6,548 matches
-
după ce află de moartea lui Tomas. În fața unei gropi peste care cineva aruncă un pumn de țarina, astfel parcă poruncindu-i celui mort să nu se mai întoarcă niciodată, să rămînă pentru vecie în pămînt, Sabina își descoperă propria singurătate. Trădările, ușurătatea, fugă ei permanentă au rupt-o de orice, lăsînd-o pradă întîmplării. În cimitir, spațiul ultim al singurătății, nestatornica se căiește. Franz este perechea Terezei: chiar și părăsit de Sabina, el își va duce viața cu ea. Tot ce face
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
să fi fost racolat de KGB. Un scenariu asemănător e folosit acum împotriva actualului președinte al României, cu deosebirea că acuzația de spionaj împotriva lui e că ar fi trădat țară în favoarea americanilor. Există aici un element comun, cel al trădării, si un colportor unic al acestei ipoteze - Partidul România Mare. Pentru prima oară, cred, petardele politice ale acestui partid nu mai sînt luate drept manifestări umorale ale prsedintelui sau, C.V. Tudor, ci drept calomnii pentru care Parchetul General ar trebui
Spionajul si umbra Securitătii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17756_a_19081]
-
dar însetat de voturi, în vreme ce acum, același joc al PRM se adresează unui partener care nu accepta ideea acestui gen de parteneriat. Partidul de asalt care e PRM nu își poate construi propria să imagine dacă nu lucrază în cheia trădării de țară de care sînt vinovate partidele aflate la putere, ăsta indiferent dacă se află în relație de colaborare sau de adversitate cu ele. Amiciția politică între PDSR și PRM de pe vremea cînd cele două se găseau la cîrma României
Spionajul si umbra Securitătii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17756_a_19081]
-
interzisă plînge, leacul său fiind însă, pentru a spune așa, de natură homeopatica, adică o accentuare a "secetoasei" abstractizări: "atunci îți vine să crezi că și/ cercul varsă pe ascuns/ lacrimi/ și îți zici/ nu ar strică puțină secetă/ prin trădare" (puțină secetă prin trădare). Înțelegînd, totuși, puterea ireductibila a informului, poetul îi compătimește pe tehnicienii exclusiviști: "în unghiul retragerii în vesminte albe/ încercînd încercînd/ așa am căzut de partea tăișului//o parte a mîinii încă trăia/ era soare și interjecțiile
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
fiind însă, pentru a spune așa, de natură homeopatica, adică o accentuare a "secetoasei" abstractizări: "atunci îți vine să crezi că și/ cercul varsă pe ascuns/ lacrimi/ și îți zici/ nu ar strică puțină secetă/ prin trădare" (puțină secetă prin trădare). Înțelegînd, totuși, puterea ireductibila a informului, poetul îi compătimește pe tehnicienii exclusiviști: "în unghiul retragerii în vesminte albe/ încercînd încercînd/ așa am căzut de partea tăișului//o parte a mîinii încă trăia/ era soare și interjecțiile lor/ jucînd șah în
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
asemănător, încă mai neașteptat, l-a făcut, tot înainte de a muri, si Titus Popovici). Radicalismul trecerii pe alte poziții decât cele adoptate cândva îmi pare să-l caracterizeze mai mult decât pe altii pe Dan Desliu, acuzat pe nedrept de trădare interesată a "cauzei" când, mai mult decât orice, gestul său era unul de revoltă față de sine. Ar trebui să se țină seama de faptul, ca "trădările" acestui om au survenit în împrejurări dintre cele mai riscante pentru el, cănd Ceaușescu
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
-l caracterizeze mai mult decât pe altii pe Dan Desliu, acuzat pe nedrept de trădare interesată a "cauzei" când, mai mult decât orice, gestul său era unul de revoltă față de sine. Ar trebui să se țină seama de faptul, ca "trădările" acestui om au survenit în împrejurări dintre cele mai riscante pentru el, cănd Ceaușescu părea de neclintit, cum a și fost de fapt încă vreo zece ani, iar Desliu l-a înfruntat deschis. Ar fi putut apoi să fructifice, dacă
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
mai nou că asfințitul/ goarna uscată de sudorile spaimei/ trosnetul de adio al ferestrelor" - Un răsărit aleargă) sunt clape pe claviatură, cu mult mai largă, a liricii Doinei Ispirescu, clar modelata în cel de al doilea volum al său, fără trădarea dominantelor de mai înainte: notația naturalista a unor imagini dure, dezignând condiția omului modern, dimpreună cu chemările unui eu neliniștit: Când am intrat în lume/ peste mine s-au prăbușit zodiile./ Doar luna drum a făcut,/ panglică de lumină/ peste
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
