330 matches
-
nimic. Sufletul mi-e ca un burete îmbibat de colesterol. Vreau să fug cât mai repede, să mă culc pe o bancă în parc. Nu-i așa! Cap-de-cal urlă din bucătărie, sau baie, ce-o fi ea: la masăăă! Porc topit, ghiveci, cafea, coniac, mahorcă. De sub calorifer, Gilbert Becaud mârâie din toți bojocii, nervos că fusese sculat cu noaptea-n cap. Chilot stă lângă farfuria mea, mă privește fix. Nu se clintește de pe suportul de lemn pe care e bătut în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
nou ai dat peste mine... exasperată că nici aici nu-ți las inima să se scufunde m-ai dat primei venite în căutarea farmecelor cu argint viu, bare de cositor scrijelit și cenușă fierbinte; luminile magice, plăpânde, transfigurate în plumburiu topit cântau simfonii perpetui de culori și arome... Împăratul Verde era verde pal! În magazinul de fleacuri ai scăpat de mine cu-n sărut, a fost suficient, se înverzise Verdele Împărat în bostănăria unde era stăpân peste suflete, perechea de pepeni
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
până pe dealuri se-ntindea o cărare, și acolo culegea el mure. Apoi casa arsese, și toate armele care stăteau pe rastelurile făcute din picioare de căpriooară de deasupra șemineului areseră și ele, și după aceea țevile cu plumbul din rezerve topit și paturile arse zăceau În mormanul de cenușă folosită la facerea leșiei pentru cazanele mari În care se fierbea săpunul, și-l Întrebai pe bunicul dacă poți să le iei tu ca să te joci cu ele, și el zicea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
fost arse." "Constanți mai sîntem. Ne-am ocupat din moși strămoși cu otrăvitul fîntînilor și cu arderea grînelor. "Ces Latins des Carpates"! E în tradiție și să ciopîrțim cărți cu toporișca, și să le sechestrăm, și să le trimitem la topit. Ba le-am și mitraliat, în 22 decembrie '89. Ca să nu mai spun ce-au făcut cu ele minerii lui Cozma Răcoare". Nu m-am abținut să-l întreb cine-i autorul mîrșăviei. L-o fi luat apa pe Andru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
într-o groapă foarte mare în care erau multe locomotive cu aburi, stricate, vechi, ruginite, dar care mai trăiau, pentru că vorbeau între ele și se gândeau cum să iasă de acolo? S-a trezit acolo unde erau ele duse la topit. Văzând aceasta, copilul s-a întors în oraș și i-a spus Primarului ce s-a întâmplat cu locomotivele cele vechi. Primarul s-a mirat. A spus: „Chiar?...“ Iar copilul a zis: „Da, da... Am văzut cu ochii mei! N-
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
animale. Această descoperire atestă o comunitate rurală în care locuitorii practicau agricultura și creșterea vitelor, dar se ocupau și cu practicarea meșteșugurilor, aici exista un adevărat centru meșteșugăresc. În legătură cu prelucrarea metalelor (fierul), s-au aflat în așezări și tipare de topit. S-au descoperit numeroase unelte de fier: cuțite, brăzdare de plug. Pe lângă fier, erau prelucrate arama și bronzul. S-au aflat și ateliere de prelucrare a sticlei, unele de proveniență romană. Necropolele din preajma așezărilor descoperite erau de dimensiuni mari (500
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
un roman despre inexistența prețios complicabilă a unui cătun, unde bătaia către un nivel de adâncime simbolică e de fapt o bătaie a pasului pe loc. Mai târziu apare romanul „antitotalitar”, parabolic și cu „cheie” Vitrina cu păsări împăiate (1994), topit, conform autorului, în 1986. Romanul Rătăcirea Domnului (1999) descoperă roata câtorva procedee postmoderne pentru a trata tema artistului de geniu în conflict cu societatea ostilă, iar Batalioane invizibile (2001) redescoperă parabola à la Coroana Izabelei, nu cu alte mijloace și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
De fapt se îndoiește de valoarea artei lui: "Frumoase versuri/ dac-aș ști sa fac/ Le-aș înșira pe un fir ca pe mărgele". Deși se vrea un trubadur modern, simte o înviorare când strânge la piept un clasic: "Gelos/ topit,/ de versurile sale". Tudor George este foarte preocupat de arta lui, de aceea și-o tot definește în câteva rânduri. Nu fără melancolie, ne convinge că părul și barba i-au încărunțit, dar atâta vreme cât simte "plutind prin ochiul meu o
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
