4,316 matches
-
paviment, pe ziduri, ca în teatrul Nô, ele cresc amenințătoare sau reflectă o singurătate tristă, inconsistentă, iar colțurile umbroase adăpostesc fragile aparteuri. Totul este cenușiu și prăfos, o lume lipsită de culori, de viață, artificială. Și de neuitat, scaunul de tortură aflat la capătul unei punți metalice suspendat în mijlocul unui furnal dezafectat, scufundat într-o lumină difuză. Leitmotivul filmului îl reprezintă muzica soporifică, "glamorous", din anii '40 a lui Ary Barroso, care se acordă minunat cu strălucirea alămurilor unei orchestre și
Un sezon în Brazil by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9503_a_10828]
-
Grădina copilăriei mele", "Turnu-Severin de altă dată", "Tata", "Mama", "Tata-Mare", "Mama Tity", "Amintiri găieștene", "Profesorul" etc. vorbesc de la sine. Autoportretizările nu lipsesc nici ele din carte: "Eram un copil debil, expus răcelilor. De aceea luam untură de pește. A fost tortura numărul unu a copilăriei mele: mai târziu, când am rămas orfan de tată și de mamă, am fost internat la Școala Schewitz-Thierrin și am făcut cunoștință cu o altă teroare de ordin gastronomic: mâncarea de carne de vacă cu prune
Amintirile lui Șerban Cioculescu by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9547_a_10872]
-
că domnitorul Vlad Țepeș ar fi fost în detenție în acest castel. De asemeea, un alt simbol înfricoșător care atrage turiștii este emblema Corvineștilor, corbul, considerat ca fiind un semn al morții. De curând, castelul a deschis și sala de tortură a acestuia, pentru prima dată disponibilă vizitării de către turiști. Aici erau pedepsiți prizonierii și femeile acuzate de vrăjitorie. Castelul Corvineștilor este o cetate medievală ridicată în secolul al XV-lea, fiind una dintre cele mai mari și vestite proprietăți ale
Castelul Corvinilor din Hunedoara – top 10 în Europa by Rudaci Lucia () [Corola-journal/Journalistic/81740_a_83065]
-
confreriei este simplu, enunțat în paradox: ŤSingura anarhie adevărată este aceea a puterii.ť Cei patru se decid să subordoneze juisanța unui gest unic, să inventeze ceva mai puternic decît sodomia, actul execuției care se repetă la infinit. Metodele de tortură cunosc o varietate limitată, însă punerea în scenă este spectaculoasă și plină de inventivitate. Fetele, ca și băieții, sunt silite să se prostitueze, să-și mănînce fecalele, să devină instrumentele unor rituri scabroase, în-tr-un cuvînt să se dezumanizeze. Ceremonialul nunții
Pasolini și Sodoma modernă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9639_a_10964]
-
demonice, de un comic sinistru, ceea ce induce uneori senzația că totul este neverosimil, carnavalesc, imposibil. La aceasta contribuie și contaminarea artistică a actului crud, cei patru sunt într-un fel niște esteți ai cruzimii, farmacopeea sadiană presupune dozajul savant al torturii, iar ideologia este doar pretextul-cadru al desfășurării unui geniu al răului. Întregul experiment sadian se desfășoară în interiorul acestui paradox dizolvant, pe de o parte maxima libertate orientată distructiv, pe de alta regimul corecțional-disciplinar care împiedică orice formă de manifestare normală
Pasolini și Sodoma modernă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9639_a_10964]
-
Sighetului, Jilavei și Aiudului, ar ajunge ca la un cap de drum din care să poată contempla forma pe care a putut-o lua bestialitatea omenească în secolul XX. Un muzeu al Piteștiului cu redarea plastică a tuturor mijloacelor de tortură aplicate acolo ar depăși, ca efect răscolitor, impresia pe care o lasă vizitatorilor uneltele de tortură inchizitoriale din muzeele din Occident. Și o ultimă remarcă pe marginea literaturii carcerale. Lectura ei te face să te îndoiești de valabilitatea principiului autonomiei
Curajul lui Ierunca by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9751_a_11076]
-
contempla forma pe care a putut-o lua bestialitatea omenească în secolul XX. Un muzeu al Piteștiului cu redarea plastică a tuturor mijloacelor de tortură aplicate acolo ar depăși, ca efect răscolitor, impresia pe care o lasă vizitatorilor uneltele de tortură inchizitoriale din muzeele din Occident. Și o ultimă remarcă pe marginea literaturii carcerale. Lectura ei te face să te îndoiești de valabilitatea principiului autonomiei esteticului. Nu cred că cineva poate gusta estetic asemenea cărți. Lumea Fenomenului Pitești te izbește atît
Curajul lui Ierunca by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9751_a_11076]
-
întocmai ca niște foi de papirus. Pe șifonier era o fotografie a mamei sale în ramă de argint. Purta o rochie cu guler înalt pus pe balene și privea neclintit, perfect calmă, o scenă ce nu se schimbase niciodată. Moartea, tortura, pierderile nu lăsaseră nici o urmă asupra peticului de perete din fața ochilor ei, acoperit de tapetul cu buchețele de flori ales de soacra ei. Deasupra unui buchețel era un desen în creion, un chip de fată care, la paisprezece ani, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
