1,607 matches
-
o cățea numită Molda, care, sleită de puteri, se înecă în râul ce-i poartă numele de atunci încoace. În decursul istoriei numele Moldova a mai desemnat: De remarcat că în engleză și germană, numirea RSS Moldovenești se referea la toponimul „Moldavia”, „Moldau”, fiindcă neologismele „Moldova” și „Moldawien”, care în aceste limbi deosebesc Republica Moldova de Moldova românească, nu erau încă inventate. După cum reiese din arhivele sale, Sfatul Țării alesese numele de „Republica democratică a Moldovei” (și nu a „Basarabiei”) tocmai pentru
Principatul Moldovei () [Corola-website/Science/313919_a_315248]
-
Salto d´o Roldán (în ). În Catalonia, Roland (sau "Rotllà") a devenit un uriaș legendar. Mai multe locuri din Catalonia (de nord și de sud) au nume legate de "Rotllà". În zona Pirineilor, bascul "Errolan" apare în multe legende și toponime legate de un uriaș puternic, de regulă păgân, care putea să arunce cu pietre mari. În Insulele Feroe Roland apare în balada "Runtsivalstríðið" (bătălia de la Roncevaux)] Mai recent, povestea lui Roland a fost exploatată de istoricii care studiază oglindirea culturii islamice
Roland () [Corola-website/Science/323422_a_324751]
-
afla sub stăpânirea a numeroși domni de pământ și se numea „partea iobăgită” , ea stătea sub ascultarea autorităților comitantese. Denumirea localității Racovița derivă de la substantivul slav „"racov"” , cu înțelesul de „rac, apă, pârâu cu raci” sau constituie un diminutiv al toponimului „Racova” de aceeași sorginte. Pentru etimologia slavă a așezării, mai subscriu și alți autori, cu ar fi: W. Scheiner, G. Kisch, Emil Petrovici precum și istoricii C. C. Giurescu și D. C. Giurescu. După alte studii, se susține că toponimul „Racova” este
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
diminutiv al toponimului „Racova” de aceeași sorginte. Pentru etimologia slavă a așezării, mai subscriu și alți autori, cu ar fi: W. Scheiner, G. Kisch, Emil Petrovici precum și istoricii C. C. Giurescu și D. C. Giurescu. După alte studii, se susține că toponimul „Racova” este de formație româneasca, dar ținând cont de faptul că primele două sigilii(ștampile) cunoscute ale Racoviței datând din 1850 au ca siglă imaginea unui rac, opinia specialiștilor se pare că primează. Numele Racovița îl poartă peste 10 localități
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
să se concluzioneze că peste puțin timp „vorbele bătrânești” se vor întâlni doar prin unele atlase lingvistice sau prin dicționare. [[Fișier:RacovițaHartăToponimică.svg|400px|right|Racovița - Harta toponimică]] Racovița ilustrează cu certitudine această definiție, drept mărturie stând cele peste 600 toponime inventariate pe hotarul satului, 240 dintre acestea fiind incluse deja într-o lucrare apărută încă din anul [[1987]] la [[Iași]]. Se impune precizarea că toate acestea aparțin „Toponimiei majore” , lor adăugându-li-se încă aproape 100 depistate în conscripțiile satului
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
rând în decursul anilor, au fost obligați să „"boteze"” locurile din hotar cu nume „noi” , care s-au păstrat în majoritatea lor până în zilele noastre. O dată cu „colectivizarea agriculturii” din vara anului [[1950]] și cu comasarea terenurilor din hotarul satului, unele toponime au dispărut din graiul racovicenilor, apărând altele noi, „adecvate” , cum sunt: „La Arie” , „La Colectiv” , „La Saivane” etc., care prin aplicarea Legii nr.18 vor intra în mod sigur într-un lent - dar sigur - proces de dispariție. În ultimii ani
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
cum sunt: „La Arie” , „La Colectiv” , „La Saivane” etc., care prin aplicarea Legii nr.18 vor intra în mod sigur într-un lent - dar sigur - proces de dispariție. În ultimii ani ai secolului al XX-lea au apărut și alte toponime legate de activitatea unor unități economice cum sunt: „La Balastieră” și „La porcărie” , în fostul hotar al „Butineiului” unde s-a înființat „Intreprinderea de selecționare, creștere și îngrășare a porcilor” (I.S.C.I.P.). [[Fișier:Racovita (Sibiu) - Chindeu traditional (7).jpg|Chindeu „oacheș
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
