1,181 matches
-
acesteia cântându-i limba: „Cu-azurul tău mi-am contopit privirea/ Și-n veci d eveci în tine mă găsesc,/ Tot năzuind eu îți cunosc menirea/ Să apăr graiul meu cel strămoșesc.” (Imn) Între valorile importante ale poetei, de factură tradiționalistă, se numără credința: „Dă-mi doamne puterea să-ndur/ Piatra ce mă macină în fiecare zi:/ Uitarea și tăcerea celor din jur.” (Litanie de dimineață); „În cer există Dumnezeu./ Și nici nu-i cum e pe Pământ/ Să te tot
EDITURA ANAMAROL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379527_a_380856]
-
fluierele de la picioare.” (Primăvara poetului) Cu toate aceastea, poeta este convinsă că poezia va rămâne și constituie singura mângâiere a sufletului în lumea efemeră. Stilul autoarei este limpede, melodios, uneori pigmentat cu tonuri eminescene ori folclorice. Viziunea asupra lumii este tradiționalistă, senină, mioritică. Îndemnând cititoii să acorde atenție volumului, începând lectura cu vastul poem "Seară de iarnă" care sintetizează sufletul romantic al Elisabetei Preda. Lecrută plăcută. Lucian Gruia critic literar, scriitor, membru Uniunea Scriitorilor din România Referință Bibliografică: ILUZII DE ELISABETA
EDITURA ANAMAROL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379527_a_380856]
-
voit publicarea acestui text dedicat poetei care mi-a oferit Darul harului său. De ce? Astăzi e Ziua Mondială a Poeziei, cea mai potrivită ocazie pentru omagiul expres al cititorului Irinei Lucia Mihalca - în cazul de față, al unui cititor atipic, tradiționalist (aparent incompatibil), un sătean septuagenar “crescut” în versul clasic. Așadar, s-ar putea spune: Ai învins, Irina! La mulți ani, aleasă poetă! Referință Bibliografică: IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
Și, ca de-atâtea ori, îi pare/ Că-și vede fiul pe cărare.// Mâna la ochi streașină-și face/ Se duce iar și se întoarce, Îngenunchează la icoană,/ Înalță rugi Fecioarei Mamă” („Grijă maternă”, p. 78). O poezie de factură tradiționalistă, deci, caligrafiată cu sensibilitate și autentice trăiri. Victor RUSU Referință Bibliografică: POEZIA LUI IONEL GRECU SAU RITUALIZAREA EVOCARII DE VICTOR RUSU / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1749, Anul V, 15 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
POEZIA LUI IONEL GRECU SAU RITUALIZAREA EVOCARII DE VICTOR RUSU de IONEL GRECU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372549_a_373878]
-
iar Logică Supremă la fel o presupune, altfel ar fi însoțită în permanență de echivocul haosului, si nu ar exista! Întrebarea ce urmează, totuși, într-un scenariu nefericit, mai este aceasta o soluție adecvată timpurilor? Ca să nu zicem că suntem tradiționaliști ori că, mai este ea de găsit această că o soluție eficientă la problematică profundă a omului? Să începem cu Începutul! Originea unirii între/dintre sexe! Dumnezeu a făcut lumea în șase zile, iar pe om L-a creat în
FERICIREA LUI ADAM (I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348883_a_350212]
-
vine oarecum în contradicție cu căsătoria, în primă fază întârziindu-o iar în a doua sufocându-o. Care este soluția pentru noi? - Este adevărat că astăzi tinerii se confruntă cu această provocare, atât băieții cât și fetele. Eu sunt foarte tradiționalist. Am crescut la țară într-o societate foarte așezată în vechile rânduieli. Apoi, experiența mi-a confirmat că prioritar în abordarea vieții este asumarea cu multă claritate a vocației specifice, bărbătești, pe de o parte și femeiești, de cealaltă parte
“MAI ÎNTÂI DE TOATE TREBUIE SĂ NE AŞEZĂM ÎN PROPRIA NOASTRĂ FIRE” – UN SCURT ŞI SUCCINT DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/348873_a_350202]
-
