516 matches
-
fost folosite la steag, având înscris la partea superioară cuvântul ROMÂNIA, iar la partea inferioară, denumirea serviciului de pompieri civili. Fanionul poate fi așezat pe un suport cu picior. 8. Toporașul (planșa nr. 13) Toporașul are în compunere: a) corpul toporașului, având lungimea de 160 mm, confecționat din oțel inox; ... b) coadă, cu lungimea de 300 mm, confecționata din lemn. ... Toporașul este purtat pe timpul ceremonialurilor sau al manifestărilor oficiale, la ordin, prins cu două carabiniere de centură de siguranță. TABELUL Nr.
HOTĂRÂRE nr. 443 din 3 iunie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, condi��iile de acordare şi descrierea uniformei, echipamentului de protecţie şi însemnelor distinctive ale pompierilor civili. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124476_a_125805]
-
Fanionul poate fi așezat pe un suport cu picior. 8. Toporașul (planșa nr. 13) Toporașul are în compunere: a) corpul toporașului, având lungimea de 160 mm, confecționat din oțel inox; ... b) coadă, cu lungimea de 300 mm, confecționata din lemn. ... Toporașul este purtat pe timpul ceremonialurilor sau al manifestărilor oficiale, la ordin, prins cu două carabiniere de centură de siguranță. TABELUL Nr. 1 ARTICOLE DE ECHIPAMENT ce compun uniformă pompierilor civili
HOTĂRÂRE nr. 443 din 3 iunie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, condi��iile de acordare şi descrierea uniformei, echipamentului de protecţie şi însemnelor distinctive ale pompierilor civili. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124476_a_125805]
-
București, Calea Griviței nr. 240, sectorul 1. 41. Heinrich Constantă, născută la 16 august 1968 în București, România, fiica lui Ene Ion și Teodora, cu domiciliul actual în Germania, 90478 Nurnberg, Kirchenstr. 26, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Toporași nr. 31, bl. 1, ap. 15, sectorul 5. 42. Hertlein Marinela-Claudia, născută la 10 septembrie 1970 în localitatea Filiasi, județul Dolj, România, fiica lui Mitrea Gheorghe și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 91487 Vestenbergsgreuth, Frimmersdorf 65, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 740 din 26 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136097_a_137426]
-
domiciliul actual în localitatea Lugoj, str. Bucegi nr. 33, ap. 3, județul Timiș. 5. Tincea Florica, apatrid, născută la 20 aprilie 1959 în localitatea Cornetu, județul Ilfov, România, fiica lui Ion și Maria, cu domiciliul actual în municipiul București, str. Toporași nr. 31, bl. 1, sc. 3, et. 6, ap. 101, sectorul 5. 6. Ursu Manuela, apatrid, născută la 17 decembrie 1969 în localitatea Pitești, județul Argeș, România, fiica lui Bombosi Mircea și Gutu Maria, cu domiciliul actual în localitatea Pitești
HOTĂRÂRE nr. 141 din 14 februarie 2002 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140245_a_141574]
-
județul Mureș. 187. Deac Ioan, născut la 22 ianuarie 1956 în localitatea Ohaba, județul Albă, România, fiul lui Laurean și Ilica, cu domiciliul actual în Austria, 4060 Leonding, Braidlandstr. 25, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Albă Iulia, Str. Toporașilor nr. 11, bl. CT13, ap. 7, județul Albă. 188. Deac Mariana, născută la 1 octombrie 1958 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Suciu Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 4060 Leonding, Braidlandstr. 25, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 495 din 16 mai 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142319_a_143648]
-
Albă. 188. Deac Mariana, născută la 1 octombrie 1958 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Suciu Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 4060 Leonding, Braidlandstr. 25, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Albă Iulia, Str. Toporașilor nr. 11, bl. CT13, ap. 7, județul Albă. 189. Aga Ionel-Puiu, născut la 28 septembrie 1964 în localitatea Lugoj, județul Timiș, România, fiul lui Ionel și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 3500 Krems an der Donau, Untere Landstr. 3
HOTĂRÂRE nr. 495 din 16 mai 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142319_a_143648]
-
județul Mureș. 281. Deac Radu-Iulian, născut la 14 mai 1979 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Ioan și Mariana, cu domiciliul actual în Austria, 4060 Leonding, Braidlandstr. 25, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Albă Iulia, Str. Toporașilor nr. 11, bl. CT13, ap. 7, județul Albă. 282. Deac Estera-Ramona, născută la 15 ianuarie 1982 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Ioan și Mariana, cu domiciliul actual în Austria, 4060 Leonding, Braidlandstr. 25, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 495 din 16 mai 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142319_a_143648]
-
județul Albă. 282. Deac Estera-Ramona, născută la 15 ianuarie 1982 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Ioan și Mariana, cu domiciliul actual în Austria, 4060 Leonding, Braidlandstr. 25, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Albă Iulia, Str. Toporașilor nr. 11, bl. CT13, ap. 7, județul Albă. 283. Grain-Hainz Gyongyike-Tunde, născută la 6 septembrie 1972 în localitatea Oradea, județul Bihor, România, fiica lui Tapaszi Ștefan și Marioara, cu domiciliul actual în Austria, 8330 Feldbach, Europastr. 1d/8, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 495 din 16 mai 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142319_a_143648]