goana după blana vidrelor de mare s-au implicat rușii, englezii, americanii și japonezii, și în 100 de ani practic au pustiit arealele lor. De exemplu, la sfârșitul secolului XIX, în peninsula Kamceatka nu se mai găsea niciun exemplar, iar toponimele "Marea Biberilor" și "Kalanka" au ieșit din uz. Către începutul secolului XX numărul de indivizi a scăzut atât de mult, încât capturarea lor a devenit extrem de dificilă. Japonezii, la începutul aceluiași secol, întreprindeau acțiuni disperate de a vâna vidre de
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
mintal, este reprezentantul exponențial al sfârșitului de Ev Mediu, care a turnat în formă artistică temerile și credințele epocii sale. Numele său adevărat a fost "Hieronymus" (sau "Jeroen") "van Aken", dar a semnat tablourile cu numele "Bosch", nume derivat din toponimul "'s-Hertogenbosch", locul nașterii sale și unde a trăit până la sfârșitul vieții. În limba spaniolă i se mai spune "El Bosco". Aflat în sudul Olandei de astăzi, 's-Hertogenbosch a fost unul din cele mai mari orașe ale ducatului Brabant, care aparținea
Hieronymus Bosch () [Corola-website/Science/298841_a_300170]
-
la o revoltă împotriva Constantinopolului în 1043 și pe "Arbanitai" ca supuși ai ducelui de Dyrrachium. În Evul Mediu, albanezii și-au denumit țara "Arbër" sau "Arbën", iar pe ei înșiși Arbëresh sau "Arbnesh". Încă din secolul al XVI-lea, toponimul "Shqipëria" și etnonimul "Shqiptarë" au înlocuit treptat "Arbëria" și "Arbëresh". Deși cei doi termeni sunt interpretați popular ca însemnând „țara vulturilor” și respectiv „copiii vulturilor”, ei de fapt provin de la adverbul "shqip", care înseamnă „în înțelegere”. Sub Imperiul Otoman, Albania
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
săsesc "Änjet, Angetn, Stroßbrich", în , în ) este un municipiu în județul Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente (reședința), Aiudul de Sus, Gâmbaș, Măgina și Păgida, și din satele Ciumbrud, Gârbova de Jos, Gârbova de Sus, Gârbovița, Sâncrai și Țifra. Toponimul maghiar, cel vechi german, precum și cel român al orașului provin de la numele sfântului Egidiu. Stema municipiului Aiud se compune dintr-un scut tăiat, având partea superioară despicată. În primul cartier, pe câmp roșu, se află o poartă de aur dotată
Aiud () [Corola-website/Science/296991_a_298320]
-
era Păluta, denumire ce derivă de la un termen specific forestier. În timp acestei denumirii i s-a adăugat și numele principalului afluent al Mureșului din localitate, devenind Palota-Ilva. Denumirea Palota-Poluț-Poluta, este de origine slavo- română 5 și indică vechimea acestui toponim cunoscut de români, cel puțin din perioada migrației slavilor pe teritoriul Transilvaniei, sau a fost preluat de la românii moldoveni, care au traversat munții Călimani și s-au așezat aici aducând cu ei și terminologia de etimologie slavă 6. Mai târziu
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
luncă în care pe malul râului, există un brad falnic, de care plutașii își legau plutele și la umbra căruia poposeau. În cadrul localității se remarcă o vastă toponimie de origine autohtonă geto dacă, latină, precum și de proveniență slavă:7 Printre toponimele și microtoponimele, în localitate avem : - termeni de proveniență autohtonă: Mureșul de la Maris, Pârâu, Cătun, Stână, Strungă, Bradu, Vatră. - termeni de origine latină: Sat, Neagra, Seștima, Văcărie, Puntea Rogoazei, Fântânel, Arsa, Pârâul Arsița. - termeni compuși de origine autohtonă și latină: Pârâul
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Cătun, Stână, Strungă, Bradu, Vatră. - termeni de origine latină: Sat, Neagra, Seștima, Văcărie, Puntea Rogoazei, Fântânel, Arsa, Pârâul Arsița. - termeni compuși de origine autohtonă și latină: Pârâul Ursului; - termeni proveniți de la popoarele slave: Izvorașul, Poiana Drăgusului, Pârlituri. Cele mai numeroase toponime și microtoponime, provin din terminologia ocupațiilor de bază, ale românilor, care le-au practicat dintotdeauna. Evoluția acestor ocupații a fost lentă, terminologia ocupațiilor, regăsindu-se în toponimia locală: Văcărie ,La Stână, Țarcuri, termeni legați de creșterea animalelor: Fânațe, termen din cadrul
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
în câmpia de-a lungul Tisei. Cu timpul, s-au maghiarizat. În regiunea respectivă a Ungariei (vezi Jász-Nagykun-Szolnok) abundă toponimia care conține numele etnic alan: "Jász-" (e.g. Jászberény). Prezența alanilor pe teritoriul actual al României este atestată, între altele, de toponimele Iași.
