699 matches
-
primitivă tot la sudul Dunării, în țara Tracilor, din care și ei nu erau decât un trib alături cu Geții. Astfel se va aduce o împăcare între știrile lăsate de scriitorii vechi care arată pe Daci ca popor de viță tracă și așezarea lor geografică posterioară la nordul Dunării, unde popoarele trace n-au putut veni decît din regiunile de la sudul fluviului, patria originară a poporului trac. De unde veniseră Dacii la nordul Dunării ? Următorul loc din Dio Cassius răspunde la această
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ei nu erau decât un trib alături cu Geții. Astfel se va aduce o împăcare între știrile lăsate de scriitorii vechi care arată pe Daci ca popor de viță tracă și așezarea lor geografică posterioară la nordul Dunării, unde popoarele trace n-au putut veni decît din regiunile de la sudul fluviului, patria originară a poporului trac. De unde veniseră Dacii la nordul Dunării ? Următorul loc din Dio Cassius răspunde la această întrebare. «Dacii însă locuiesc de ambele părți ale Istrului, dintre care
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
între știrile lăsate de scriitorii vechi care arată pe Daci ca popor de viță tracă și așezarea lor geografică posterioară la nordul Dunării, unde popoarele trace n-au putut veni decît din regiunile de la sudul fluviului, patria originară a poporului trac. De unde veniseră Dacii la nordul Dunării ? Următorul loc din Dio Cassius răspunde la această întrebare. «Dacii însă locuiesc de ambele părți ale Istrului, dintre care acei ce sunt de această parte (dreaptă) a fluviului sunt vecini cu Tribalii și aparțin
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Iazigii, Dacii sunt grămădiți în Transilvania, unde trecând apoi și Iazigii Metanaști, Dacii sunt restrânși tot mai spre apusul acestei țări și în Banatul Timișoarei. Vom vedea mai jos că identitatea demonstrată a naționalității gete și dace, ambele de rasă tracă, cere și ea numaidecât această origine a lor comună la sudul Dunării, unde am văzut că era sălășluința marii familii a Tracilor. Arătarea lui Herodot (IV, 104) că Agatirșii ar semăna la moravuri cu Tracii, nu poate avea deci alt
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
nici Celți, ci popoare de rasă tracică, grupă deosebită de popoare arice, care ocupară colțul sudic-răsăritean al Europei. Mărturisirile unanime ale scriitorilor vechi, sunt sprijinul cel mai puternic al acestei păreri. Toți mărturisesc într-un glas că Geto-Dacii ar fi Traci. Am văzut pe Herodot cum clasază pe Geți între popoarele tracice, spunând despre ei că ar fi cei mai nobili și mai virtuoși din acea gintă. Menandru într-un loc raportat de Strabon spune că: «Toți Tracii și mai ales
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Geto-Dacii ar fi Traci. Am văzut pe Herodot cum clasază pe Geți între popoarele tracice, spunând despre ei că ar fi cei mai nobili și mai virtuoși din acea gintă. Menandru într-un loc raportat de Strabon spune că: «Toți Tracii și mai ales Geții, noi toți (căci dintr-înșii mă mândresc că mă trag și eu) ne abținem de la căsătorii», în care iarăși se vede atestarea unui scriitor contemporan că Geții ar face parte din marele popor al Tracilor. Tucidid
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
niște apropieri mult mai naturale decât acele ce sunt nevoite să le închipuiască apărătorii teoriilor slaviste, germane sau celtice. «O analogie a numelui orașului Ațițtc din Dacia este citată de Hecateu din Milet sub forma Al’Cwty într-o regiune tracă, Samus numele dacic al fluviului Someșul este identic cu acel de ăauaîot popor din Tracia și cu acel de Sama, Samus purtat de principi traci. Nu se găsește în Dacia numele Bersovia și Berzame la poporul Selaților din Tracia ? Numele
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
din Dacia este citată de Hecateu din Milet sub forma Al’Cwty într-o regiune tracă, Samus numele dacic al fluviului Someșul este identic cu acel de ăauaîot popor din Tracia și cu acel de Sama, Samus purtat de principi traci. Nu se găsește în Dacia numele Bersovia și Berzame la poporul Selaților din Tracia ? Numele tribului dac al Amadocilor se reaflă în acel ‘Afxddoxog purtat de mai mulți principi traci din nația Odrisilor. Există Biesii în munții Carpați și Besii
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Tracia și cu acel de Sama, Samus purtat de principi traci. Nu se găsește în Dacia numele Bersovia și Berzame la poporul Selaților din Tracia ? Numele tribului dac al Amadocilor se reaflă în acel ‘Afxddoxog purtat de mai mulți principi traci din nația Odrisilor. Există Biesii în munții Carpați și Besii traci din Rodop. Numele Diegis la Daci corespunde cu Dieghytis al Tracilor. Cotiso numele unui principe dac și xoti)v-otot acel al unui trib dac, nu amintește el pe Cothelas
