1,214 matches
-
După ce-i ospătară pe cei treisprezece tineri, Îi duseră În șură. O să dormiți până mâine seară În podul grajdului acoperiți bine cu fân. Pe urmă vom mai vedea noi. A doua zi, armata română și cu rușii erau deja În Toplița cu o divizie de tancuri. De acu n-are ce să ni se mai Întâmple, zise Mitru, putem merge fiecare la casa lui. Când ne-or vedea ai noștri, o să-și facă cruce cu amândouă mâinile. Și a treia zi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de care trebuia să porți de grijă Încă de acuma. La Începutul verii, gospodarii Își reparau colibele din Padina și din Zăpode În care dormeau noaptea văcărițele, fiindcă acum vitele erau la pășune. Pe la Sânpetru Întâlneai prin prăvăliile evreilor din Toplița bărbați cumpărându-și coase. Le Încercau să audă cum sună când le lovesc și le mai Încercau gura cu unghia. Evreii Îi asigurau că toate sunt bune, că le-au adus din alte țări. Din piață Își cumpărau cute și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
bată cu piciorul un drum așa de lung după o zi de muncă sub arșița dogoritoare a verii? Ar mai avea ele chef de hârjoană prin poienile Padinei? De aici, după ultima mulsoare din zori, duceau surplusul de lapte până la Toplița unde-l vindeau pe câțiva bani nevestelor fabricanților ca să-și cumpere câte ceva din cele necesare gospodăriei. Apoi se Întorceau acasă, luau traista cu merinde În spate, greblele și pruncul dacă era mic și mergeau la fân, ducând prânzul mare la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
trebuiau făcute acum. Și mai erau Încă destule. Un eveniment important era târgul de vite de toamnă. Muncind cu multă grijă și valorificând fiecare palmă de pământ, țăranul putea crește cam până la cinci vite și la târgul de toamnă din Toplița putea să vândă una sau două ca să-și mențină șeptelul mereu tânăr. În afară de acestea, se Îngrășa cam la doi ani un tăuraș. Prin vânzarea acestora omul Își mai rotunjea veniturile gospodărești. Tineretul bovin era crescut cu multă grijă ca să poată
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
țuica. Dacă ar mai ține măcar o săptămână această toamnă, Își ziceau uneori câțiva țărani din sat, vreo douăzeci, am merge la moară la Ditrău. Am avea făină de grâu până la primăvară. Mălai pentru mămăligă mai măcinăm noi și În Toplița. Erau săteni care aveau și cai bună. Până acolo, la moara secuilor erau vreo douăzeci de kilometri, iar pe Șesul Ditrăului mai ieșeau noaptea haitele de lupi la șosea. Din cele zece căruțe care Își propuneau să meargă la moara
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ieșire pe săptămână, profitând și de faptul că duminica prăvăliile și crâșmele evreilor erau deschise. Iarna Măcinatul la moara din Ditrău era un privilegiu al celor care aveau cai. Ceilalți săteni, care erau majoritatea, măcinau grâul, secara și porumbul În Toplița și nu Întotdeauna se putea merge cu sania trasă de boi ori vaci. Mulți luau sacul, cam de douăzeci de kilograme, În spate și, din două-n două săptămâni, măcinau la morile cu apă de pe Valea Topliței. Dusul, statul la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și porumbul În Toplița și nu Întotdeauna se putea merge cu sania trasă de boi ori vaci. Mulți luau sacul, cam de douăzeci de kilograme, În spate și, din două-n două săptămâni, măcinau la morile cu apă de pe Valea Topliței. Dusul, statul la rând și Întorsul luau Întotdeauna o zi Întreagă. Vitele până nu erau potcovite pentru iarnă nu le puteai scoate din grajd, fiindcă Își rupeau gâtul alunecând. Din această pricină, una dintre marile griji era să mergi din