sale, să se comporte ca un adevărat șef de stat sau să tacă strategic dacă situația o cere. Televiziunile de știri din România s-au arătat mai departe infinit mai preocupate de soarta lui Gigi Becali, arestat pentru sechestrare și tortură, decât de dramele sutelor de cetățeni de lângă ei, sechestrați și torturați de conducătorii lor. Înainte de Cortina de Fier care coboară încet-încet pe Prut, europenii și pigmeii politici de la București ridică între ei și poporul blestemat de istorie de sub fereastra lor
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
porumbei: domnul Lionel și domnișoara Liliane. E clar că tot ce s-a întâmplat în acea seară de pomină s a datorat exclusiv faptului că noi știam de transmisia în direct, la televizor. Altfel, nu am fi acceptat nici sub tortură ca un client să toarne Coca-Cola în vinul roșu sau să-și bage picioarele în frapieră. Am făcut-o de dragul show-ului, pentru telespectatorii care, după ce au fost umiliți o viață întreagă de chelneri ca noi, știam că adoră să
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
trăit tot cu tine și nu pot adulmeca tristețea ta liniștit în ciuda oamenilor de zăpadă deghizați în pinguini a cerșetorilor deghizați în nuferi a dorințelor deghizate în cuvinte. de fapt, tristețea ta, dacă există cu adevărat este o manieră de tortură a posibilității de a fi un cireș înflorind. lumină rănită nouă în primul loc: lumina ta roz, care inundă dimineața lacul kanas, lacul tău secret, lumina ta roz este rănită în zbor, o săgețică rătăcită a oștirilor dușmanilor tăi o
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
ocupație, Îndeletnicire, efort de a realiza ceva. În sens figurat, ea poate Însemna colectivitatea muncitorilor. Munca poate fi percepută ca o acțiune liberă, creatoare, dar și ca o obligație. Termenul poate semnifica și durere sau suferință (fizică sau morală), chiar tortură. Din punct de vedere sociologic, munca, În sens general, este activitatea de producere a bunurilor materiale și spirituale, iar În sens restrâns, reprezintă activitatea de producere de bunuri și servicii recunoscute social și care reprezintă o sursă de venit pentru
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
schimbau mereu... De fiecare dată, când ajungea în camera de anchetă, îl pironeau în scaunul din mijlocul încăperii cu lumina unui bec puternic înfiptă în ochi... Îl usturau ochii... Anchetatorii își pierdeau răbdarea repede. Atunci pumnii și celelalte mijloace de tortură intrau în acțiune... Trupul îi era ca un măr bătut... În noaptea aceea, nici nu putea să stea drept. Capul îi scăpăta mereu când într-o parte când în alta... Era epuizat... Forțat să stea cu ochii înfipți în becul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
numărați! - a ordonat cerberul. Unu... doi... trei... se auzeau glasurile deținuților, pierdute în vălmășagul vântului nemilos... De o săptămână atmosfera devenise violentă. Vântul pătrundea până la os. Deținuții nu aveau unde să se adăpostească. Târnăcopul și lopata au devenit obiecte de tortură. Roaba... calvar. Din adăposturile lor, gardienii urlau ca scoși din minți: „Mișcați-vă, trântorilor! Dacă nu faceți norma, nu mâncați! Ce credeți voi? Aici îi pension? Aici îi lagăr de reeducare prin muncă! Aici se construiește canalul Dunăre Marea Neagră, băi
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
l-au cântat poeții și l-au zugrăvit scriitorii, ca să parcurg cronologic o evoluție de la stadiul de nou-născut la cel de sexagenar, în trei intervale temporale de câte douăzeci de ani, reprezentând trei cantilene, trei trude de viață: Crucea de tortură a copilăriei, Purgatoriul unui proscris și Edenul mecenatului nestăpânit, grație privilegiului de a nu fi trădat încă de memoria, suspectată uneori de un refugiu în adulter. Vila în care am copilărit primii ani avea un amplasament de invidiat, pe latura
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
o înghițitură, înainte de a fi prins, cupa de vin otrăvitoare care se găsea pe etajeră. Ascultam de această nevoie de a scrie ca de o datorie. Voiam să alung demonul care, de atâta timp, mă tortura, voiam să-mi consemnez tortura pe hârtie. În sfârșit, după câteva ezitări, am tras lampa mai aproape și am început în felul acesta: Am crezut întotdeauna că nimic nu valorează mai mult decât liniștea și că lucrul cel mai bun lucru pe care-l poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
