14,689 matches
-
moarte mai degrabă, acceptată prin devotamentul față de strictețea credinței creștine și având, ca și cea a martirilor, valoare de mărturie. Fără îndoială, este cuprinsă de seninătate și bucurie: „în apropierea de Dumnezeu, cugetarea este mai obișnuită și se iluminează de trăiri sublime; dar această tactică strictă cere o putere excepțională, dobândită prin trezvie și înțelepciune”4. Credincioșii se întreabă adeseori: Ce este Dumnezeu? Sau Cine este Dumnezeu? Domnul i se descoperă lui Moise, și prin el și nouă, spunând: „Eu sunt
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
interpretare se manifestă de obicei în abaterile (personalizate) față de o lectură standard a unui text muzical. Esențialmente, în această cultură de text muzical capacitatea creativă a interpretului este drastic limitată, ea acționând în zone superficiale de performanță. Evident, aportul de trăire (mai degrabă de tip emoțional-adjectival) subîntinde orice act de comunicare (intersubiectivă). Dar se pune și vom pune cu precădere problema adâncirii unui sens activ lărgit al performanței muzicale privind implicarea persoanei (interpretului) în acest proces, care trebuie dezvăluită în plenitudinea
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
sufletești prin care trec personajele sunt hiperbolizate, acțiunea este una alegorică, esențializată, iar personajele sunt caractere puternice, memorabile, dar rotunde, având infinite trăsături în nuanțe din cele mai diverse. Aceste perticularități ale teatrului liric fac ca receptarea să fie o trăire personală și înălțătoare. Cu tot fastul care îl caracterizează, spectacolul de operă este o experiență unică și efemeră, ce își găsește adevărata strălucire în cea mai profundă intimitate a spectatorului, dar și a artistului liric. Importanța variabilelor, așa cum reiese din
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
adoptă are consistență, structurând aventuri existențiale obișnuite În contextul social comunist. Anii ’80, reperul temporal simbolic În care se consumă toate poveștile umane, reprezintă un timp al neliniștii. Departe de a transmite doar emoții Închipuite, romanul se afirmă prin autenticitatea trăirii. Proza Adrianei Bittel este magnetic atrasă de viața și drama omului de rând, Înfățișând o imagine complexă a realității. Deși cufundat În mirajul banalului existențial, textul reușește să Își păstreze o uimitoare acuratețe a detaliilor. Condiția omului obișnuit devine așadar
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
apropiat și l-a privit și a știut că e mort, pe degetele lui de la picioare se prinseseră melci multicolori, iar mațele pe care le spăla apa erau ciugulite de peștișori-sabie”. Dimensiunea organico-scabroasă În care sunt reliefate toate stările și trăirile personajelor nu poate duce nicidecum lectorul mai departe de zona trivialului sau a respingătorului. Punctul slab al romanului rezidă tocmai În aceea că expresivitatea textului se vădește doar prin formulări virulente, minuțios Închipuite. Ne pare că toate energiile vitale din
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
descompuse, de obsesii organice. Surprinzându-și lectorul, Într-o Încercare măreață de a-și duce la liman romanul (folosind expresia autorului), Ștefan Agopian se folosește de o „Addenda”. Pe tonuri ludice, contrapunctând exacerbările stilistice anterioare, atmosfera narativă se detensionează. Spațiul trăirii este altul. Viața și ciudatele aventuri ale lui Robinson Crusoe, romanul lui Daniel Defoe. În acest cadru, Robinson Crusoe este Înlocuit de Orjen, personaj al romanului de față. În stilul savuros deja gustat de cititor, fragmente din romanul lui Defoe
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
Defoe. În acest cadru, Robinson Crusoe este Înlocuit de Orjen, personaj al romanului de față. În stilul savuros deja gustat de cititor, fragmente din romanul lui Defoe alternează cu inserțiile lui Ștefan Agopian. Precizia și echilibrul robinsonian sunt contrabalansate de trăirile și ipostazele concupiscente ale tinerei Orjen: „Coborînd din sălașul meu din copac, am cătat din nou Împrejur. Era, cred, pe la nămiezi. Marea era foarte liniștită și retrasă de la Țărm cam cu un sfert de milă decît În mod obișnuit. O
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
simplu, asumarea personală a doliului. În strai cernit, cititorul jelește moartea Înainte de vreme a Dorinei, a surorii de dincolo, și se alătură, prin poezie, durerii surorii de aici. Volumul Ilenei Mălăncioiu este deopotrivă Împărtășire a suferinței aproapelui și Însingurare pentru trăirea propriei suferințe venite din conștiința sfârșitului.