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
se facă pentru când vor ieși la horă. Și apoi gulerul numaidecât trebuia bătut cu mărgele iar șnurul de legat la gât trebuia să aibă cănaci. Șerparul și papucii (ghetele) și-i tomnea (dădea comandă) din timp la cizmarul din Toplița, că pe urmă erau foarte aglomerați. Sumanul Îl făcea croitorul din Toplița, iar pentru cușmă veneau mieii brumării care erau sacrificați din timp. Ițarii erau făcuți, pentru fiecare câte două perechi, din pânza țesută În patru ițe cu urzeală de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
trebuia bătut cu mărgele iar șnurul de legat la gât trebuia să aibă cănaci. Șerparul și papucii (ghetele) și-i tomnea (dădea comandă) din timp la cizmarul din Toplița, că pe urmă erau foarte aglomerați. Sumanul Îl făcea croitorul din Toplița, iar pentru cușmă veneau mieii brumării care erau sacrificați din timp. Ițarii erau făcuți, pentru fiecare câte două perechi, din pânza țesută În patru ițe cu urzeală de bumbac și băteală de horoampă. Altfel, cum va ieși el la horă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Tricolorul românesc Îl purtau copiii când se Încingeau cu el de-a șoldul la serbările școlare, Îl țineau nevestele În lada cu zestre. La Gura Secului trecătorul este Întâmpinat de Monumentul eroilor care odihnesc aici, căzuți În luptele pentru eliberarea Topliței din zilele de 23 și 24 august 1916. Au căzut la datorie nu mai puțin de 771 eroi ale căror oseminte sunt depuse aici și oameni din toate comunele Învecinate vin aici cu mic cu mare să le cinstească memoria
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Până după miezul nopții, când bărbații și femeile se Întorceau de la Slujba de Înviere cu coșul plin cu bucate sfințite, nimeni nu avea voie să se atingă de mâncare. Acum, spre apropierea zorilor, când se Întorcea lumea de la biserica din Toplița, se așezau cu toții la masa de Paști, după un post lung ținut cu sfințenie. Dimineața, copiii cu câte o trăistuță de-a șoldul, umblau din casă În casă și salutau gospodarii cu Hristos a Înviat!. După ce primeau oul roșu Îl
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
acești oameni ai muntelui, mai ales vara. Ispasul nu era numai Înălțarea ci era și Ziua Eroilor. După Primul Război Mondial, cu mic cu mare mergeau la Gura Secului să-și cinstească eroii. Platformele trase de mocănițe, atât cele din Toplița cât și cele din Gălăuțaș, transportau Încă din zori oameni care doreau să cinstească memoria eroilor. Ei știau că aceștia i-au scăpat de unguri, plătind cu viața lor și că memoria lor trebuie cinstită cum se cuvine. Bărbații Încinși
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a lungul, varvigeanca, lăzasca peste botă, rața, țărănește, roata stelelor și altele. Mai dăinuie Învârtita, roata, hora, ștraierele și alte câteva. Valsurile și tangoul, cu timpul au luat locul jocurilor tradiționale. Ștraierele se jucau numai În Subcetate, Sărmaș, Gălăuțaș și Toplița. Proveniența lor se pare că este austriacă., din părțile Tirolului, pe unde feciorii ardeleni Își făceau serviciul militar la Împăratul. Lunea, cam pe la amiază, nunta se termina și tinerii Însurăței Își Începeau viața ca soț și soție, de multe ori
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nu se mai practică și este foarte greu să găsești printre femeile bătrâne din sat frânturi din aceste versuri, care exprimau multă tristețe. Ele circulau pe o arie mai largă, de obicei În cele patru comune: Subcetate, Sărmaș, Gălăuțaș și Toplița. Scoală, Mitre dragă, scoală, Că s-o făcut ziuă iară, Și să vezi cum te-am gătit, Nu te-am gătit de trăit Dar te-am găti de jelit. sau Așa-i omu dacă moare Că nimic nu-l mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