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
văd clar urme de locuințe vechi . Orizonturi cultural-cronologice identificate aparțin culturii Noua, culturii Sântana de Mureș-Černjahov . Inițial, cartierul au fost un sat întemeiat în 1917 de câteva familii de polonezi, care și-au denumit noua așezare Nowe Bielce (Bălții Noi), toponim utilizat până în prezent . Localitatea era traversată de o singura stradă, de-a lungul căreia, pe ambele părți, au fost construite case cu un nivel, unele în stil modern. Bălții Noi era înconjurat de terenuri agricole, dreptul de proprietate asupra cărora
Bălții Noi () [Corola-website/Science/323113_a_324442]
-
anii 1322 (Kerch Olacorum), 1329 (Kerch Olacorum) și 1411 (Kercz Olachorum; Kercz Olochorum). Existența așezării românești a fost confirmată documentar, mai întâi, în anul 1252 în forma "Kyrch". În anul 1322 așezarea apare atestată cu un nume dublu, compus din toponim plus etnonimul atribuit românilor în limba maghiară ("Oláh"). Explicația acestei modificări onomastice trebuie pusă în relație cu formarea, între anii 1252 și 1322, a localității Cârța (Cârța Săsească), fondată de mănăstirea Cârța și populată cu oaspeți germani, precum și cu intenția
Cârțișoara, Sibiu () [Corola-website/Science/301702_a_303031]
-
tipologii în care se poate încadra numele Zalău. La fel ca denumirea de Sălaj ("Țara Silvaniei", din latină) și denumirea Zalău provine dintr-o limbă veche. Gheorghe Chendre-Roman, autorul operei "Dicționar etimologic al localităților din județul Sălaj", susține că ambele toponime, atât Zalău cât și Sălaj, conduc ca formare spre radicalul din limba latină "sil", care derivă din "silva", iar apoi a urmat un proces de maghiarizare a cuvântului. Teoria lui Chendre se bazează pe faptul că în momentul când au
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
Zalău cât și Sălaj, conduc ca formare spre radicalul din limba latină "sil", care derivă din "silva", iar apoi a urmat un proces de maghiarizare a cuvântului. Teoria lui Chendre se bazează pe faptul că în momentul când au apărut toponimele Sălaj și Zalău ținutul era acoperit de păduri și este posibil să fi existat și plantații mari de viță de vie. Astfel, toponimul "silva", care a condus apoi spre numele de Zalău și Sălaj, s-a format ca și multe
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
de maghiarizare a cuvântului. Teoria lui Chendre se bazează pe faptul că în momentul când au apărut toponimele Sălaj și Zalău ținutul era acoperit de păduri și este posibil să fi existat și plantații mari de viță de vie. Astfel, toponimul "silva", care a condus apoi spre numele de Zalău și Sălaj, s-a format ca și multe alte toponime din județ care prezintă o caracteristică a locului, ca de exemplu Făgetu (zonă cu foarte mulți fagi), Plopiș (zonă cu mulți
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
și Zalău ținutul era acoperit de păduri și este posibil să fi existat și plantații mari de viță de vie. Astfel, toponimul "silva", care a condus apoi spre numele de Zalău și Sălaj, s-a format ca și multe alte toponime din județ care prezintă o caracteristică a locului, ca de exemplu Făgetu (zonă cu foarte mulți fagi), Plopiș (zonă cu mulți plopi), Pădureni, Păduriș, Cerișa (zonă cu mulți cireși), Brusturi, Lazuri, Măgura, Muncel și altele. Onufrie Vințeler presupune că la
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
județ care prezintă o caracteristică a locului, ca de exemplu Făgetu (zonă cu foarte mulți fagi), Plopiș (zonă cu mulți plopi), Pădureni, Păduriș, Cerișa (zonă cu mulți cireși), Brusturi, Lazuri, Măgura, Muncel și altele. Onufrie Vințeler presupune că la originea toponimului Zalău stă un apelativ de origine slavă și oferă trei ipoteze. Prima arată că Zalău s-a format din "zalaj", din limba rusă, care are sensul de depresiune între două movile. A doua ipoteză arată că toponimul s-a format
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
că la originea toponimului Zalău stă un apelativ de origine slavă și oferă trei ipoteze. Prima arată că Zalău s-a format din "zalaj", din limba rusă, care are sensul de depresiune între două movile. A doua ipoteză arată că toponimul s-a format din "zola", întâlnit în limbele slave cu sensul de sol după arderea pădurii. Istoricul arată că în Zalău au avut loc numeroase defrișări de păduri prin metoda arderii. A treia ipoteză arată că toponimul vine din "zalov
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
ipoteză arată că toponimul s-a format din "zola", întâlnit în limbele slave cu sensul de sol după arderea pădurii. Istoricul arată că în Zalău au avut loc numeroase defrișări de păduri prin metoda arderii. A treia ipoteză arată că toponimul vine din "zalov", participiu de la verbul "zalovitti", care înseamnă a începe să prinzi. Dacologii consideră că toponimul s-a format pe baza cuvântului "zilai" din limba dacă, ce are sensul de vin negru, roșu. Ipoteza poate fi apropiată de adevăr
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
după arderea pădurii. Istoricul arată că în Zalău au avut loc numeroase defrișări de păduri prin metoda arderii. A treia ipoteză arată că toponimul vine din "zalov", participiu de la verbul "zalovitti", care înseamnă a începe să prinzi. Dacologii consideră că toponimul s-a format pe baza cuvântului "zilai" din limba dacă, ce are sensul de vin negru, roșu. Ipoteza poate fi apropiată de adevăr, deoarece în zonă se cultiva viță de vie. Istoricul Chendre a explicat și forma în care Zalăul
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]