385 matches
-
e cel puțin nelavreme, căci ea pare a cere un fel de politică absolută din partea statului român, care prin poziția sa îndoielnică e silit a face politică de oportunitate. Se 'nțelege de sine că România își va mănținea neutralitatea pe câtă vreme tractatul de la Paris va fi un drept viu, dar în momentul din care chiar puterile europene l-ar privi ca un drept gol, cum sunt drepturile regelui de Hanovera, pentru cari nimene nu ridică un deget măcar, România va trebui să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
preschimbat cu ocazia acestei semințe de conflict, totuși se aude că guvernul s-a declarat nemulțămit cu satisfacerea evazivă ce i-a dat-o Înalta Poartă. Acea satisfacere consistă în asigurarea negativă: că Turcia n-are de gând să calce tractatele internaționale. Unele din ziarele bucureștene, precum și presa "credincioasă constituției" din Austro-Ungaria, susțin că acest conflict l-au căutat românii pentru ca să se poată arunca în brațele Rusiei, adică că am căuta cum s-ar prinde nod în papură. Noi credem că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
încurce ițele nu-i adevărat. Altfel răspunsul lui Savfet Pașa, deși negativ, pare a fi destul de conciliant. În el se asigură că Poarta n-a avut niciodată intenția de a modifica poziția escepțională de care se bucură România în puterea tractatelor sale și că constituția otomană nu atinge nici într-un fel drepturile recunoscute ale României. cât privește cele șapte puncte din memorandul român, Poarta au și recunoscut cinci din ele. Dar noutatea cea mai însemnată a zilei este că Germania
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
forma o escepție, dar restul...? Prin ce muncă sau sacrificii și-a câștigat dreptul de a aspira la egalitate cu cetățenii statului romîn? Ei au luptat cu turcii, tatarii, polonii și ungurii? Lor li-au pus turcii, când au înfrînt tractatele vechi, capul în poale? Prin munca lor s-a ridicat vaza acestei țări, s-au dizgropat din învăluirile trecutului această limbă? Prin unul din ei și-au câștigat neamul românesc un loc la soare? De când rachiul este un element de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ei totdeauna, dar nu din cauza religiei. Ștefan-Vodă cel Mare întărește câtorva evrei, veniți din Polonia, libertatea confesiei, dreptul de a-și clădi sinagoge, un drept pe care turcii, așa-numiții noștri suverani, cari de pe la 1560 au început să ne calce tractatele nu l-au avut niciodată, deși confesia mozaică e pentru spiritul ascetic și îngăduitor al religiei creștine tot atât de străină ca și cea mahometană. Afară de aceea aveau dreptul liberei negustorii cu manufacturi străine, - dar aicea se mărginea totul și așa ar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și numitul agent din Viena. Un corespondent din Berlin al lui Pesther Lloyd spune: că Anglia cu tot dinadinsul i-au dat a înțelege Porții ca să nu caute cumva la închierea păcii să se folosască de slăbiciunea aparentă a Serbiei. Tractatul de Paris le dă puterilor dreptul de [a] interveni la regularea raporturilor dintre sultan și vasalii săi, și de acest drept vor uza puterile în orice caz. Anglia, urmează corespondentul, adoptă punctul de vedere rusesc în cestiunea sârbească, pentru a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o viziteze ca vecini amici, fără nici o ură, fără nici un spirit de dezordine, pentru că aceștia nu se închină panslavismului și arată simpatie reformelor liberali în Orient, simpatie bunului nostru suzeran, cu care suntem în cei mai buni termini, cu cari tractatele și voința națională cere să fim amici? Noi credem că acești nobili pelerini ar fi putut trece prin Moscova și Petersburg fără să li se facă insulta ce li se face în România de către un jurnal bine născut, bine crescut
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
identic li s-a dat ambasadorilor Rusiei de pe lângă curțile din Viena, Berlin, Paris și Roma. Totdeodată contele Șuvalof a fost împuternicit de a declara că guvernul împăratului Alexandru nu cunoaște decât două soluțiuni ale Cestiunii Orientului. Sau că puterile signatare tractatului din Paris, în special Anglia, privesc tractatul de Paris ca existând încă în toate punctele sale, deși Poarta au respins hotărârile conferenței hazate pe acel tratat; sau cabinetul din Sf. Petersburg va privi acel tratat ca neexistând. În cazul Întâi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de pe lângă curțile din Viena, Berlin, Paris și Roma. Totdeodată contele Șuvalof a fost împuternicit de a declara că guvernul împăratului Alexandru nu cunoaște decât două soluțiuni ale Cestiunii Orientului. Sau că puterile signatare tractatului din Paris, în special Anglia, privesc tractatul de Paris ca existând încă în toate punctele sale, deși Poarta au respins hotărârile conferenței hazate pe acel tratat; sau cabinetul din Sf. Petersburg va privi acel tratat ca neexistând. În cazul Întâi Rusia pretinde ca puterile signatare tratatului să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a le prelungi când s-ar putea negocia tractate speciale până la terminul stipulat într-însele. {EminescuOpIX 335} D. ministru aminti asemenea că, încă din luna lui octomvrie 1875, guvernul a început negocieri cu mai multe puteri mari ale Europei în privința tractatelor de comerciu și că ele erau bine dispuse a imita exemplul Austro-Ungariei și al Rusiei. În espunerea sa, d. ministru atinse întrucîtva și celelalte cestiuni și anume: 1) că, la protestul contra unor articole din constituțiunea otomană, Poarta a răspuns