că Întreprinderea lucrează pe profit. Într-o localitate care avea aproape două mii de suflete se crease o Întreprindere care ajungea să ocupe În jur de două mii de locuri de muncă. Faptul era promițător. Veneau aici muncitori din Subcetate, Sărmaș și Toplița. Gălăuțașul prospera. Se construiseră și nouă blocuri pentru muncitorii combinatului, circa o sută patruzeci și patru de apartamente erau ocupate de salariații acestui combinat. Era un pas spre urbanizare. Din sat se recrutează elevi pentru o școală de meserii, care
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Dacia. Apucăturile acestor barbari nu era de natură să influențeze În bine populația daco-romană și nici pe dacii liberi. Prin secolul al VI-lea vin slavii puțin mai pașnici. Pe aceștia Îi asimilăm și cu ei facem și agricultură. În Toplița erau daci liberi, dar și aceștia se retrag În desișurile Munților Călimani și Gurghiului unde au rămas izolați În munți cu turmele lor. După ce au coborât pe albia Mureșului și pe șesul Ditrăului, Gheorgheni, Remetea, Lăzarea și În localitățile Învecinate
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a Moldovei sau din Bucovina. Coborârea lor din munți a fost o realitate care a durat până la venirea ungurilor. Din satele ocupate masiv de secuii din Ținutul Secuiesc au migrat spre această insulă a românismului, În satele: Subcetate, Gălăuțaș, Sărmaș, Toplița. Aici vine o populație minoritară maghiară de abia la Începutul secolului al XX lea. Este Însă adevărat că populația românească acum sărăcită și căzută În stare de iobăgie e supusă grofilor unguri. Dacă gălăuțenii erau puțini În secolele anterioare, nu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
morfologică, tipologie toponimică). Exemple: Bistrița, Cernavodă, Dîmbovița, Ialomița, Milcov, Prahova, Putna, Snagov, Suceava (vechi slave), Bahlui, Călmățui, Caracăl, Covurlui, Teleorman, Vaslui (turcice), Adjud, Aiud, Beiuș, Căptălan, Geoagiu, Hășmaș, Hideg, Sebeș, Trotuș (maghiare), Bungard, Ghimbav, Șelimbăr (germane), Bozovici, Oravița, Grivița, Sadova, Toplița, Cacica, Golovița, Zahorna, (neoslave), Agigea, Babadag, Caraorman, Murighiol (turcești). Dificultatea principală privind stabilirea toponimelor împrumutate din alte limbi constă în confuzia care se poate face între numele preluate ca toponime create în limba respectivă și cele care au fost formate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pot fi formate de la apelative regionale de origine germană: Bunguriș, Hoșleaga, Obșineț, Șnaiț, Ștric. Stratul neoslav se regăsește în zonele limitrofe cu limbile respective: sîrba (Blajovăț, Bozovici, Domașnea, Jitnul, Oravița, Tisovița), bulgara (Camenița, Dranov, Grivița, Lișteava, Plevna, Rahova, Sadova, Studenița, Toplița), ucraineana și rusa (Bobinof, Balotina, Basău, Berezenca, Cacica, Golovița, Holod, Hliboca, Iama, Poleana, Zahorna). Stratul turcesc este limitat la Dobrogea: Agigea, Altîntepe, Babadag, Caraorman, Carcaliu, Casimicea, Cerchezu, Cobadin, Cuiugiuc, Hisarlîc, Mahmudia, Murighiol, Sarighiol, Techirghiol, Siutghiol. Urbanonimia/toponimia urbană, o ramură
