357 matches
-
of the Egyptian Mathematical Society" - Egipt, "Progress în Mathematics" - India și este membru în "Institute of Basic Researches" (S.U.A.), "Tensor" (Japonia), "American Mathematical Society" (S.U.A.), "Finsler Geometry" (Japonia) ș.a. Preocupările sale științifice grupează cinci direcții principale: geometria diferențiala, fundamentele geometriei, topologia algebrica, mecanică teoretică și aplicații ale geometriilor Lagrange și Hamilton în fizica teoretică. Începând din 1975 a descoperit geometriile Lagrangiene, iar în 1987 geometriile Hamiltoniene. A elaborat metode noi de investigare a fibratelor vectoriale pe care le-a aplicat în
Radu Miron () [Corola-website/Science/307202_a_308531]
-
opera științifică. Dintre profesorii săi, a fost apropiat de Miron Nicolescu, Grigore C. Moisil, Gheorghe Vrănceanu, Octav Onicescu, Dan Barbilian, Simion Stoilow. Domeniile de activitate în care s-a manifestat au fost conform propriei mărturisiri: 1) Analiza matematică, teoria măsurii, topologia. 2) Informatica teoretică (Theoretical Computer Science). 3) Lingvistica matematică și gramatici dependente de context. 4) Teoria literaturii și poetică. 5) Semiotică. 6) Antropologie culturală. 7) Istoria și filosofia științei. 8) Biologie. La toate acestea se adaugă preocuparea sa constantă și
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
impas au contribuit Gösta Mittag-Leffler și Henri Poincaré prin câteva articole publicate în "Acta Mathematica". Teoria mulțimilor a fost ulterior dezvoltată de Camille Jordan, Émile Borel, René Baire, Henri Lebesgue și alții. Alte preocupări ale lui Cantor au fost și topologia asamblistă, demonstrarea teoremei lui Goldbach, paradoxurile geometrice, numerele transcendente și numerele algebrice. Deși a avut conceții idealiste, Cantor a avut ca punct de plecare probleme concrete de convergență a seriilor trigonometrice. De asemenea, Cantor a realizat prima clasificare a mulțimilor
Georg Cantor () [Corola-website/Science/308112_a_309441]
-
care sunt predecesoarele unor importante construcții din algebra abstractă. Grupurile au aplicații și în multe alte domenii matematice. Unele obiecte matematice pot fi examinate cu ajutorul grupurilor lor asociative. De exemplu, Henri Poincaré a pus bazele a ceea ce astăzi se numește topologie algebrică introducând noțiunea de grup fundamental. Cu ajutorul acestei legături, proprietăți topologice cum ar fi proximitatea și continuitatea se traduc în proprietăți ale grupurilor. De exemplu, elementele grupului fundamental sunt reprezentate prin bucle. În a doua imagine de la dreapta arată niște
Grup (matematică) () [Corola-website/Science/302726_a_304055]
-
grupuri cad sub incidența acestui regim, ca și inelele adelice și grupurile algebrice adelice, structuri importante pentru teoria numerelor. Grupurile Galois de extensii de grupuri infinite cum ar fi grupul absolut Galois pot și ele să fie echipate cu o topologie, așa-numita topologie Krull, importantă pentru generalizarea legăturii schițate mai sus între corpuri și grupuri și extensii de grupuri infinite. O generalizare avansată a acestei idei, adaptată nevoilor geometriei algebrice, este grupul fundamental étale. "Grupurile Lie" (denumite în cinstea lui
Grup (matematică) () [Corola-website/Science/302726_a_304055]
-
incidența acestui regim, ca și inelele adelice și grupurile algebrice adelice, structuri importante pentru teoria numerelor. Grupurile Galois de extensii de grupuri infinite cum ar fi grupul absolut Galois pot și ele să fie echipate cu o topologie, așa-numita topologie Krull, importantă pentru generalizarea legăturii schițate mai sus între corpuri și grupuri și extensii de grupuri infinite. O generalizare avansată a acestei idei, adaptată nevoilor geometriei algebrice, este grupul fundamental étale. "Grupurile Lie" (denumite în cinstea lui Sophus Lie) sunt
Grup (matematică) () [Corola-website/Science/302726_a_304055]
-
este completată de teorema zerourilor lui Hilbert (germană: "Nullstellensatz"), care afirmă că pentru un ideal de polinoame formula 25, unde formula 27 denotă radicalul lui formula 25. De asemenea, pentru orice varietate formula 29 are loc relația Varietățile afine sunt precis mulțimile închise din topologia Zariski. O funcție regulată pe o varietate algebrică formula 31 este restricția la formula 17 a unei funcții polinomiale pe formula 33 (adică a unui polinom in formula 34 variabile cu coeficienți în formula 35). Prin definiție, polinoamele din idealul formula 20 se anulează pe întregul