aceea, repet, a condamnat, în 1944, tentativele opoziției politice, de coniventa cu Palatul Regal, de a desprinde țară de Germania și a întoarce armele ("Greșeală ce am facut încheind armistițiul cu rușii, o vom plăti cu însăși pieirea noastră". Și: "Trădarea se pedepsește totdeauna... Trădarea nu ne-a adus nici un beneficiu material. În schimb ne-a adus pe vecie reputația că suntem un popor pe care nu se poate conta.") Judecățile sale păreau a fi triumfătoare, pentru ca, la conferința de la Yalta
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
în 1944, tentativele opoziției politice, de coniventa cu Palatul Regal, de a desprinde țară de Germania și a întoarce armele ("Greșeală ce am facut încheind armistițiul cu rușii, o vom plăti cu însăși pieirea noastră". Și: "Trădarea se pedepsește totdeauna... Trădarea nu ne-a adus nici un beneficiu material. În schimb ne-a adus pe vecie reputația că suntem un popor pe care nu se poate conta.") Judecățile sale păreau a fi triumfătoare, pentru ca, la conferința de la Yalta și mai tîrziu, anglo-americanii
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
în iaurt de dragul Constituției. Dar dacă e de semnalat o chestiune economică importantă care are loc în ultimii ani, aceea e că în Ardeal afacerile cu parteneri străini se fac mai ușor, iar asta nu se întîmplă din motive de trădare de țară, ci deoarece relațiile dintre parteneri pornesc de la ideea de bază a cuvantului reciproc dat. Ceea ce nu înseamnă că Ardealul e altă lume, federalizabilă din acest motiv, ci că posibilitățile de a face aici afaceri, fără ca statul să-și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
mă vezi/ deodată/ pierind vederii/ Evident, această ființă abia ieșită din sclavia tăcerii (din subordonarea socială a sufletului feminin), dornică de comunicare, e greu adaptabilă, predispusă la o criză morală, înclinată a percepe existența ca un izvor de frustrări, de "trădări". Deci predispusă la o criză morală: "Tu poți a-mi spune:/ ai învins -/ documentul adînc/ și incontestabil al trădării/ este viața" (Document). O "reușită" i se pare a fi însăși moartea: Mîna-mi întinsă/ acum către tine:/ dovada că moartea/ mi-
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
dornică de comunicare, e greu adaptabilă, predispusă la o criză morală, înclinată a percepe existența ca un izvor de frustrări, de "trădări". Deci predispusă la o criză morală: "Tu poți a-mi spune:/ ai învins -/ documentul adînc/ și incontestabil al trădării/ este viața" (Document). O "reușită" i se pare a fi însăși moartea: Mîna-mi întinsă/ acum către tine:/ dovada că moartea/ mi-a reușit" (ibidem). Notațiile devin cinice, atît în registrul obiectiv ("pe ecran, o muscă/ a ațipit// direct pe lama
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
e cruțat de filogermanismul din perioada ocupației Bucureștilor care l-a condus, îndată după primul război, în închisoare, nici de abilele lui schimbări de tabără politică, după cum îi dictau interesele materiale, din interbelic. Lui Sadoveanu i se cere socoteală de trădări repetate ale celor care l-au sprijinit și chiar de gestionarea dubioasă a unor fonduri guvernamentale. în bună parte, aceste acuzații sînt întemeiate. Nu însă pentru a le accepta sau respinge scriu acest articol. El mi-a fost prilejuit de
Moralități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17223_a_18548]
-
intentat celor patru temerari, fostul nostru ministru de Externe, Grigore Gafencu: "un protest teribil, de deznădejde, împotriva vidului moral care domneșe în țara lor" exprimând, de fapt "deznădejdea unei întregi națiuni." Evenimentul a fost prezentat, bineînțeles, de către autoritățile comuniste drept trădare de țară, iar cei patru viteji taxați de "Scânteia" drept "fasciști", "criminali", "terorișit" etc. etc. Memorialul anticomunist din închisoare al lui Oliviu Beldeanu, ca și interviurile sau intervențiile celor trei precum și ale altor demnitari sau scriitori exilați, documente aflate la
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
criminală, terorizată că își înșeală cea mai apropiată prietenă, chinuită că va fi pedepsită pentru păcatul ei, torturată de spaime și remușcări. Midori, însă, știe aproape de la bun început că soțul și cea mai bună prietenă o înșeală. Dar nu trădarea lor o tulbură, ci faptul că înțelege că nu e iubită. Nu umilința este povara vieții ei (căci toate personajele trăiesc cu o imensă povară), ci singurătatea în care cei doi amanți au împins-o inevitabil. În fine, copilul, Shoko
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
dimpotrivă, cerințele unei rațiuni care pune cu calm ordine între afecte, se vede din distanța bine întemeiată față de aceia care și-au făcut din vocea ascuțită a lupului moralist propria voce. 4. Convalescența morală a celor mulți începe atunci când, între trădări respingătoare și conștiințe nepătate, micile lașități sunt deschis asumate. În realitate, foarte puțini se încumetă la așa ceva. Dacă marele păcătos va mărturisi ca să-și ușureze sufletul și ca să se mântuiască, deci cu un folos concret (deși nu necondiționat acordat, ci
