1,017 matches
-
de timpul în alăturare cu bucuria și iubirea. O pleiadă de artiști, în cea dintâi linie cu protagonista, a celebrat lansarea unui cadou muzical odată cu plecarea la drum a lui Moș Crăciun, prin priveliști românești, e drept, destul de strămutate de la tradiționalismul mirific, către casele în pragurile cărora oamenii cumsecade îl așteaptă - un om care-l așteaptă pe Moș Crăciun nu e decât cumsecade, ceilalți angajează din fandoseală unul ce nu dăruiește, descarcă...! Minunata Oana Sîrbu și invitații îl așteaptă pe Moș
OANA SÎRBU. „DE CRĂCIUN VOI FI ACASĂ”, CD MUZICAL LANSAT LA VREMEA PLECĂRII LUI MOŞ CRĂCIUN PE LA CASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376934_a_378263]
-
național al culturilor mici nu depășește semnificația unui monument istoric. Ce posibilități de mesianism există în România, cînd nu ne-am proiectat niciodată un destin monumental?" Cioran denunță întoarcerea la tradiție ca subterfugiu și pretenție de a accede în istorie: "Tradiționalismul este o formulă comodă, neangajantă. El exprimă o solidaritate cu neamul, dar nu o voință de a-i da un mare sens în lume. Orice tradiționalism acceptă limitele imanente ale națiunii. Atunci nu mai este nimic de făcut, națiunea mergînd
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Cioran denunță întoarcerea la tradiție ca subterfugiu și pretenție de a accede în istorie: "Tradiționalismul este o formulă comodă, neangajantă. El exprimă o solidaritate cu neamul, dar nu o voință de a-i da un mare sens în lume. Orice tradiționalism acceptă limitele imanente ale națiunii. Atunci nu mai este nimic de făcut, națiunea mergînd spre viitorul ei ca boul la apă". Domină însă prezența tradiționalismului, susținut de istorici de renume, cum ar fi lorga și alimentat de anchetele sociologilor, cum
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
neamul, dar nu o voință de a-i da un mare sens în lume. Orice tradiționalism acceptă limitele imanente ale națiunii. Atunci nu mai este nimic de făcut, națiunea mergînd spre viitorul ei ca boul la apă". Domină însă prezența tradiționalismului, susținut de istorici de renume, cum ar fi lorga și alimentat de anchetele sociologilor, cum ar fi Dimitrie Gusti, ale folcloriștilor, ca de exemplu Constantin Brăiloiu, și sublimat de un filosof-poet ca Blaga. Metodele de investigare ale lui Gusti sau
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să respingă atitudinile sale naționaliste și xenofobe. El separă admirabila operă poetică de angajamentele ideologice și politice: "Misticismul țărănesc maschează în realitate ura noilor clase în formare. O asemenea exaltare necondiționată poate fi un element generator de inspirație poetică. Politic, tradiționalismul integral reprezintă, adesea, după popoarele deposedate de adevărata tradiție națională, un principiu de negare. Ajutat de un temperament pasional și de un talent scriitoricesc, el poate să dezvolte adevărate psihoze antisociale". Lovinescu rămîne totuși senin, amărăciunea autodistrugătoare fiindu-i străină
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
tradiție românească, nu există clasicism contemporan cu clasicismul vest-european, ci doar o istorie literară care începe în secolul al XlX-lea... Aceasta înseamnă că "din lipsa unei tradiții seculare și a unei epoci clasice, noi nu putem avea teoretic un tradiționalism în sensul științific al termenului. [...] Tradiționalismul literaturii noastre nu înseamnă nici tradiționalism, nici conformism etnic, ci păstrarea ideologiei literare în cadrele vechiului regim agrar, legat de pămînt și de viața rurală, cu alte cuvinte o manifestare reacționară a spiritului care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu clasicismul vest-european, ci doar o istorie literară care începe în secolul al XlX-lea... Aceasta înseamnă că "din lipsa unei tradiții seculare și a unei epoci clasice, noi nu putem avea teoretic un tradiționalism în sensul științific al termenului. [...] Tradiționalismul literaturii noastre nu înseamnă nici tradiționalism, nici conformism etnic, ci păstrarea ideologiei literare în cadrele vechiului regim agrar, legat de pămînt și de viața rurală, cu alte cuvinte o manifestare reacționară a spiritului care refuză să se adapteze noilor forme