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de fapt pseudoslave. Între aceste sufixe se află și sufixul -ița, care la romîni este accentuat (Craiovița, Cîmpinița, Sucevița, Ampoița, Bălșița, Șercăița, Vedița, Hobița, Brăilița, Vădăstrița etc.), pe cînd în formele slave accentul este pe rădăcină (ca în Bistrița, Oltenița, Toplița, Ialomița, Dîmbovița, Ciulnița, Cervenița, Oravița etc.) Blahnița Este numele unui rîu, lung de 56 de kilometri, afluent de stînga al Dunării, și al altuia, lung de 53 de kilometri, afluent de dreapta al Gilortului. De la unul dintre hidronime au fost
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de la Secția de Poliție Transporturi Timișoara au observat, în cursul unei recente acțiuni, un tânăr care, când i-a văzut, a încercat să fugă. Oamenii legii au pus mâna pe el. Tânărul, în vârstă de 16 ani, din localitatea hunedoreană Toplița Mureșului, a fost prins, stabilindu-se că este dat în urmărire generală pentru comiterea unui furt dintr-o mașină. O escortă a I.P.J. Hunedoara l-a preluat în vederea cercetărilor l În cursul unei patrulări pe un tren personal, polițiștii de la
Agenda2005-49-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/284459_a_285788]
-
Râul Deia, la Obârșia Deii, Dealul Paltinilor. Cu mici modificări aceste denumiri s-au păstrat până astăzi. De exemplu, față de hotarnica din 1411, în cele realizate în 1756 și 1759 apar elemente toponimice noi: Ascuțita ( munte ), Deia ( munte), Suha Mare, Toplița Rece, Vadul Cailor, Valea Seacă, Vadul Poienii. La anul 1778 este consemnat toponimul Poienile Miculile <footnote Vezi documentele de la sfârșitul capitolului. footnote>. Spre deosebire de alte localități din Moldova și în special din Bucovina, a căror toponimie a fost alterată de folosirea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Hurghiș, Pârâul lui Grigorie Lucan, Pârâul lui Ion, Pârâul lui Toader, Pârâul Miclăușa, Pârâul Morii, Pârâul Muncelului, Pârâul lui Pușcă, Pârâul Pădurilor, Pârâul printre Runcuri, Pârâul Sălătrucul cel Mare, Pârâul Sălătrucul cel Mic, Pârâul Secăturii, Pârâul Suha, Pârul Tocila, Pârâul Toplița, Pârâul Toplița Veche, Pârâul Trestiei, Pârâul Țigănașului, Pârâul Untoaii, Pârâul Valea Seacă, Podireiu Untoaii, Poiana Bauscha, Poiana Bențeria, Poiana Bobeica, Poiana Focșei, Poiana Priotesei, Poiana lui Acsente, Poiana lui Ciocan, Poaina Săcătura, Poiana Stigoaia, Poienele la Ocolul Floarei, la Gura
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
lui Grigorie Lucan, Pârâul lui Ion, Pârâul lui Toader, Pârâul Miclăușa, Pârâul Morii, Pârâul Muncelului, Pârâul lui Pușcă, Pârâul Pădurilor, Pârâul printre Runcuri, Pârâul Sălătrucul cel Mare, Pârâul Sălătrucul cel Mic, Pârâul Secăturii, Pârâul Suha, Pârul Tocila, Pârâul Toplița, Pârâul Toplița Veche, Pârâul Trestiei, Pârâul Țigănașului, Pârâul Untoaii, Pârâul Valea Seacă, Podireiu Untoaii, Poiana Bauscha, Poiana Bențeria, Poiana Bobeica, Poiana Focșei, Poiana Priotesei, Poiana lui Acsente, Poiana lui Ciocan, Poaina Săcătura, Poiana Stigoaia, Poienele la Ocolul Floarei, la Gura Deii, Poiana
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
poiană, vale, prislop, runc, chiceră, pădure, drum, zăpodii, rupturi, zarea dealului, muchea dealului, care puteau conduce la identificarea punctelor din teren. La aceștia se mai pot adăuga și alții ca: jariște, muncel, obcină, plai, podină, podirei, prelucă, prihod, rediu, scursură, topliță, zamcă, și altele <footnote Ibidem footnote>. O bună parte din numele topice se referă la termeni care definesc acțiunea de defrișare: arșiță, ciungu, curături, jariște, odaie, pârjolita, pârlitura, tăietura ; activități tehnice țărănești: mori, prisăci ; ocupații mai puțin onorabile: Peștera Hoților
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]