adversităților întîmpinate de acesta într-o lume care nu cunoaște imobilitatea, în care - după Wolf din "Iarba roșie" - nu există, niciodată și nicăieri, o ordine ideală. Și știe mai multe decît spune.Iar scenariul continuă într-un amestec de paradoxuri tradiționaliste și zel etnografic, între oglinzi care multiplică imaginea lui nea Mitică - la infinit - prin "relatarea evenimentelor trecutului său" cu variațiuni ludice dar și "subiecte delicate, sensibile, încărcate de semnificații, care te înalță, îți aduc un plus de cunoaștere, din punct
GRĂDINILE SUSPENDATE ALE EXILULUI ROMÂNESC de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346776_a_348105]
-
o serie de articole care atacau Europa Liberă, pe Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Paul Goma etc. După Revoluția din decembrie 1989, Dan Ciachir s-a remarcat în postura de comentator al vieții religioase din România, fiind un adept al curentului tradiționalist în Biserica Ortodoxă Română. A colaborat la cotidianele „Monitorul”, „Cuvântul”, BBC și „Ziua”, publicând rubrica "Cronica ortodoxă". De asemenea, este membru al Uniunii Scriitorilor. • Muzică și memorie: poeme? (Ed. Cartea Românească, 1984); • Străzi de ceară (Ed. Pontica, colecția Euridice, 1993
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
factorul spiritual, credința religioasă ortodoxă care ar fi, spunea scriitorul, elementul esențial de structură a sufletului țărănesc din România. Consecința acestei teze era că opera de cultură cu adevărat românească trebuia să includă în substanța ei ideea de religiozitate. Revista tradiționalistă este „Gândirea” care apare la Cluj în 1921 sub conducerea lui Cezar Petrescu și D.I. Cucu, din redacția căreia mai făcea parte și Gib I. Mihăescu. În 1929 revista se mută la București și conducerea ei este luată de Nichifor
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
Petrescu și D.I. Cucu, din redacția căreia mai făcea parte și Gib I. Mihăescu. În 1929 revista se mută la București și conducerea ei este luată de Nichifor Crainic. Această publicație apare până în 1944. Scriitorii care se înscriau în curentul tradiționalist au căutat să surprindă în operele lor particularitățile sufletului național prin valorile miturilor autohtone a situațiilor și credințelor străvechi. La acest curent au aderat Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, iar dintre prozatori Cezar Petrescu, Mateiu Caragiale și dramaturgii Adrian
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
încoronare a aportului său publicistic, din sfera literaturii române. Ea constituie rodul predilect, expresia elocventă a unor stări de efuziune și de interogație, de meditație, de contrarietate, de introspecție, dar și de cutezanță a gândului, încorporat în veșmintele versului clasic, tradiționalist și, totodată, modern și liber. Recentul volum al talentatului și reputatului poet Coriolan Păunescu, ca manieră de exprimare, este relativ compozit, după cum remarcă și George Lateș, autorul Cuvântului Înainte. Interpretând valoric, putem afirma că autorul volumului dispune de o inepuizabilă
ÎN LOC DE RECENZIE INTEROGAȚIE FINITĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375965_a_377294]
-
promovarea gradului zero al scriiturii, a unei stări poetice plasmatice, prin contestarea rolului metaforei. Acești poeți care practică textualismul au atitudini radicale în raport cu universul literaturii: ei susțin că toți poeții care nu se supun imperativului scriiturii sunt considerați pășuniști și tradiționaliști”. Într-un eseu publicat pe site-ul „Confluențe literare” (Ediția nr.1794 din 29 noiembrie 2015) și intitulat „ AFLAREA ÎN TREABĂ, O CONSTANTĂ A MAJORITĂȚII CĂRȚILOR LANSATE, George Petrovai, un alt critic pe care îl simt (și din alte lecturi
CU DURERE ŞI DRAGOSTE PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN, DE FLORIN T ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371718_a_373047]
-