Geometrie algebrică () [Corola-website/Science/302781_a_304110]
-
care au ca element comun punerea în centrul atenției a clienților. Produsele sunt dezvoltate pentru a satisface dorințele unor grupuri de clienți, si, în anumite cazuri, chiar a unor clienți anume. McCarthy a împărțit marketingul în patru segmente de activitate. Topologia lui a devenit universal recunoscută, iar setul lui de 4P a devenit un termen al limbajului. Cei patru P sunt: Aceste patru elemente sunt de obicei numite marketing mix. Un comerciant poate folosi aceste valori pentru a întocmi un plan
Marketing () [Corola-website/Science/303367_a_304696]
-
și previziuni de cele mai multe ori au nevoie de modele matematice. Ramurile matematice cel mai des folosite în știință includ calculul și statistica, deși aproape orice ramură a matematicii are aplicații, chiar și domenii "pure" cum ar fi teoria numerelor și topologie. Matematică se întâlnește cel mai des în fizică, mai puțin în chimie, biologie și unele științe sociale. Unii gânditori consideră matematicienii ca fiind oameni de știință, iar experimentele fizice ca neimportante iar dovezile matematice ca echivalente cu experimentele. Alții nu
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
colectează rezultatele obținute de fiecare procesor (ferma de procesoare). Procesoarele dintr-un sistem de calcul paralel pot comunica între ele în mai multe feluri, inclusiv prin memorie partajată, magistrală partajată sau și printr-o rețea interconectată cu o mulțime de topologii posibile, incluzînd rețele de tip star, ring, hypercube etc. Sistemele de calcul paralel bazate pe rețea interconectată trebuie să posede unele protocoale de rutare pentru a permite trecerea mesajelor între nodurile care nu sunt conectate direct. Memoria care stă la
Calcul paralel () [Corola-website/Science/303792_a_305121]
-
(n. 7 ianuarie 1871 - d. 3 februarie 1956) a fost un matematician și om politic francez, cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale în diverse domenii ale matematicii moderne ca: topologie, teoria măsurii și teoria probabilităților. S-a născut în Saint-Afrique, ca fiu al unui pastor protestant. Încă de mic a dovedit reale înclinații către matematică. Este absolvent al Școlii Normale Superioare ("École Normale Supérieure"). În 1893 obține doctoratul în matematică
Émile Borel () [Corola-website/Science/312194_a_313523]
-
(n. 27 februarie 1881 - d. 2 decembrie 1966) a fost matematician olandez, cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale în domeniile: topologie, teoria mulțimilor, teoria măsurii, analiză complexă, dar și pentru preocupările sale privind legătura dintre matematică și logică și contribuții aduse în cadrul filozofiei matematicii. În opoziție cu formalismul lui David Hilbert, în cadrul filozofiei matematicii, Brouwer cultivă intuiționismul. S-a născut în
Luitzen Egbertus Jan Brouwer () [Corola-website/Science/312225_a_313554]
-
axiomei logice a terțului exclus, contestarea valabilității o face nu numai în privința propozițiilor existențiale despre șirurile de numere, dar și în privința propozițiilor existențiale despre numerele naturale. Brouwer a demonstrat o serie de teoreme care au fost deschizătoare de drumuri în topologie, domeniu ce, pe atunci, era în curs de apariție. Unul dintre cele mai celebre rezultate îl constituie demonstrarea invarianței topologice a dimensiunii. A studiat o clasă particulară de spații metrice, așa-numitele "spații compacte catalogate" și a elaborat teoria intuiționistă
Luitzen Egbertus Jan Brouwer () [Corola-website/Science/312225_a_313554]
-
Boole. A pus problema caracterizării topologice a funcțiilor analitice, cu care s-a ocupat apoi în mod special Simion Stoilow. Brouwer a distins pentru prima dată în teoria funcțiilor elementele metrice de cele topologice. Mai mult, a pus bazele unificării topologiei asambliste cu topologia combinatorie. Prin aceasta, Brouwer a demonstrat o serie de teoreme fundamentale, ca: teorema de invarianță a dimensiunii, teorema de invarianță a domeniului, "teorema de punct fix" (care îi poartă numele).
