devenea tot mai puternic, s-a generalizat, transformîndu-se într-o normă. Dispariția lui -s final și existența celor două cazuri sînt, după Vossler, numai fenomene accesorii, iar nu cauze ale topicii subiect predicat obiect, toate fiind numai consecințe ale constituției psihice ale poporului francez. Chiar și cele mai neînsemnate prefaceri lingvistice izvorăsc din spiritul limbii și, de aceea, este o greșeală gravă să se dea o explicație care să urmărească o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbi. Ca atare, deși se construiește pe baza judecăților și a raționamentelor, structura sintactică și textuală urmează norma specifică fiecărei limbi, iar nu o regulă universală instituită de gîndirea logică. De aceea, de exemplu, poziția determinanților față de determinați variază de la topica liberă la cea fixă prin antepunere sau prin postpunere în funcție de limbile istorice, singura trăsătură generală fiind existența determinanților și dependența lor de determinați. Sintetizînd rezultatele cercetărilor asupra relației dintre logic și lingvistic, Gh. E n e s c u293 constată
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și ele stabile, păstrîn du-și funcțiile chiar și atunci cînd se modifică forma lor de exprimare. Ca atare, și relațiile sintactice manifestă o pro-nunțată constanță în timp și nu prezintă variațiile și fluctuațiile morfologiei, față de care sînt autonome 294. Topica este condiționată de structurile limbii, fiind dependentă de capacitatea membrilor propoziției și frazei (enunțului) de a exprima prin însăși forma lor funcțiile sintactice pe care le îndeplinesc, astfel încît ea este mai liberă în limbile sintetice decît în cele analitice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
eficiente privesc, în special, două tipuri de texte: pe cele poetice și pe cele filozofice. Limbajele stilului beletristic, îndeosebi cel poetic, valorifică în mod expres particulăritățile limbii, inclusiv pe cele care țin de latura fonetică, de îmbinările sintactice sau de topică, iar aceste particularități nu se pot reda, în principiu, pe terenul altei limbi care are alte trăsături proprii. Datorită acestei extinse implicări a semnificantului în construcția textului poetic, ceea ce într-o limbă se exprimă într-un mod trebuie redat în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
tumefacțiilor din afecțiunile reumatismale inflamatorii și degenerative, dar și ca analgezic și regenerativ pentru masajul pe cicatrici. Are efect analgezic și în cazul afecțiunilor abarticulare (mialgii, tendinite, tenosinovite) sau al crampelor musculare. Extractul de Phytolacca americana poate fi folosit pe cale topică și pentru ameliorarea sechelelor după paraliziile extremităților. Reacțiile adverse sunt locale și constau în erupții eritematoase. Revulsin® se prezintă sub formă de soluție hidroalcoolică sau unguent conținând nicotinat de benzil. Acest ester are efecte vasodilatator (acționează asupra musculaturii netede vasculare
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
obții ceva în schimb. Astfel se ridică valoarea serviciului pe care îl faci și vei putea folosi în viitor acest gambit. Cel mai important este că îi oprește pe ceilalți de la a-ți cere mereu câte ceva. Nu trebuie să schimbi topica și să ceri ceva exact în schimb, deoarece se crează o atmosferă de confruntare. CAP. 14 Gambiturile de Final: Omul Bun/ Omul Rău Omul Bun/ Omul Rău este unul dintre cele mai cunoscute gambituri de negociere. Charles Dickens a scris
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
Veche, prezența în emisiunea Eugeniei Vodă „Profesioniștii”, de la TVR). Fără a face rabat de la cerințele unei lucrări academice, Monica Heintz reușește să scrie un volum care se poate citi la fel de ușor ca un roman. Textul este unul alert, cu o topică a frazei remarcabilă, cu un umor subtil și ironie de calitate. Opțiunea metodologică joacă rolul intrigii: pentru a studia etica muncii în diferite tipuri de organizații ofertante de servicii (sectorul din economie ales pentru analiză), cercetătoarea se integrează în trei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]