trecutului, conceput ca loc și sursă de expresie a specificului național, este radical. Horia Creangă explică faptul că a da un răspuns la exigențele timpului nu înseamnă a imita. Aici, el ia poziție în favoarea modernității, în mijlocul confruntării dintre moderniști și tradiționaliști: "Arta liniilor simple este la fel de veche ca lumea" adaugă el, pentru a regăsi esențialul dincolo de avatarurile istorice ale așezării romane. Două proiecte majore ale lui Horia Creangă au fost realizate: clădirea asigurărilor ARO din București (între 1929 și 1934), de pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
iar ministrul asasinat. Această răzbunare vine ca răspuns la procesul intentat lui Codreanu în 1938 și după uciderea acestuia, împreună cu treisprezece șefi legionari, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938... Crizele din anii 1936-1941 luptele pentru putere între dreptele tradiționaliste și elementele revoluționare, între monarhie și legionarii dezamăgiți de Carol II în 1938 dovedesc incapacitatea de a institui, în condițiile renegării și condamnării democrației într-o ambianță corporatistă grefată pe un sistem capitalist, a unei noi autorități puse în serviciul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ca urmare, la 9 iulie este arestat. Între Antonescu și Carol II proba de forță este deschisă. În 1941, Antonescu se desprinde, deci, de doi adversari: Carol II, apoi legionarii. Prezența regelui Mihai îi este utilă și face confortabil discursul tradiționalist și conservator care acoperă convingeri mai ample. Imaginea tînărului foarte atașat de mama sa, Elena, este un atu pentru general, el pledînd pentru revenirea reginei în România. Este celebrată restaurarea demnității familiei regale. Reîntoarcerea reginei este orchestrată pentru mulțime care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
comitetului Helsinki ai Ligii Drepturilor Omului... În timp ce disidenții explică de ce se pleacă din România, protocroniștii înscenează o Românie luminoasă. Protocronismul este un fel de răspuns la o disidență care crește atît în discursul oficial prometeic, cît și în tradiția naționalismelor tradiționaliste dintre cele două războaie. Paul Goma explică: "în România, un pașaport are o valoare infinit mai mare decît un serviciu bun, decît un automobil, decît o vilă. În România, pașaportul produce stratificări sociale și chiar o anumită formă de șovinism
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
avem în vedere catastrofele ciclice care marchează istoria noastră, atunci putem înțelege și "ciclurile" picturii românești. Cu o formațiune strălucitoare între războaie, marcată de prezența unor Pallady, Tonitza, Dimitrescu, Ressu, Iser, Steriadi, Lucian Grigorescu, Catargi, Ciucurencu, Baba, aceștia în linie "tradiționalistă", dar și cu diponibilități moderne, prin Brauner, Țuculescu, Teutsch, cu toate aceste forțe incontestabile, România ar fi putut juca, chiar și dezavantajată de handicapul statului minor, un rol marcant în Europa. N-a fost să fie, pentru că istoria ne-a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu piticul de la Propagandă și agitație (ce dulce suna secția, nu?) că mă pune să fac iar coperta. Oricum, de va fi să fie, mă retrag rușinat de propriu-mi trecut și-l propun pe vecinul meu de atelier, pictorul "tradiționalist", cel care în ziua tragediei americane țopăia pe culoar: Bine le-a făcut! Bine le-a făcut! 21 septembrie Sub înaltul patronaj... Formulă subțire la origini, preluată abuziv de grosierii comuniști și exacerbată sub pantofarul epocii de aur. Conținînd, de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de scabii. // S-a zăpăcit în spațiu timpul / Din clipă-n clipă altfel pică / Când uliu și când rândunică / Nu-și știe ceasul anotimpul.” Schițată în linii mari, copilăria abia trecută este rechemată uneori patetic, cu vagi urme din imagistica tradiționalistă, copleșite însă de savoarea încrâncenată a clipei, înrudită cu maniera lui Tudor Arghezi (poet prețuit, de altfel, de A.). Predominantă este trăirea condiției contradictorii, considerată esență a feminității. Totul este însă spus parcă în glumă, cu un aer de frondă
ANDRONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285361_a_286690]
-
mondial și până în prezentul scrierii romanelor, anii ’70 și ’80 ai secolului al XX-lea. În romanele cu acțiune „de epocă”, cum ar fi Dealul viilor, narațiunea amintește - desigur, prin omologii tematice și de tehnică narativă - de un filon romanesc tradiționalist în literatura română. Și sub raportul tipologiei proza lui A. se încadrează unei tradiții, și se poate spune astfel că, de pildă, un Vasile Becherescu, podgorean violent, viclean și lacom (din Dealul viilor), se înseriază în galeria ariviștilor fără scrupule
ANGHEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
omagiu la adresa "eternului feminin", majuscula "L" nu este mai puțin un semn al "eternului narcisism" al poetului. Această coincidență prin care se ambiguizează o literă îi conferă o valoare specială, care depășește retorica grafiei expresioniste, dedublând un element al mitologiei tradiționaliste, convenționalizate (Luna) cu un element secret, inavuabil parcă, al mitologiei personale (Lucian). Majuscula devine astfel un fel de metaforă a reflectării eului într-o îndoita oglindă : sinea să și femeia, marcați printr-un unic semn : "L" semn îndoit, marca a
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
majuscule "L" est aussi une marque de l'"éternel narcissisme" du poète. Cette coïncidence grace à laquelle une lettre devient plus ambigüe lui confère une valeur spéciale, qui dépasse la rhétorique de la graphie expressionniste, en dédoublant un élément de la mythologie tradiționaliste, transformé en convention (la Lune) par un élément secret, qui semble inavouable, de la mythologie personnelle (Lucian). Par cela, la majuscule devient une sorte de métaphore de la réflexion du moi lyrique dans un double miroir : son être et la femme, réunis
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
DOINA, revistă literară care a apărut la București, lunar, între mai și noiembrie 1914. Publică poezii I. U. Soricu, Volbură Poiană, P. Cerna, A. Mândru, Nichifor Crainic, Ion Sângiorgiu, G. Botez-Gordon, M. Săulescu, Vasile Stoica, revista fiind de orientare tradiționalistă. O frumoasă poezie dedicată Ardealului e publicată de I. U. Soricu (Închinare). Sunt inserate Cugetări inedite de Mihai Eminescu, iar N. Zaharia vorbește despre „reportajul literar”, Radu Dragnea scrie despre România într-o nouă fază politică și Metoda istorică și
DOINA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286813_a_288142]
-
rurale, familiarizarea cititorului din Basarabia cu literatura națională. Sunt publicate texte din operele scriitorilor Al. Donici, I. Creangă, V. Alecsandri, Anton Pann, Al. Vlahuță, G. Coșbuc, I. L. Caragiale, I. Agârbiceanu, Petre Ispirescu, O. Goga, Gh. Tutoveanu. Se promovează o literatură tradiționalistă, cu puternice infuzii sămănătoriste. Poezia este semnată de Sergiu Cujbă, Sergiu Matei Nica, Vladimir Cavarnali, Robert Cahuleanu (Andrei Ciurunga), Al. Bardier, Liuba Dimitriu (postume), Octav Sargețiu ș.a. Cu proză colaborează Sabin Popescu-Lupu, Gh. V. Madan, Sergiu Cujbă, cu dramaturgie - Sabin
CUVANTUL MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286621_a_287950]
-
apărut la București, săptămânal, de la 10 noiembrie 1924 până la 31 mai 1925, sub redacția lui Cezar Petrescu. Revista are în atenție atât informarea cititorilor cu privire la cultură și artă, cât și publicarea creației originale. Fără a se situa pe o poziție tradiționalistă închistată, polemizează totuși cu noul val literar (în speță, suprarealismul), din perspectiva structurilor formale care, după redactorii C.l. și a., sunt ininteligibile pentru publicul larg, al cărui interes revista își propune să-l susțină. În articolul Între scriitor și public
CUVANTUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286619_a_287948]