-
județul Caraș-Severin. 15. Preisinger Cristina-Liliana, născută la 19 decembrie 1970 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Tănase Nicolae și Felicia, cu domiciliul actual în Germania, 72501 Gammertingen, Achalmstr. 10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brașov, Str. Toporașului nr. 20, județul Brașov. 16. Rosenberger Iuliana-Gabriela, născută la 27 noiembrie 1967 în localitatea Bacău, județul Bacău, România, fiica lui Dodan Vasile și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 79114 Freiburg i. Br., Krozingerstr. 52, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 192 din 20 februarie 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148358_a_149687]
-
Hunedoara. 237. Bauer Ciprian, născut la 28 septembrie 1976 în localitatea Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, România, fiul lui Bauer Petru și Grozav Mariuca, cu domiciliul actual în Germania, 76187 Karlsruhe, Stresemannstr. 46, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bistrița, Într. Toporașului bl. 2, sc. B, ap. 20, județul Bistrița-Năsăud. 238. Costin Elenă, născută la 18 iulie 1948 în localitatea Sâmbătă Nouă, județul Tulcea, România, fiica lui Blidaru Constantin și Floarea, cu domiciliul actual în Germania, 21680 Stade, Teichstr. 14a, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
neutru ca nume al fructului. În aceeași perspectivă, a interpretării subiective a lumii extralingvistice, se înscriu substantivele denumind flori; majoritatea sunt de genul feminin: floare, lalea, floarea soarelui, crizantemă, mușcată etc. dar sunt destul de numeroase și substantivele masculine: crin, trandafir, toporaș etc. Între substantivele care denumesc viețuitoare, numai o parte realizează genul ca pe o categorie semantică, cu trăsătură semantică de gen stabilă dar înscrisă într-o opoziție bipolară, corespunzând celor două principii: masculin și feminin. Din acest punct de vedere
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
înviat de Aurelia Pop Zori de aur, farmec sfânt, Murmur dulce pe pamant; Zvon de sfinte melodii, Cimitire cu făclii, Candele cu tămâieri Cântece de mângâieri. Freamăte și șoapte, Sunete de clopote Viorele pe vâlcele, Muguri pe rămurele, Ghiocei și toporași, Mielușei și iepurași; Puișori în pufișori, Stropi de-argint pe mărțișori, Ciripit de ciocârlii, Ouă roșii la copii; Și miresme-ncântătoare De cireși scăldați în floare Toate spun cu-adevărat Că „Hristos a înviat!” De Paști Primăvară, primăvara, Mieii zburda
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Viorica Toporaș Memoriei părinților mei MEMORIA ACUARELEI Un crochiu spontan și rapid privind omul și artistul Viorica Toporaș trebuie să rețină mobilitatea intelectuală ca expresie a unei fervori spirituale, culturalitatea asigurată de frecventarea studiilor de limbă și literatură română . Concomitent, în tușele
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Viorica Toporaș Memoriei părinților mei MEMORIA ACUARELEI Un crochiu spontan și rapid privind omul și artistul Viorica Toporaș trebuie să rețină mobilitatea intelectuală ca expresie a unei fervori spirituale, culturalitatea asigurată de frecventarea studiilor de limbă și literatură română . Concomitent, în tușele gracile ale acestui portret în mișcare trebuie să se regăsească în dimensiune psihologică farmecul omului, inepuizabil
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
și definitiv în disciplina creației. Pictorița iubește ceea ce face și rezervele ei de tandrețe se dovedesc inepuizabile. Raporturile cu natura sunt întotdeauna cordiale și, de aceea, face din uimire un exercițiu de admirație față de miracolul vieții. Tonică și pasionată, Viorica Toporaș are acces la marele spectacol al lumii unde se imaginează deopotrivă regizor și interpret. Între ochiul care privește și decor se interpun grilele talentului de a vedea dincolo de aparențe iar pe acestea le surprinde în starea lor de grație a
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
dintr-o ofertă amplă, acele motive care i-au asigurat posibilitatea de a exprima cel mai elocvent momentul fast al întîlnirii cu propriile ei așteptări. Fiind un pictor de plein air, călător în spațiile europene sau doar în proximitate, Viorica Toporaș are nostalgia unui iluzoriu paradis terestru de unde am fost se pare excluși. Ea are ambiția de a ne restitui prin artă acest orizont pierdut și o face cu ingenuitatea unui entuziast. Țărmurile din tablourile ei sunt spațiile privilegiate ale visării
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
restitui prin artă acest orizont pierdut și o face cu ingenuitatea unui entuziast. Țărmurile din tablourile ei sunt spațiile privilegiate ale visării. Tectonica țărmurilor se asociază marital cu vastitatea mării, plajele pustii evocă absențe sau despărțiri. Țărmul devine la Viorica Toporaș metafora unei iubiri defuncte, dar și locul unei întîlniri definitive. În orizontul marin al coastelor engleze sau din nordul Franței, artista identifică în nebulozitatea atmosferică prilejuri de analize cromatice, de transparențe și iluminări ale unui soare mai întotdeauna convalescent. Mișcarea