inclusiv al lumii cărților. O galerie substanțială de creaturi întunecate, cu potențial demonic, se naște și din obscuritatea, din tenebrele nopții descrise de poetul ieșean în cea mai recentă carte a sa: Faldurile nopții (Editura Junimea, Iași, 2012). Între amurgul "topit în seară" de luna argintie și miezonopticul în care, "necruțător, întunericul inundă/ orașul/ trădează lumina", imaginația poetică naște, mai întâi, un bestiar infernal terifiant: "vipera cârnă, cu nasul în vânt,/ (ce) lunecă pe falia arcuită de galben nisip/ (ce) limba
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
etapa pregătitoare se referă la pregătirea și întreținerea focului, precum și la topirea cositorului. Da' trebuie să fac focul și să bag de grijă să nu să stingă că nu-i a bine. Și uite așa pun pe foc cositorul la topit și bag frigările (fiarele cu care va descânta cositorul n.n.) în foc" (C.Ș., 68 ani, Rediu, Neamț). Toate aceste activități pregătitoare sunt cel mai adesea însoțite de o conversație între agentul performator și subiect. De cele mai multe ori conversația decurge
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cea care știe a face"minuni" cu cositorul. Cadrul de bază cuprinde câteva din gesturile și atitudinile acesteia. Secvența nr. 7 03.59-06.07 Secvența reprezintă în fapt debutul ritualului: focul este făcut, iar pe plită este pus cositorul la topit și instrumentele folosite la descântec. Paralel, mătușa Catinca pune agheasma într-un castron alături de busuioc. În tot acest timp, ea povestește și răspunde la întrebări: "Cum ai învățat mata, mătușă Catinca, să faci treaba aceasta, de unde ai învățat? Di la
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
topire și turnare a cositorului: sănătate, noroc, fericire, căsătorie, succese sociale și personale etc. În cazul acestei secvențe este interesant faptul că, odată cu descântecul, femeia scuipă și suflă asupra apei. La fel se întâmplă și atunci când descântă cositorul aflat la topit pe foc. Pentru toate acestea, nu am reușit să obținem nici un fel de explicație din partea subiectului. Dacă ar fi să fim consecvenți cu noi înșine, am putea spune că acest gest simbolizează aerul ca element cu virtuți magice și taumaturgice
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
puțin unii dintre noi, trăim într-un univers de semne și simboluri. Gândirea simbolică pare să mai funcționeze și astăzi după tiparele tradiționale în unele spații culturale. Secvența nr. 17 11.52-12.17 Mătușa Catinca descântă și cositorul aflat la topit pe plită. "Tatăl nostru..." (face cruce peste vasul cu cositor) Mihai Valentin, de-a ci di dus, di făcut, di răușât, sî deie Dumnezău sî răușască ci ari el în inimă șî ci ari el în gând." Secvența nr. 18 12
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care frecventau cursurile și stagiile clinicii chirurgicale de urgență de la Spitalul de Urgență din Str. Arh. Mincu. Lucrarea este menționată în Fișierul Centrului de Documentare Medicală din București; este numai mențiunea, însă ca atare, lucrarea lipsește: a fost dată la topit, odată cu mai multe lucrări medicale apărute între anii 1948-1960. Am avut însă șansa să descoperim un alt Curs de Urgențe chirurgicale, elaborat de echipa de la Urgențe Floreasca: Prof. dr. I. Țurai, conf. dr. E. Papahagi, dr. C. I. Dimitriu, dr.
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Un volum, Mecanicul și alți oameni de azi, purtând semnătura sa și a lui Francisc Munteanu și cuprinzând schițe apărute inițial în „Viața românească” (1950), cu care autorii debutau editorial în 1951, nu a intrat în librării, fiind dat la topit. Prima carte difuzată a lui P., culegerea Povestiri (1955), relevă un prozator cu peniță sigură, cu spirit de observație, cu simțul umorului și vocație satirică. Cum el însuși o specifică în Cartierul Primăverii. Cap sau pajură, roman apărut postum, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
țuică și vin și o dăm la cuptor. După ce se răcorește puțin, se taie felii. RULADĂ CU ȘUNCĂ ȘI PARMEZAN 100 g unt, 80 g făină, 500 ml de lapte, 5 ouă, șuncă, 2 linguri smântână, parmezan Se pun la topit într-o cratiță 50 g unt cu făina, amestecând să nu se facă cocoloașe. Se adaugă laptele fierbinte și se face ca o mămăligă pripită, apoi se dă la răcit. După ce s-a răcit, adăugăm pe rând gălbenușurile, batem
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