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
anevoie silabisit de condei, cu atât mai mult cu cât, aparent, nimic nu obligă la aceasta - și nici precedente nu prea există. Alege așadar ceea ce dumnealui gândește că ar fi trei lașități antedecembriste ale sale (lașități, iar nu crime sau trădări, ține el să precizeze), tocmai pentru a legitima conținutul volumului, scăpând totodată de sălciul gust al moralistului de balcon. Superb procedeu! Nu ezit s-o spun, cu atât mai mult cu cât, probabil ca foarte mulți dintre cei exasperați de
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
a inocenței atotacuzatoare. Că mie, personal, lașitățile mărturisite de domnul Funeriu îmi par întrucâtva exagerate nu are nici o importanță, importantă este doar valoarea lor subiectivă - or pentru domnia-sa ele fac cât cele trei deziceri ale lui Petru din noaptea trădării. Iată-le: a) În 1988, aflându-se la Cluj, dorește să vadă casa Doinei Cornea, dar, ajuns pe strada acesteia, se întoarce speriat atunci când zărește primul milițian. Interpretarea sa: Halal solidarizare cu disidența românească! Tentația justificării, cea pe care mi-
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
și le-ar fi luat față de acesta, veghind, bineînțeles, la păstrarea, în bune condițiuni, a valorilor regale, inclusiv a demnității acestora, ferite de eventualele batjocoriri ale inamicului. Degeaba a fost totul. N. Iorga nu putea ierta astfel de dezertări și trădări (o știu și din comportamentul savantului față de Const. Stere) și a deschis un adevărat război împotriva lui Tzigara-Samurcaș, cerînd licențierea lui din toate slujbele oficiale, inclusiv din învățămînt. A făcut-o, tot atît de vehement, și rectorul universității, profesorul Athanasiu
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
direct sentimentalul și spectaculosul, connaisseurul gustă elaborarea infinit subtilă a acestei muzici suprarafinate, iar interpretului îi este deschisă calea către miracolul clipei (dacă este în stare să îl atingă). André Gide spunea că nici o altă muzică nu este mai supusă trădării, denaturării profunde prin minimalizare dar și inversul este adevărat; atunci când inspirația stă de strajă imaginilor sonore, miracolul se împlinește. El s-a împlinit în seara recitalului lui Nelson Goerner, tânăr pianist ce se afirmă spectaculos pe scena muzicală internațională. Într-
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
Trebuie, într-adevăr, să fii nesimțit rău de tot dacă șeful executivului uneia din marile puteri mondiale îți acorda calificative din cele mai măgulitoare, întinzându-ti o mană salvatoare, iar tu să te faci că ploua! Trebuie să ai sâmburele trădării în tine, daca nu te impresionează asigurările unei persoane atât de influențe pe plan internațional privind siguranța și integritatea țării! Și asta când ai ajuns în parlament tocmai plusând, până la idiotizare, pe valorile etnicității și ale patriotismului nețărmurit! Acești domni
Parteneriatul pentru Albion by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17904_a_19229]
-
Iar dacă azi Pacepa e considerat în continuare un trădător, așa cum spune Ion Cristoiu, cu prilejul unei emisiuni la Prima t.v., asta ar putea însemna că și relațiile mai noi ale țării noastre cu Statele Unite pot fi acuzate de trădare românească, fiindcă renunțarea la politica externă ceaușista și încercarea de a apropia țara noastră de America poate fi privită drept tot un soi de trădare, daca împingem pînă la capăt raționamentele de tip Cristoiu. * În Cotidianul, dl. Valerian Stan publică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
însemna că și relațiile mai noi ale țării noastre cu Statele Unite pot fi acuzate de trădare românească, fiindcă renunțarea la politica externă ceaușista și încercarea de a apropia țara noastră de America poate fi privită drept tot un soi de trădare, daca împingem pînă la capăt raționamentele de tip Cristoiu. * În Cotidianul, dl. Valerian Stan publică un drept la replică refuzat de revista 22. Același domn Stan laudă curată deschidere a ziarului la care colaborează, unde a publicat tot ce a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
construim alternative la cordonul ombilical energetic ce ne leagă de zonă rublei, nu s-a făcut nimic. Aceleași conducte ruginițe ne priponesc de aceleași puțuri de petrol și zăcăminte de gaz natural de dincolo de Nistru! Dacă nici asta nu e trădare a intereselor vitale ale poporului român, atunci chiar că nu mai înțeleg nimic! Cum s-a ajuns aici, după ce sorții păreau să ne zâmbească cu toții dinții? Din cauza duplicității noastre, pe de o parte, a obișnuinței de a ne da în
Cu toate pânzele sus, spre Zona Rublei! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17911_a_19236]