Luitzen Egbertus Jan Brouwer () [Corola-website/Science/312225_a_313554]
-
problema caracterizării topologice a funcțiilor analitice, cu care s-a ocupat apoi în mod special Simion Stoilow. Brouwer a distins pentru prima dată în teoria funcțiilor elementele metrice de cele topologice. Mai mult, a pus bazele unificării topologiei asambliste cu topologia combinatorie. Prin aceasta, Brouwer a demonstrat o serie de teoreme fundamentale, ca: teorema de invarianță a dimensiunii, teorema de invarianță a domeniului, "teorema de punct fix" (care îi poartă numele).
Luitzen Egbertus Jan Brouwer () [Corola-website/Science/312225_a_313554]
-
Noțiunea de spațiu compact este utilizată în topologie și se referă la o proprietate a spațiilor topologice. Termenul compact a fost introdus de Fréchet în 1906, fiind necesar la studiul spațiilor metrice. Astfel, proprietățile acestor spații au putut fi generalizate și pentru spații topologice în general. Un alt
Spațiu compact () [Corola-website/Science/311734_a_313063]
-
Topologia este o ramură a matematicii, mai precis o extensie a geometriei care studiază deformările spațiului prin transformări continue. În cadrul Sistemelor Geografice Informaționale termenul poate fi definit ca “știința și matematica relațiilor utilizate pentru validarea geometriei entităților vectoriale și pentru o
Topologie () [Corola-website/Science/311466_a_312795]
-
transformări continue. În cadrul Sistemelor Geografice Informaționale termenul poate fi definit ca “știința și matematica relațiilor utilizate pentru validarea geometriei entităților vectoriale și pentru o serie de operații cum ar fi analiza de rețea și de vecinătate” . În sens mai larg, topologia descrie relațiile spațiale existente între obiecte folosind seturi de reguli pentru a observa cum entitățile vectoriale (puncte, linii, poligoane) împărtășesc geometria și spațiul. Termenul "topologie" provine din contracția substantivelor grecești "topos" (τóπος) și "logos" (λóγος) care semnifică "loc", respectiv "studiu
Topologie () [Corola-website/Science/311466_a_312795]
-
de operații cum ar fi analiza de rețea și de vecinătate” . În sens mai larg, topologia descrie relațiile spațiale existente între obiecte folosind seturi de reguli pentru a observa cum entitățile vectoriale (puncte, linii, poligoane) împărtășesc geometria și spațiul. Termenul "topologie" provine din contracția substantivelor grecești "topos" (τóπος) și "logos" (λóγος) care semnifică "loc", respectiv "studiu". Așadar, topologie înseamnă literal "studiul locului". Alte denumiri folosite anterior: "geometria situs", "analysis situs", unde "situs" înseamnă "loc" în latină. Topologia se deosebește de geometria
Topologie () [Corola-website/Science/311466_a_312795]
-
relațiile spațiale existente între obiecte folosind seturi de reguli pentru a observa cum entitățile vectoriale (puncte, linii, poligoane) împărtășesc geometria și spațiul. Termenul "topologie" provine din contracția substantivelor grecești "topos" (τóπος) și "logos" (λóγος) care semnifică "loc", respectiv "studiu". Așadar, topologie înseamnă literal "studiul locului". Alte denumiri folosite anterior: "geometria situs", "analysis situs", unde "situs" înseamnă "loc" în latină. Topologia se deosebește de geometria euclidiană prin modul de considerare a echivalenței dintre obiecte. În geometria euclidiană, două obiecte sunt echivalente dacă