reîntoarse în cealaltă încăpere dând ochii peste cap și înjurându-l pe mutește pe medic. După o jumătate de minut, se întoarce cu masa plină de tot felul de instrumente care lui nea Vasile i se părură niște obiecte de tortură foarte complexe și strălucitoare. Un ușor tremur îl cuprinse. Stai liniștit, domnule Mirică!", îl îndemnă medicul. Pacientul însă tremura și mai abitir, mai ales când văzu cum doctorul apucă o chestie metalică și o apropie de fața lui. "Nu o să
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
iar el, sângur acasă, făcea ce voia. Sara, Esesistu', adică micuțu’, cu ai săi, vreo șase, șapte inși erau totuși eliberați, ca nu cumva să se sesizeze părinții lor, dar cu două condiții: să nu spună acasă nimic legat de tortură și să revină a doua zi cât mai repede de bună voie în pivnița lui Serghei, la arest, că altfel prietenia lor se ducea dracului și mai ales nu vor mai pupa cercuri de metal, adică rafuri obținute de la triciclete
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
două tabere au trecut la războiul de uzură, șicanându-se reciproc pentru a se reduce la tăcere. Ca un făcut, tocmai când Iubitorii de Mașini Își efectuau exercițiile de concentrare, militarii Începeau antrenamentele de anduranță, cum ar fi rezistența la tortura unui tonomat care l-ar fi silit pe prizonier să asculte la nesfârșit, cu sonorul dat la maximum, hiturile anilor ’80. Nici ceilalți n-au rămas datori. Exact când Înaltul Comandament Militar stabilea datele esențiale ale atacului plănuit pentru ora
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
a Învățat că nu numai trupul e capabil să te poarte peste mări și țări - boala și, mai ales, imaginația pot fi agenți de turism la fel de destoinici; important este ca, În recluziunea salonului de spital, Înțepenit În interiorul instrumentelor medicale de tortură, cu piciorul ținut În aer de contragreutăți sau cu perfuzii Înfipte În vasele comunicante, să-i dai drumul să-ți zboare de pe umăr. Astfel, boala franceză mi-a permis să văd Turnul Eiffel și castelele de pe firul Loarei, delirul gripei
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
delicate cu bob trandafiriu În vârf, sau ciclamen, roz, lila, mov, grena, cărămiziu, roșu, fuchsia, purpuriu, somon, indigo, violet, și, În aceleași nuanțe, felurite șervețele, panglici, bandaje, sticluțe, barete, bretele, jartiere, dantele, suluri, benzi, fâșii, batistuțe și micul arsenal de tortură la purtătoare: pile, forfecuțe, pensete, ceară de epilat. Ele, nicăieri. Să se fi Întors la locul lor, ca niște duhuri ieșite din sticluțele de parfum? Să se fi dizolvat În lichidul mătăsos al șampoanelor? Să se fi pitit oare printre
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
nu putea fi decât aceea de bărbat îndrăgostit. Era totuși o dragoste destul de ciudată care nu se putea manifesta decât prin supunerea în fața dorinței Antoniei de a păstra intact acel fir care ne lega. Însăși acceptarea acestei situații era o tortură în sine iar legătura, deși blândă, era pentru mine ca lațul pentru un condamnat. Eram blestemat să fiu incapabil de violență. Și totuși, undeva în adâncuri, se zbătea în mine violența ascunsă în spatele durerii. Lucrul cel mai derutant era sentimentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
zece chei. Chiurase? Inamici? Manevre În Întuneric?Am Împins ușa cu degetul arătător. N-aș putea spune că Diels și Pieplack mi-au lăsat locuința Într-o stare ireproșabilă, dar dezordinea cauzată de percheziția lor era o nimica toată În comparație cu tortura care mă aștepta acum. Tot ce stătea În picioare Înainte ca ofițerii să mă ducă la secție, era acum pe jos. Ca să nu zic altceva. Cele mai multe lucruri erau sparte și aruncate alandala, făcute praf și Împrăștiate În toate direcțiile - pahare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
ia toată noaptea... Întinde-te! Bubbles, nu din cale-afară de mulțumită, se mută pe un scaun, iar eu mă întind pe canapea - și mă trezesc dintr-o dată înșfăcat, și e ca și cum sărmanul meu miel ar fi nimerit în vreo mașinărie. Tortura începe în forță, ca să folosesc un eufemism. Însă e ca și cum ai încerca să iei la labă o meduză. — Ce ai? mă întreabă Bubbles într-un târziu. Nu poți să termini? — Ba da, de regulă pot. — Atunci, să nu cumva să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
vântul de răsărit mătura cheiul și marea cenușie mișca pietricelele, acea fantomă Învățase să plângă când Își amintea așa ceva, Înainte de-a se Întoarce la clădirea de cărămidă și la ceai și la copiii care-și imaginau subtile metodă de tortură. Dar după serviciul funerar, intonarea imnurilor obișnuite și strângerile de mână, fantoma doctorului Czinner ajunse iarăși să atingă trupul doctorului Czinner - o atingere ce reprezenta toată satisfacția pe care o putea avea. Acum nu-i mai rămăsese decât să părăsească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]