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
iscălească sentința lor sub forma unui protocol care hotărăște că ei vor trebui să realizeze în mod "sincer" reformele. Căci cine judecă dacă e sinceră sau nu realizarea? Cabinetul din St. Petersburg, Roma. Cartaginezii erau foarte sinceri în îndeplinirea condițiilor tractatului după al doilea război. Aceasta nu i-au oprit pe romani de a zice că ei nu sunt sinceri și de a desființa înfloritorul stat african. [1 aprilie 1877] CONCERTUL MICHERU ["ALALTAIERI VIOLONISTUL NOSTRU... Alaltaieri violonistul nostru d. Toma Micheru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
puteri opuse se ecuilibraseră ca două greutăți egale în cumpăna europeană, a cărei limbă neutrală părea a fi România. Dar în momentul ce acest ecuilibru se strică, România încetă numaidecât de-a juca acest rol și drepturile ei, înscrise în tractatul de la Paris, erau la moment supuse imperceptibilei dialectice ale diplomației, deprinsă a tăia un fir de păr în patru figuri silogistice. Cu deosebire frivolă este discutarea neutralității române din partea presei austro-ungare. Cunoscând prea bine că România au cerut neutralizarea pentru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
puteri opuse se ecuilibraseră ca două greutăți egale în cumpăna europeană, a cărei limbă neutrală părea a fi România. Dar în momentul ce acest ecuilibru se strică, România încetă numaidecât de-a juca acest rol și drepturile ei, înscrise în tractatul de la Paris, erau la moment supuse imperceptibilei dialectice ale diplomației, deprinsă a tăia un fir de păr în patru figuri silogistice. Cu deosebire frivolă este discutarea neutralității române din partea presei austro-ungare. Cunoscând prea bine că România au cerut neutralizarea pentru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acelea ale Ungariei; Întreb pe d. ministru - prezident: Nu crede că a sosit vremea ca să ia o poziție hotărâtă față cu aceste împrejurări și să facă pe ministeriul nostru de esterne ca, în înțelegere cu celelalte puteri, să realizeze mănținerea tractatului de Paris? Răspunsul, destul de străveziu, al d-lui ministru - prezident Tisza e următorul: Rog să mi se deie voie de-a da un scurt răspuns la interpelație, căci s-au emis multe păreri pe cari eu le cred eronate și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dreptul, dar mai periculoasă poate decât complotul din Transilvania. Koelnische Zeitung publică o depeșă din Viena cu data de 3 noiemvrie prin care se anunță că Austria au respins propunerea Germaniei, care tindea la o prelungire pentru un an a tractatului de comerciu existent, pe motivul că această prelungire ar fi creat dificultăți din punctul de vedere al compromisului austro-ungar ce se voiește a se încheia înainte de 1 ianuarie. Conferințile miniștrilor la Pesta au de obiect de a stabili tarife independente
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
amestecat cu părticele de fier. Societatea arheologică din Atena au descoperit, la săpăturile făcute pe coasta de sud a Acropolei, o tablă de marmoră foarte importantă pentru filologie și istorie. Tabla conține o inscripție de 80 de șiruri și anume tractatul ce l-au făcut atenienii cu Chalkis după ce, sub conducerea lui Pericles, supusese Euboea. [1 august 1876] {EminescuOpIX 501} GÎNDACI DE CARTOFI ÎN EUROPA După comunicațiile guvernului imperial german, această insectă destructoare a cartofilor (gîndacul Colorado, Doryphora decemlineata) și-a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
1843; Tractat despre purtarea ce trebuie să țină un domn în timpul ospețelor; scris românește de Neagoe Basarab domnul Țării Românești în chip de povățuire către fiul său Teodosiu (publ. B.P. Hasdeu), „Arhiva istorică a României”, 1865, partea II, 111-116, 122-132; Tractatul lui Neagoe Basarab despre arta militară (publ. B.P. Hasdeu), „Buletinul Instrucțiunii Publice”, 1865, 76-80; Slova nakazatelnâia voevodî valașskogo Ioanna Neagoia k sânu Feodosiiu, îngr. și pref. P.A. Lavrov, Sankt Petersburg, 1904; Învățăturile lui Neagoe-vodă (Basarab) către fiul său Teodosie, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