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
unei familii indiene), În care cei doi se pot sustrage realității și descoperă cu candoare plăcerea primelor atingeri. Imaginea idealizată a fetei se modifică pe parcursul romanului pe măsură ce Danny și prietena lui descoperă brutalitatea lumii, dar Își păstrează frumusețea prin franchețea trăirilor și a gândurilor. Atracția sporește și din cauza diferențelor de cultură, religie, rasă, Surinder fiind un fruct interzis. Crescând Într-o familie rasistă, Danny nu Ține cont de acest obstacol și construiește alături de tânăra fată o poveste imposibilă. Relația dintre ei
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
dar căruia tânărul nu i se poate sustrage. Porcul e un roman ce studiază subtil aspecte ale adolescenței Într-o lume violentă, plină de prejudecăți și sărăcie, un roman ce are În centru lucruri simple, dar care nu refuză profunzimea trăirilor, ci le analizează realist, păstrândule totuși inocența.
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
actul propriu-zis și ridicându-l la rang de Întâmplare exemplară. Aceasta este, de altfel, și semnificația unei afirmații de acest fel: ”Cartea șoaptelor nu este o carte de istorie, ci una a stărilor de conștiință”. Fiind un document al consemnării trăirilor În fața existenței, textul are o construcție narativă complexă și arborescentă, prezentul fiind pretext pentru evocarea unor momente ale trecutului, spațiul fix În care se situează ”oamenii copilăriei” naratorului modificându-și granițele, ștergându-și contururile ferme și lăsând locul ținuturilor de pe lângă
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
a unit cu Cuvântul prin iubire Și înțelege că Dumnezeu scapă încercărilor rațiunii de a-L cuprinde; numai întunericul credinței Îl poate sesiza pe Dumnezeu, Care transcende orice reprezentare. „Credința Îl aduce pe Dumnezeu în suflet Și aici are loc trăirea apropierii de El. Sufletul este înconjurat de noaptea dumnezeiască Și Mirele se face prezent, dar nu se arată... El îi dă sufletului un fel de conștiință a prezenței Sale - αισθεσις παρουσίας - care scapă în același timp cunoașterii”<footnote Paul Evdokimov
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
actul propriu-zis și ridicându-l la rang de Întâmplare exemplară. Aceasta este, de altfel, și semnificația unei afirmații de acest fel: ”Cartea șoaptelor nu este o carte de istorie, ci una a stărilor de conștiință”. Fiind un document al consemnării trăirilor În fața existenței, textul are o construcție narativă complexă și arborescentă, prezentul fiind pretext pentru evocarea unor momente ale trecutului, spațiul fix În care se situează ”oamenii copilăriei” naratorului modificându-și granițele, ștergându-și contururile ferme și lăsând locul ținuturilor
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
se strecoară și pe aici, sub forma „morții planificate de stat”, a „represiunii”: „Regele de la oraș nu te lasă să-i ghicești slăbiciunile: când se- mpleticește, zici că se-nclină, dar el se-nclină și ucide”. Datorită complexității dezarmante a trăirilor pe care epoca regimului comunist le provoacă scriitoarei, aceasta este nevoită să caute doi termeni pentru a descrie - imperfect, intensitatea emoțională și greutatea sufletească resimțite neputând fi integral transmise prin intermediul scrisului - suferințele provocate: „Spre deosebire de cuvântul trăit ‹‹rege
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
a-și defini prerogativele. Întâlnim la acest scriitor un soi de "mutație" În conformația scriptică, lăsând la o parte stilul. Metafora e disociere pură Între abstracțiunea percepută de simț și angoasa autentică. Devotată, adică, spontaneității, stadiul cel mai fertil al trăirii: “Cu degete albe dacă bat În fereastră/ Voi credeți că ninge și nu m-ascultați” (din volumul Elegii de când eram mai tânăr). Apărut la editura Humanitas În anul 2006, volumul Cele mai frumoase 101 poezii numără o colecție de poezii
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
lemn muieratic aclamat de vulg” (Joc de noroc). Muzicalitatea survine, parcă hipnotizată, aceleiași dexterități care atrage neapărat atenția asupra unei inflexiuni spirituale care e, la Dinescu, vocația de a fi poet. Dionisiacă nu este doar aluzia. Tot ce ține de trăire se supune, În poezie, subconștientului pe cât de lucid, pe atât de prins În delir: "beam vin din sfeclă roșieși nu ne păsa/ vin alb din garduri putrede - și nu ne păsa"(Găinile). Versul lui Mircea Dinescu denunță o congruență Între
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