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
istorie literară care începe în secolul al XlX-lea... Aceasta înseamnă că "din lipsa unei tradiții seculare și a unei epoci clasice, noi nu putem avea teoretic un tradiționalism în sensul științific al termenului. [...] Tradiționalismul literaturii noastre nu înseamnă nici tradiționalism, nici conformism etnic, ci păstrarea ideologiei literare în cadrele vechiului regim agrar, legat de pămînt și de viața rurală, cu alte cuvinte o manifestare reacționară a spiritului care refuză să se adapteze noilor forme ale vieții sociale". Pentru Lovinescu, Gîndirea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
modernitate susținută de întîlnirea unei personalități, arhitectul Horia Creangă, cu directorii de societăți și de întreprinderi, evident moderne, printre care se numără industriașul Malaxa, apropiat al lui Carol II. Horia Creangă se remarcă prin stilul intelectual și ideologic legat de tradiționalism, care predomină în Societatea Națiunilor. Astfel, construcțiile publice înălțate la sfîrșitul anilor '30, Palatul administrativ al Căilor ferate, Palatul Ministerului de Externe, cele ale Școlii de Război și ale Ministerului de Interne aparțin stilului clasic, monumental. Horia Creangă deschide alte
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ca și cum pentru conducători, dintre care mulți proveneau dintr-un mediu rural sărăcit, trebuia distrus un trecut rușinos, originile detestabile, copilării mizerabile și fără perspectivă. Leninismul era o armă puternică în slujba resentimentului social. Satele fuseseră locul real și imaginar al tradiționalismului și al tuturor conservatorilor credincioși unei definiri rurale a specificului românesc. Or, pe acești țărani, oameni din popor, comuniștii, care sînt militanți pentru modernitate, nu-i îndrăgesc. Și aceasta pentru că ei exprimă brutal diferența dintre extrema bogăție și extrema sărăcie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Paris, Gallimard, 1987. Lovinescu, Eugen, Istoria civilizației române moderne, 3 vol., București, Editura Minerva, 1992; lstoria literaturii române contemporane, I-IV, București, 1926-1929; Scrieri, ediție îngrijită de Eugen Simion, București, Minerva, 1975. Morand, Paul, Bucarest, Paris, Pion, 1935. Ornea, Z., Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, București, Editura Eminescu, 1980. Papadat-Bengescu, Hortensia, Concert din muzică de Bach, București, 1927. Petrescu, Camil, Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război, 2 vol., București, 1930. Petrescu, Cezar, Întunecare, vol. I, București, 1927
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Moșescu din Brăila între anii 1857-1872. Demn de remarcat, în ce privește pulsul literaturii în epocă, este studiul lui I. A. Bassarabescu intitulat Două epoci în literatura română, studiu ce se vrea echilibrat în aprecierea tendințelor literare, dar care rămâne tributar aceluiași tradiționalism al generației. Pledând în favoarea artei autentice, Bassarabescu constată cu luciditate că „de câte ori dl Sadoveanu a realizat ceva consistent, fără voia sa depășește granițele înguste ale curentului în care era înglobat”. Ceva mai târziu, Mihail Dragomirescu va aplica o schemă oarecum
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
și condamnării sale de către autoritățile comuniste) cu etapele creșterii și împlinirii sale ca artist, cartea este o analiză minuțioasă a universului imaginar voiculescian, abordat atât din perspectiva creației lirice a scriitorului, cât și din aceea a operei sale în proză. Tradiționalismul lui Voiculescu, susține criticul, rezultă dintr-o sinteză complexă a sămănătorismului și poporanismului, înțelese însă la un mod superior, acela al importanței cruciale a culturii populare în definirea spiritualității unui neam. Un accent disonant, în contextul unei opere echilibrate, îl
APETROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285404_a_286733]
-
susținut idealuri „bonjuriste”? Nici pe departe. Doar că, În această etapă, „mulți dintre aceia care pot părea azi drept pionieri ai occidentalizării se descoperă cu pricipii conservatoare. Deci Încă de la Început se disting liniile liberalismului și conservatorismului, ale modernismului și tradiționalismului”2. Cel care cartografiază cu atâta limpezime Întortocheatele drumuri ale Începuturilor vremii moderne la noi este G. Călinescu. Dacă la Început occidentalizații români (care Își spun „tineri”) sunt numiți În derâdere când „nemți”, când „franțuzi”, când „capete stropșite”, spre 1848
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
caracterul tradițional; d) expresivitatea: riturile au ceva arbitrar, care le diferențiază de muncă, deprinderi sau tehnici. Ele sunt comunicarea unei acțiuni, deci nu au un scop practic, ci unul expresiv. C. Bell (1997, pp. 139-160) propune șase note caracteristice (formalismul, tradiționalismul, invarianța, respectul regulilor, simbolismul sacral, aspectul performativ), iar D. Kertzer (2002, pp. 9-11) identifică patru note definitorii (caracterul structurat, simbolismul, fixitatea, dramatismul). La rândul său, R. Grimes (1990, p. 14) susține că ritul se individualizează prin 15 trăsături (performat, formalizat
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
deux premiers volumes de poésies, sous la forme de " l'exaltation et l'intensification du Moi "902, tout comme dans șes pièces de théâtre, mais ils disparaissent dans leș créations de maturité. Blaga caractérise să poésie comme appartenant à un " tradiționalisme métaphysique ", plutôt qu'à l'expressionnisme.903 Elena-Brândușa Steiciuc affirme que le poète roumain a perçu l'expressionnisme dans une manière personnelle, l'adaptant à son style et à la spiritualité roumaine : Pour ce qui est des éléments typiquement expressionnistes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
etniei românești. Sunt cazuri când acestea capătă expresii cu valoare de unicat, explicabile doar prin condițiile locale. D. sugerează direcțiile pe care vor avansa în viitor cercetările din literatură comparată pentru a împlini majore finalități integratoare în cultura umanistică. SCRIERI: Tradiționalismul lui Mihail Eminescu, Turnu Severin, 1929; Aspecte și atitudini ideologice, Turnu Severin, 1933; Motive hegeliene în scrisul eminescian, Sibiu, 1934; Al. Odobescu (Privire sintetică asupra operei și personalității), Sibiu, 1935; Zăcăminte folclorice în poezia noastră contemporană, București, 1936; „Cei mai
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
60 scriitori, 93-98; Camil Baltazar, Scriitor și om, București, 1946, 47-55; Isaiia Răcăciuni, Amintiri, București, 1967, 34-35; Ciopraga, Lit. rom., 274-277; I. Peltz, A. Dominic, RCM, 1971, 251; A. Dominic, DCL, II, 365; Crohmălniceanu, Lit. rom. expr., 25-26, passim; Ornea, Tradiționalism, 201; Nae Antonescu, Reviste literare conduse de Liviu Rebreanu, București, 1985, 65-68; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 44; A. Dominic, DRI, II, 92-95; Mirodan, Dicționar, II, 111-132; R.Z.
DOMINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286820_a_288149]
-
II, 266-267, 303-305, IV, 29-33, 168-170, XII, 223-224, 493-494; Constantinescu, Scrieri, II, 465-470; Călinescu, Ist. lit. (1982), 923; Gh. Anca, Ion Dongorozi, LCF, 1967, 28; George Muntean, Ion Dongorozi octogenar, RL, 1974, 1; Eugen Constant, Evocări, Craiova, 1980, 70-72; Ornea, Tradiționalism, 487-489; Firan, Profiluri, 269-271; Dicț. scriit. rom., II, 118-121; Ion Dongorozi, DCS, 104-105. D.M.
DONGOROZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286826_a_288155]
-
versuri inedite create în temnițele Aiudului” (1990), două volume de Memorii, intitulate Zile albe, zile negre (1991) și Pribeag în țara mea (1996), o nouă ediție a Nostalgiei paradisului (1994) ș.a. Potrivit mărturisirilor proprii, C. a ajuns la ideea de „tradiționalism și de ortodoxism, ca formulă a viitoarei dezvoltări a culturii românești”, în timpul șederii la Viena, mediul străin obligându-l să se cunoască mai bine pe sine, ca și poporul din care făcea parte. Aceasta implica, desigur, conștientizarea formulei liricii sale
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
unitate națională), dar a cărui perpetuare după război ar fi putut fi primejdioasă, necesară fiind acum „încreștinarea” culturii. Și întrucât, ca să existe, o cultură trebuie să fie originală, cu un caracter specific național, condiția suficientă e menținerea într-un sănătos tradiționalism. O serie de eseuri (A doua neatârnare, Sensul tradiției, Spiritualitate etc.) clarifică raportul de inerență dintre național, tradițional și ortodox. Pentru C., tradiționalism înseamnă în cele din urmă „disciplina lăuntrică ce călăuzește creșterea unui neam”, „tehnica vieții lui sufletești”, care
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
cultură trebuie să fie originală, cu un caracter specific național, condiția suficientă e menținerea într-un sănătos tradiționalism. O serie de eseuri (A doua neatârnare, Sensul tradiției, Spiritualitate etc.) clarifică raportul de inerență dintre național, tradițional și ortodox. Pentru C., tradiționalism înseamnă în cele din urmă „disciplina lăuntrică ce călăuzește creșterea unui neam”, „tehnica vieții lui sufletești”, care, în cazul românilor, nu poate fi decât ortodoxia. Ca urmare, el va combate vehement îndrumările de „europenizare”, ce postulau absența unei „tradiții” naționale
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
în literatura română. Noutatea consta în faptul că tendințe până atunci izolate apăreau ca fundamentale în orientarea literaturii române moderne, că se discutau, reunite sub aceeași viziune ce ținea de organizarea internă a textului literar, două direcții ce păreau divergente: tradiționalismul gândirist și avangardismul. Lucrarea apărea atunci când tânăra generație de scriitori se îndrepta spre vizionar, mitic, originar, spre stilizarea expresiei, spre impunerea formelor eului liric, oferind astfel o tradiție unor direcții care începuseră deja să se contureze în literatura epocii. Succesul
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
se părea a fi o insuficientă înțelegere din partea „Gândirii”. De asemenea, în 1928-1929, „Tiparnița literară” (ai cărei codirectori erau C., pe atunci în vârstă de douăzeci și trei de ani, și Camil Baltazar) își va defini o atitudine clară față de tradiționalism și îndeosebi față de excesele recent constituitului grup al „Crinului alb”, reprobând „înșiruirea de înjurături și acuzații aduse generației precedente”. Punctul său de vedere va fi formulat limpede în paginile „Caietelor semestriale de sinteză națională în cadrul secolului XX”, cum se subintitula
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
Americii”, VR, 1940, 7; Ion Biberi, Lumea de mâine, București, [1945], 255-264; Perpessicius, Mențiuni, V, 289-290; Râpeanu, Interferențe, 136-140; Valeriu Râpeanu, Pe drumurile tradiției, București, 1973, 215-218; Micu, „Gândirea”, 336-339; Octav Șuluțiu, Jurnal, Cluj-Napoca, 1975, 210; Căprariu, Jurnal, 87-91; Ornea, Tradiționalism, 138-139; Zaciu, Cu cărțile, 55-62; Râpeanu, Memoria, 71-72; Ionel Jianu, Petru Comarnescu, JL, 1990, 48-49; George, Sfârșitul, IV, 221-229; Alex. Ștefănescu, Pagini cu efect tonic, RL, 1994, 18; Arșavir Acterian, Nobila candoare. Petru Comarnescu, APF, 1995, 3-4; Faifer, Faldurile, 29-33
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]