Topologie () [Corola-website/Science/311466_a_312795]
-
geometria și spațiul. Termenul "topologie" provine din contracția substantivelor grecești "topos" (τóπος) și "logos" (λóγος) care semnifică "loc", respectiv "studiu". Așadar, topologie înseamnă literal "studiul locului". Alte denumiri folosite anterior: "geometria situs", "analysis situs", unde "situs" înseamnă "loc" în latină. Topologia se deosebește de geometria euclidiană prin modul de considerare a echivalenței dintre obiecte. În geometria euclidiană, două obiecte sunt echivalente dacă sa pot transforma unul în celălalt prin izometrii - transformări care păstrează valoarea unghiurilor, lungimilor, ariilor și volumelor. În 1736
Topologie () [Corola-website/Science/311466_a_312795]
-
celălalt prin izometrii - transformări care păstrează valoarea unghiurilor, lungimilor, ariilor și volumelor. În 1736, matematicianul Leonhard Euler a publicat lucrarea intitulată Problema celor șapte poduri de la Königsberg, despre care se poate spune că stă la baza acestei ramuri matematice. Termenul "topologie" este introdus de Johann Benedict Listing în articolul "Vorstudien zur ", publicat în 1847. Topologia modernă are ca punct de plecare teoria mulțimilor, dezvoltată de Georg Cantor în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, la care se adaugă studiile
Topologie () [Corola-website/Science/311466_a_312795]
-
matematicianul Leonhard Euler a publicat lucrarea intitulată Problema celor șapte poduri de la Königsberg, despre care se poate spune că stă la baza acestei ramuri matematice. Termenul "topologie" este introdus de Johann Benedict Listing în articolul "Vorstudien zur ", publicat în 1847. Topologia modernă are ca punct de plecare teoria mulțimilor, dezvoltată de Georg Cantor în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, la care se adaugă studiile privind seriille Fourier și mulțimile punctuale din cadrul teoriei spațiilor euclidiene. În lucrarea sa, "Analysis
Topologie () [Corola-website/Science/311466_a_312795]
-
a doua jumătate a secolului al XIX-lea, la care se adaugă studiile privind seriille Fourier și mulțimile punctuale din cadrul teoriei spațiilor euclidiene. În lucrarea sa, "Analysis Situs" din 1895, Henri Poincaré introduce conceptele de omotopie, omologie, care astăzi aparțin topologiei algebrice. În 1906, pornind de la lucrările lui Cantor, Volterra, Hadamard, Ascoli, Maurice Fréchet deschide drumul în domeniul spațiilor metrice. În 1914, Hausdorff definește spațiul care îi va purta numele. În anul 1970, pregătindu-se de recensământ, "United States Census Bureau
Topologie () [Corola-website/Science/311466_a_312795]
-
În anul 1970, pregătindu-se de recensământ, "United States Census Bureau", a folosit toplogia matematică pentru a reduce erorile ce apăreau pe hărțile rezultate. Considerăm mulțimea X și fie T o familie a sa de submulțimi. Atunci T este o topologie pe X dacă: În acest caz spunem că X împreună cu T formează un spațiu topologic. Elementele lui T se numesc "mulțimi deschise"; complementarele acestora se numesc "mulțimi închise".
Topologie () [Corola-website/Science/311466_a_312795]