Împotriva vremurilor de restriște. Inserând discret fictivul În realitate, Felix creează povești cu o structură complexă, cu iz oriental, care nu modifică Însă realitatea istorică și nici nu o contrazic. Prin intermediul lor, personajul Își reconfigurează viziunea despre lume, exprimându-și trăirile și aspirațiile. În matematică numerele reale și, prin urmare, realitatea au o reprezentare liniară, În vreme ce numerele complexe se extind pe tot planul, capătă o dimensiune În plus. În roman, perspectiva dată de considerarea modelului complex conferă substanțialitate realității propriu-zise (asociate
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]
-
În care s-a născut tatăl tău. Ea fusese trasată, cu un creion mecanic, de chiar mâna lui Iosif Vissarionovici Stalin, personaj care apare alături de Lenin și În cartea ta. Din câte am văzut, tu ți-ai topit copilăria și trăirile În filele acestei cărți și am reușit să te regăsesc În fiecare personaj. Uneori am avut chiar senzația că receptorul cărții trăia toate astea În mintea sa. Nu exista niciun Lenin, niciun Kuky Kuzin, niciun Letinski, poate că n-a
ALECART, nr. 11 by Larisa Danilov () [Corola-journal/Science/91729_a_92890]
-
Un roman natural de GHEORGHI GOSPODINOV Plecând Într-o scurtă călătorie, am ales acest roman pentru geanta de zi. Dimensiunile acceptabile și nonconformismul coperții mi-au provocat deopotrivă curiozitate și scepticism, trăiri ce au persistat o bună parte din parcursul lecturii. Să nu judecăm Însă o carte după copertă și să pătrundem În interiorul lumii pe cât de neconformiste pe atât de inconfortabile pe care ne-o propune Gospodinov! Am lăsat aparatul de fotografiat
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]
-
strecurase În subteran, pentru a-și afla sfârșitul Împreună cu el. Măcar În moarte, iubirea celor doi Își găsește Împlinirea. Amneris, aplecată peste mormânt, Îi plânge pe cei doi Îndrăgostiți și șoptește rugăciunea morților. Personajele operei sunt puternice, fiecare cu propriile trăiri sau drame, ceea ce ar trebui să se observe și În relațiile dintre ele. Cu toate acestea, de multe ori pe parcursul spectacolului, În special În primele două acte, interpreții nu au reușit să rezoneze cu sentimentele și atitudinile personajelor. Mi-aș
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
serviciul Unicului Trup al lui Hristos, ca unul dintre membrele Lui. Țelul perfecțiunii sau desăvârșirii este pentru fiecare din noi - pentru ministru Și cizmar, În mod egal - urmarea Și imitarea lui Hristos pe căi multiple În credință Și Împărtășirea de trăirea sacramentală a Bisericii<footnote Ari Ojell, One Word, One Body, One Voice: Studies in Apophatic Theology and Christocentric Anthropology in Gregory of Nyssa, a Doctoral dissertation (article-based), Helsinki, 2007, p. 185. footnote>. În viziunea gregoriană asupra creștinismului, perfecțiunea nu este
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
adevărată mâncare Și sângele Meu, adevărată băutură. Cel ce mănâncă trupul Meu Și bea sângele Meu rămâne Întru Mine Și Eu Întru el”. (In. 6, 51-53). Cina cea de Taină nu este o prefigurare a jertfei de pe Golgota, ci Însăși trăirea reală, anticipată Și nesângeroasă a patimii Sale mântuitoare. Importanța ei este covârșitoare, deoarece „fără Cina cea de Taină n-am fi Știut că Domnul a instituit pe baza morții Și Învierii Sale Euharistia, prin care să rămână cu noi Și
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
implicare cu cele ale unui nefiresc patos impropriu jocului seducției sau dramei pe care existența cenușie a personajului din afara studioului artistului o implica). În rolul soției, Catinca Tudose face un joc corect, Închizând personajul Într-un dat care sugerează o trăire interioară mai nuanțată decât cea pe care o impune relaționarea cu cei doi. În fine, În roluri episodice, atât Constantin Pușcașu, cât și Dumitru Năstrușnicu (cu un plus pentru acesta din urmă) reușesc să surprindă caricatural grotescul unui mod de
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși”, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 87. footnote>. Însă, din buna întrebuințare a acestora se naște cunoștința și chibzuința, iubirea și cumpătarea. Un alt iubitor de înțelepciune și de trăire filocalică Sfântul Paisie Velicikovski , referindu-se și el la meșteșugul demonilor de a se insinua în sufletul nostru, spune că, mai înainte de tot păcatul, dracii slobod acestea trei : pizma cea întunecată, iuțimea cea sălbatică, adică cea fără de omenie și cu
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ascunsă, dorind astfel să fie prieten cu sine, însă împotriva sa însuși. E rana ce roade sănătatea vieții individuale și a celei sociale, aducând multitudinea de catastrofe. Oricât ar vrea omul să ducă o viață pur simțuală, rezumându-se la trăirea ei doar la nivel animalic, totuși ceva arde în adâncurile inimii lui, înăbușit, dar arde, pentru că în om este scânteia din flacăra iubirii lui Dumnezeu, este dorul omului după Acesta, chiar dacă omul este despărțit de El prin păcat. Sfântul Grigorie
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]