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Besii traci din Rodop. Numele Diegis la Daci corespunde cu Dieghytis al Tracilor. Cotiso numele unui principe dac și xoti)v-otot acel al unui trib dac, nu amintește el pe Cothelas al Geților și pe Cotu, numele mai multor capi traci din tribul Odrisilor și al Sapunilor și Kotvc zâna iubirii la Edonienii din Tracia ? Sufixul porus, poris, noXig, por Triporus, Petoporus, Natoporus, Diudiporis, Aulupor, Mucapor se regăsește la Sapuni, trib trac, unde se întâlnesc regi cu numele de: ‘APqottzoIlc, Prja-xovjiomg
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
al Geților și pe Cotu, numele mai multor capi traci din tribul Odrisilor și al Sapunilor și Kotvc zâna iubirii la Edonienii din Tracia ? Sufixul porus, poris, noXig, por Triporus, Petoporus, Natoporus, Diudiporis, Aulupor, Mucapor se regăsește la Sapuni, trib trac, unde se întâlnesc regi cu numele de: ‘APqottzoIlc, Prja-xovjiomg. În sfârșit sufixul dava, care sfîrșește cele mai multe din numele orașelor din Dacia (Doci-, Aci-, Sân-, Ziri-, Rami-, Corni-, Corsi-, Clepi-, Patri-, Zargi-, Petro-, Rusi-, Argi-, Buri-, Marco-, Tamasi-, Saci-Dava), se regăsește
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
înfățișa acele puncte marcante de deosebire ce le desparte astăzi. Diferențele începuseră a se accentua, însă erau departe de a determina cu siguranță caracterul raselor. Totuși dintre toate limbilor raselor arice niciuna nu înfățișează o apropiere mai mare cu dialectele trace din colțul sudic-răsăritean al Europei, ca acea a Eranilor adică a vechilor locuitori ai Mediei și Persiei. Aceasta ne-ar conduce la ipoteza că Tracii a fost ultimul popor aric ce s-au desfăcut din trunchiurile asiatice pentru a veni
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ceea ce i-ar arăta oare cum ca monoteiști, noi credem că religiunea lui Zamolxis nu era decât o reproducere într-o formă nouă a cultului lui Zarastustra, amestecat cu alte elemente, după cum vom vedea din cele ce urmează. Celelalte zeități trace precum Cotis, Bendis (Diana), Molis, Atartis si Hermes nu le găsim deloc amintite la Geți, încit religiunea lor se pare că au îmbrăcat, într-un chip mult mai curat, forma dualismului religiei eranice. Zamolxis, după tradiția culeasă de Herodot la
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
mai târziu la Daci o accentuare atât de energică a ideei nemuririi? Această idee alcătuia fondul religiunei tuturor popoarelor de rasă tracică din care am văzut că Geții și Dacii făceau parte întregitoare. La Traci zeul național era Sabazius, numele trac al zeului aric universal, care la Greci se numea Dionisos și la Romani Bacus, zeul veseliei, al vinului și inspirațiunii profetice. În misteriile sale se reprezentau scenele simbolice ale morții și învierea naturii, care repetându-se în fiecare an, conducea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
că mortul de sub ea n-ar fi locuind în Tartar unde cei mai mulți erau trimiși, dar în locuința cea sfântă a eroilor și zeilor, unde sufletul său participă în mijlocul astrelor la fericirea divină. Asupra ideilor arătate în cultul lui Sabazius, zeul trac, nu avem niciun text antic; dai se află în catacomba cea mică din Roma, niște frescuri pe mormântul unuia Vincentius, care se intitulează de preotul zeului Sabazius. Tabloul înfățișează întăi ospățul celor 7 preoți ai colegiului zeului, între care figurează
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
să aibă peste patru Sau cinci, se crede acela că a trecut prin viață Fără să fi gustat plăcerile conjugale.” Solinus ne spune că «Geții ar socoti ca lucru de onoare căsătoria înmulțită.» Alături cu poligamia se vede că femeile trace, gete și dace nu prea aveau moravurile severe, și cum ar fi putut sta lucrurile altfel, când era la ei obiceiul raportat mai sus ca părinții să-și vândă fiii și fiicele la străini și învoiau fetele a umbla liber
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și Sciții, semănând cu ei până și în modul de luptă, care ar fi de a arunca îndărăt, prefăcându-se că fug de inamic, săgeți înveninate după obiceiul Sarmaților.Afară de arc, ei mai aveau ca arme lancea, numită în limba tracă tofitpcda, măciuci și săbii numite oxaXfirjși purtau la brâu ca și Dacii, încă de pe când locuiau în Rodop, un cuțit întors, în forma hamgerului albanez. Ca arme de împotrivire aveau un mic scut, numit naQpLa; cu care se apăra din
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