adaugă laptele și smântâna și se amestecă bine cu furculița, apoi se adaugă zeama și coaja de la lămâie. Se topesc 70 g unt și se adaugă în compoziția de ouă, iar restul de 50 g. De unt se pune la topit și căliți până se auresc nectarinele tăiate sferturi. Turnați peste nectarine ouăle bătute, se lasă până se încheagă puțin, se micșorează focul și cu ajutorul unei spatule întoarcem încet omleta ca să fie prăjită uniform. Coacerea durează patru - cinci minute. Mutați omleta
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
decorează cu mărar. SANDVISURI CU OUA DE PREPELITA 16 ouă de prepeliță, 8 felii de pâine prăjită, o lingură de muștar, 100 g unt, sare, piper și zeamă de la ½ de lămâie. Rețeta este pentru 4 porții. Punem în tigaie la topit 50 g unt, adăugăm muștarul, sarea, piperul și zeama de lămâie. Ungem pâinea cu sosul rezultat și o așezăm pe un platou, apoi adăugăm restul de unt la topit, peste care punem ouăle și facem 16 ochiuri. După aceea, așezăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de lămâie. Rețeta este pentru 4 porții. Punem în tigaie la topit 50 g unt, adăugăm muștarul, sarea, piperul și zeama de lămâie. Ungem pâinea cu sosul rezultat și o așezăm pe un platou, apoi adăugăm restul de unt la topit, peste care punem ouăle și facem 16 ochiuri. După aceea, așezăm peste fiecare felie de pâine câte 2 ochiuri. Este un sandviș foarte gustos și aspectuos. TORT DIN OMLETĂ 12 ouă, 3 linguri de făină albă, sare, piper, delicat, 1
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
puțin oțet, sare, piper și două lingurițe de zahăr. Se fierb până la consistența dorită. Fierbinte, se pune în borcane sau sticle, se acoperă și se țin sub pături timp de 48 de ore. SOS A LA CREME (1) Lăsăm la topit 50 gr. De unt, adăugăm o lingură de făină și amestecăm bine. Adăugăm un pahar de smântână, sare, piper, pătrunjel și o ceapă fin tăiată, după care amestecăm pe foc până se îngroașă suficient. Cu acest sos se servesc cartofi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de zahăr, două linguri de oțet și două roșii fără pieliță. Dăm două - trei clocote, apoi adăugăm trei linguri de smântână și trei fire de leuștean. CIORBĂ DE SALATĂ 200 g slănină afumată, tăiată cubulețe, o punem în cratiță la topit, apoi când s-au format jumările, stingem cu o legătură de ceapă verde tocată, două legături de salată verde tocată, turnăm 2-3 l de zer (în lipsă putem pune apă); adăugăm sare, piper și 200 g cabanos sau cârnat de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Secretul Gustului, 3 linguri de ulei sau 50 g unt, o legătură de mărar, o legătură de pătrunjel, două fire mici de cimbru, toate tocate mărunt și trei linguri de orez spălat bine. Punem în oală uleiul sau untul la topit, adăugăm ceapă și călim timp de două minute, apoi punem morcovul și ardeiul, lăsăm un minut, punem roșiile rase, sare, piper și o lingură de Secretul Gustului. Lăsăm să fiarbă câteva minute, apoi adăugăm orezul spălat și 3,5 l
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
SPAGHETE CU SOS DE SMÂNTÂNĂ 2 ouă, 200 g smântână, 100 g cașcaval ras, 200 g șuncă, 500 g spaghete, 50 g unt, 100 g iaurt Spaghetele se fierb în apă cu sare timp de nouă minute. Punem untul la topit, adăugăm șunca tăiată cubulețe și smântâna amestecată cu ouăle bătute spumă. Adaugăm iaurtul, lăsăm să dea un clocot, apoi turnăm peste spaghetele fierte și scurse de apă. TARTĂ CU SPANAC 2 cepe tocate și călite în 70 g unt, 500
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
filé de somon afumat, o lingură de sos tomat, patru roșii tocate mărunt, un morcov ras pe răzătoarea mică, 200 gr. de smântână, 50 gr. de unt, o ceapă tocată mărunt, pătrunjel verde și mentă pentru decor. Punem smântâna la topit cu untul, iar când începe să clocotească, adăugăm ceapa și morcovul ras, roșiile și mirodeniile. Lăsăm să fiarbă până scade zeama de la roșii, adăugăm sosul tomat și busuioc, sare, piper, după gust. În sosul rezultat punem pastele fierte, amestecăm bine
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ras, sare, piper, o lămâie, doi cartofi tăiați bastonașe subțiri. În tava unsă cu unt așezăm bastonașe din cartofi în formă de grătar, peste care punem păstrăvul unul lângă altul. Peste păstrăv punem un ghiveci preparat astfel: punem untul la topit, adăugăm ceapa, ciupercile, roșiile și gogoșarii tăiați fâșii, călim timp de cinci minute, apoi dăm gust de sare, piper, turnăm compoziția peste pește și dăm la cuptorul încins timp de 30 de minute. Scoatem și presărăm cașcavalul ras pe deasupra
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]