C. Brătianu avea să adauge la cele spuse de colegul său că deposedarea de o porțiune din teritoriul românesc „nu ar fi numai o durere adâncă pentru națiunea română, ci ea ar dărâma În sânul ei orice Încredere În tăria tractatelor și În sfânta pază, atât a principiilor de dreptate absolută, cât și a drepturilor scrise” <ref id="139">139 Vezi Protocolul nr. 10, 19 iunie/1 iulie 1878, În Sorin Liviu Damean, op. cit., p. 233 și urm.; cf. ANIC, fond
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Din corespondența diplomatică de la 2/14 septembrie 1878 până la 16/29 iulie 1880, Imprimeria Statului, București, 1880. ***, Lege asupra organisărei judecăroresci în Dobrogea, Imprimeria Statului, Bucuresci, 1886. ***, Repertoriul general alfabetic al tuturor codurilor și legilor (1860-1940), Arhivele Statului, București, 1940-1941. ***, Tractatul de pace de la Berlin. Traducțiunea Ministerului Afacerilor Străine, Ministerul Afacerilor Străine, Bucuresci, 1878. ***, Tractatul de Berlin urmat de protocolele congresului precum și de charta Basarabiei române, a Deltei Dunărei și a Dobrogei, Ministerul Afacerilor Străine, Bucuresci, 1878. Hamangiu, Constantin, Codul General
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Statului, București, 1880. ***, Lege asupra organisărei judecăroresci în Dobrogea, Imprimeria Statului, Bucuresci, 1886. ***, Repertoriul general alfabetic al tuturor codurilor și legilor (1860-1940), Arhivele Statului, București, 1940-1941. ***, Tractatul de pace de la Berlin. Traducțiunea Ministerului Afacerilor Străine, Ministerul Afacerilor Străine, Bucuresci, 1878. ***, Tractatul de Berlin urmat de protocolele congresului precum și de charta Basarabiei române, a Deltei Dunărei și a Dobrogei, Ministerul Afacerilor Străine, Bucuresci, 1878. Hamangiu, Constantin, Codul General al României. Legi uzuale, vol. II-III, Tipografia Leon Alcalay, București, 1900. Mateescu, Tudor, Documente
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
româno-austro-ungare (1875-1900), Editura Silex, București, 2002. Madgearu, Alexandru, Originea medievală a focarelor de conflict din Peninsula Balcanică, Editura Corint, București, 2001. Maiorescu, Titu, Istoria contemporană a României (1866-1900), Editura Librăriei Socec & Co., București, 1925. Maiorescu, Titu, Ministeriul Brătianu Kogălniceanu și tractatul de la Berlin. Discurs rostit în ședința Camerei, Bucuresci, 1878. Maiorescu, Titu, Însemnări zilnice, vol. I-II, Editura Librăriei Socec & Co., București, 1937. Maiorescu, Titu, Istoria politică a României sub domnia lui Carol I, Editura Humanitas, București, 1994. Mamina, Ion, Regalitatea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
5 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 ***, Tratatul de pace de Berlin. Traducțiunea Ministerului Afacerilor Străine, Ministerul Afacerilor Străine, București, 1878; ***, Tractatul de Berlin urmat de protocolele Congresului precum și de charta Basarabiei române, a Deltei Dunărei și a Dobrogei, Ministerul Afacerilor Străine, Bucuresci, 1878; C. D. Locusteanu, Dobrogea, Tipografia Curții Regale F. Göbl, Bucuresci, 1878. 2 Felix Kanitz, La Bulgarie danubienne et
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Diaconescu, România la Congresul de la Berlin, Institutul de Arte Grafice Brawo, Iași, 1939, passim. 355 Sorin Liviu Damean, Recunoașterea independenței României...., p. 84. 356 Ibidem. 357 Ibidem. 358 Ibidem. 359 ***, Independența României. Documente, vol. IV, București, 1974, pp. 343-344. 360 ***, Tractatul de Berlin urmat de Protocoalele Congresului, traducțiunea Ministerului Afacerilor Străine, București, 1878, pp. 14-15. 361 Romulus Seișanu, op. cit., p. 182. 362 Sorin Liviu Damean, Recunoașterea independenței României..., p. 88. 363 Romulus Seișanu, op. cit., p. 182. 364 Ibidem. 365 Apud Sorin
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
op. cit., p. 182. 364 Ibidem. 365 Apud Sorin Liviu Damean, "Recunoașterea independenței României. Între deziderat și finalitate (1877-1880)", în volumul Diplomație și diplomați români, vol. II, Focșani, 2002, p. 89; Vezi Protocolul nr. 9 din 17/29 iunie 1878, în Tractatul de Berlin, pp. 66-69. 366 Romulus Seișanu, op. cit., p. 182. 367 Apud Sorin Liviu Damean, România și Congresul de Pace de la Berlin (1878), București, 2005, p. 123. 368 Ibidem. 369 Sorin Liviu Damean, "Delimitarea frontierei de sud a Dobrogei (1878-1881
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cari să se fi așezat În țara noastră [= România] de mult, ocupându-se statornic și onest de o meserie oarecare” și care, cu toate că nu sunt patrioți, ar putea primi cetățenia română, „pentru satisfacerea principiului umanitar Înscris În art. 44 al Tractatului [de la Berlin]”. Pe de altă parte, ar fi marea masă de „jidani propriu-ziși” - „cari cutreieră câmpiile Poloniei, pe ale Ungariei și pe ale României - citează Eminescu din publicistul francez -, rasă Într-adevăr puțin interesantă și care merită cu mult mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]