se dăduse în partea lui Octavian. Crassus bate, cu ajutorul lui pe Daci și pe Bastarni și-i respinge peste Dunăre. Pe când îi fugărea prin Moesia către Dunăre, aruncă mrejele sale și prinde în clientela romană mai multe triburi din popoarele trace ce se aflau aici, cele mai multe Geți ce nu trecuseră încă Dunărea. Când se întorcea Crassus înapoi din expediția lui, niște popoare din Tracia, pe care el le credea prietene, atacă pe neașteptate armata lui și îi lipesc cea mai mare
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
încă Dunărea. Când se întorcea Crassus înapoi din expediția lui, niște popoare din Tracia, pe care el le credea prietene, atacă pe neașteptate armata lui și îi lipesc cea mai mare parte din prada făcută. Asemenea purtare dușmănească a triburilor trace aduce o îngreunare a poziției în care ele se aflau față cu Romanii. După cât se vede însă nu numai Geții și cu Dacii erau dezbinați în politica ce o urmau față cu Romanii, ci chiar Geții însuși erau despărțiți în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
pregătit destul...“ Dincolo de ușă întrezăream Infernul. Pe unde o fi rătăcind Zenobia ? Sigur, lipește litere, puțin îi pasă de mine. M-a lăsat dinadins aici, unde până și Orfeu a greșit. A uitat că pentru asta l-au sfâșiat femeile trace... Și m-am gândit la El, de trei ori fratele meu blând. Spuneam : nici unul dintre noi nu are dreptul să-i disprețuiască slăbiciunea. Nici unul dintre noi. Rămână deci, să doarmă, netulburate, pe sub sălcii, fragmentele de oase și de carne ale
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
arheologice descoperite (aproape exclusiv din ceramică) în acest sit. Materialele ceramice identificate, și nu doar, atestă credința localnicilor în nemurire, nevoia de ocrotire și mântuire, realitate manifestată sincretist prin cultul eroilor (vechi tradiții locale păgâne) și îndeosebi prin cultul cavalerului trac (secolul IV). 12.2. Ibida (Slava Rusă, jud. Tulcea) Cetatea este descrisă pentru prima dată de geograful Pamfil Polonic în anul 1897 ca o centură de fortificații cu ziduri groase, cu 33 de turnuri și 3 porți. Situată pe Valea
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Au mai fost descoperite și multe amfore de import sau de producție locală, precum și unele cruci pictate. Răspândirea creștinismului timpuriu în teritoriul dobrogean nu a reușit să oprească persistența urmelor vieții păgâne la Sucidava, manifestate cu precădere prin cultul cavalerului trac. Cu toate acestea, există anumite mărturii arheologice locale despre ritmul vieții creștine din perioada bizantină (opaițe, vase, obiecte de metal, cruciuliță de bronz, sculpturi etc.). Răspândirea creștinismului la Sucidava este atestată și de descoperirea unei bazilici creștine (secolul VI), bazilica
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Tropaeum Traiani. 3.2. Descoperiri în locuri izolate Elementele paleocreștine descoperite în afara necropolelor sunt date de următoarele aspecte (pe care le prezentăm alfabetic): 1) prezența la Amza/Telița (jud. Tulcea) a unor materiale, aproape exclusiv ceramice, referitoare la cultul cavalerului trac (secolul IV). În acest caz, asistăm la sincretismul unor culte păgâne cu elementele prezenței paleocreștine din zona rurală, culte care au rezistat noii religii multă vreme; 2) prezența la Axiopolis (Cernavodă, jud. Constanța) a numeroase obiecte ceramice (amfore, candele, capace
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de schimbarea fundamentală pe plan spiritual, deductibilă din mărturiile arheologice creștine sus-amintite. Trecerea progresivă a populației locale de la credințele anterioare păgâne la noua religie creștină s-a făcut cu anumite compromisuri în trăirea spiritualității (cultul păgân al eroilor, vezi cavalerul trac), ori în manifestarea speranțelor din inscripția latină din Tomis (Câmpiile Elyseé, considerate locul de destinație al sufletelor celor drepți) ori cea de la Ulmetum (sufletele defuncților vor ajunge în cer, prefăcându-se în stele, concepție în fapt necreștină). Dificultățile întâmpinate de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
străin. Iar în apropierea cătunului există, da, să nu vă mire, o rezervație de cerbi. Se pot organiza acolo vânători în mlaștină, singurele evenimente care îi scoală de la mesele lor pe pescari"... Atunci ascultasem destul de absent. Dar acum aveam puțin trac. Se învălmășeau în mine, într-un amestec confuz, gânduri și stări contradictorii; curiozitate, "ce dracu de vânători mai sânt și astea? să vânezi cerbi în mlaștină?", ambiție, "acum, dacă tot am plecat n-aș vrea să mă fac de rîs
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]