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
analize cromatice, de transparențe și iluminări ale unui soare mai întotdeauna convalescent. Mișcarea imprevizibilă a norilor, formele lor adesea sugerînd cavalcade fantastice animă suprafața și permit efecte în maniera impresionistă a lui Claude Monet. Diferența dintre maestrul francez și Viorica Toporaș constă în faptul că forma nu se pulverizează prin dispariția conturului, ci se potențează prin menținerea lui. Apropierea dintre cei doi are sensul de a releva doar problema, soluțiile fiind evident substanțial diferite. Întîlnirea cu acuarela s-a produs de
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
a surprinde din verbiajul spontan al liniilor dinamice tensiunea unui cadru și amplitudinea unui sentiment. Tușe largi, generoase, suprapunerile sau juxtapunerile fac din fantezie un elogiu adus realului . Prin lucrarea în priză directă, izbutește ritualul unei reverențe adresată Memoriei. Viorica Toporaș face în toate acuarelele ei un fel de autoportret sentimental, o dezbatere asupra propriei sale ființe dăruită frumosului. Se simte bine în liziera unei păduri, în vecinătatea unei straduțe pitorești, pe malurile unei ape sau la țărm de mare. Are
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
importanța în raport cu capacitatea acuarelei de a reinventa realul. În fiecare acuarelă se topesc vechi experiențe vizuale, sentimente, iluzii... Atrasă deopotrivă de celebritatea Balcicului, veche colonie artistică românească de pe malul Mării Negre, dar și, mai ales, de frumusețea inconfundabilă a așezării, Viorica Toporaș a dedicat în exlusivitate locului un număr important de lucrări ce se pot constitui cu lejeritate într-o veritabilă monografie sentimentală. Exodul spre sud al artiștilor a avut mereu aceeași explicație: nevoia de a-și curăți paleta de inevitabile impurități
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
vedere redutabila producție artistică în tehnica acuarelei, că Balcicul putea fi considerat și un oraș acuarelogenic și aceasta deoarece acuarela la malul mării se simte la fel de bine ca pretutindeni. Poate chiar mai bine prin calitatea aerului și a luminii. Viorica Toporaș glosează și ea pe tema aerului oriental al orașului pontic, surprinde din unghiuri întotdeauna sugestive, străduțe povîrnite, clădiri marcate de trecerea timpului, ambarcațiuni săltînd vesel în apa mării, hanuri vechi și celebre. Un punct de atracție tratat artistic cu o
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
punct de atracție tratat artistic cu o atenție specială este Platul Reginei, amestec insolit de arhitectură orientală și confort european. Acuarelista glosează pe tema acestui veritabil topos și-l privește cu ochii unui romantic exilat în rigorile secolului XX. Viorica Toporaș, prin trăire și temperament, pare consaguină cu ilustra locatară de la Balcic, și-i dedică întreaga devoțiune. Pictînd în acuarelă locuri îndrăgite altădată de regina Maria ea evocă un timp devenit istorie. Frazarea formelor, ritmul interior,coloritul nuanțat și pur evocă
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
azur a cerului. Structura compozițională are măreția unei închinăciuni. Înscrisă în ceea ce putem numi cu îndreptățire școala ieșeană de acuarelă, unde au strălucit Max Arnold, Constantin Radinschi, Adrian Podoleanu, Eugen Mircea, Minodora Bâzgă, Mihai Zaiț și încă mulți alții, Viorica Toporaș își conturează o identitate inconfundabilă, un mod personal de a dialoga cu natura și cu ea însăși. Cu albumul de față, Viorica Toporaș face dovada autentică a înzestrării ei artistice, capacității de a visa colorat și de a oferi semenilor
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Max Arnold, Constantin Radinschi, Adrian Podoleanu, Eugen Mircea, Minodora Bâzgă, Mihai Zaiț și încă mulți alții, Viorica Toporaș își conturează o identitate inconfundabilă, un mod personal de a dialoga cu natura și cu ea însăși. Cu albumul de față, Viorica Toporaș face dovada autentică a înzestrării ei artistice, capacității de a visa colorat și de a oferi semenilor rezervele inepuizabile de iubire. Acuarele ei, adevărate filocalii, sunt, de aceea, încărcate de o pilduitoare spiritualitate. Valentin CIUCĂ POETICITATEA ACUARELEI Debutul Vioricăi Toporaș
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Toporaș face dovada autentică a înzestrării ei artistice, capacității de a visa colorat și de a oferi semenilor rezervele inepuizabile de iubire. Acuarele ei, adevărate filocalii, sunt, de aceea, încărcate de o pilduitoare spiritualitate. Valentin CIUCĂ POETICITATEA ACUARELEI Debutul Vioricăi Toporaș, acum treizeci de ani, a fost unul de inițiere în tehnici felurite. Viorica Toporaș și-a verificat astfel (rațional) disponibilitățile și adecvarea lor, la direcția de elecțiune. Opțiunile sale tindeau, dintru început, spre un narativism liric bine temperat; și-a
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]