696 matches
-
politice ca și față de declarațiile incendiare ale Minodorei, care personifică femeia interesului de conjunctură. Profesorul Condurache, prin logica și coerența faptelor sale, se dovedește a fi un model de comportament, un înțelept și un familist convins. Plăsmuit conștient pe o tramă axiologică, autorul împărtășește valorile moralei eudemoniste și nu al celei hedoniste. Acestuia îi corespunde perfect în plan moral Adriana, tânăra profesoară de română și franceză, rămasă văduvă dintr-o căsătorie anterioară cu doi copii, care personifică sacrificiul de mamă responsabilă
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343103_a_344432]
-
normele-cadru privind realizarea plăcilor comemorative prevăzute la art. 2 alin. (3) lit. a), în condițiile art. 8^1 alin. (1). ... (6^1) Zona de protecție a monumentului de for public este delimitată pe baza reperelor topografice, geografice sau urbanistice, în funcție de trama stradală, relief și caracteristicile monumentului, după caz. Zona de protecție a monumentului de for public asigură conservarea integrată și punerea în valoare a monumentului de for public. Monumentele de for public prevăzute la art. 2 alin. (3) lit. a) nu
ORDONANȚĂ nr. 35 din 31 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274119]
-
Comme chacun d'entre nous Dans son cœur.... Que le bon Dieu, Qui est toute clémence, Appelle à lui, en l'effleurant, Mon petit Prince, Avânt qu'une autre main, Se voulant bienveillante, Secourable,- Déchire de șes jours La fine trame, Eteigne de șa vie La vacillante flamme! Et le lendemain, Au petit matin, Ce fut chose faite... Dieu nous avait entendus. Hélas, et depuis, Quelle lancinante peine.... Juillet 2009 Petit Prince nous a quittés le 3 juillet 2009.(Version originale
A MURIT MICUL PRINCE/IL EST MORT, MON PETIT PRINCE-VERSIUNE BILINGVĂ ROMÂNĂ-EBRAICĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379473_a_380802]
-
de coafură al celebrului Figaro, oraș în care se plimbă turiști, localnici, călugărițe, un monah cu un măgar viu, o limuzină si un tractor care aduce în scenă o remorcă. Remorca se transformă într-o estradă pe care se desfășoară trama libretului, toți figuranții devenind publicul teatrului în teatru și interactivând cu interpreții. Fiecare amănunt este gândit, mișcarea scenică, grupurile care se formează si se desfac, se deplasează sau rămân încremenite, perucile rococo, costumele de bun gust pentru commedia dell’arte
OPERA DIN TEL AVIV A ANIVERSAT 30 DE ANI DE LA ÎNFIINŢARE CU PREMIERA OPEREI „BĂRBIERUL DIN SEVILLA” DE ROSSINI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375153_a_376482]
-
aplicat definiției unui stil impun valorizarea unei unități, a unei moșteniri și a păstrării acestei moșteniri. Sublimarea referinței bizantine implică o luminare monocromă a istoriei culturale a Țării Românești, a Moldovei și a Transilvaniei. Or, istoricii ezită. Care ar fi trama centrală a unei istorii semnificative, a unei istorii planificate? Bizanțul reprezintă o cale captivantă, dar Bizanțul, impus spațiului românesc, este discutabil și controversat. Ce se poate face, în același spațiu, cu întrepătrunderile contrarii ale catolicismului și ale Reformei? Aceste ciocniri
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
căsătorită cu prințul Moruzzi. Ea a urmat cursurile ținute de viitorul soț la Collège de France din 1841 pînă în 1845. Aceste legături de iubire și de prietenie sînt importante. Ele fac parte dintr-o complicitate ideologică și vor constitui trama discursului franco-român pînă în 1918 și mai departe. Astfel, Brătienii vor rămîne legați de publicistul Paul Bataillard. Tradiția care apare de aici se construiește pe un dublu demers admirație-sprijin și pe resentimentul față de un ajutor considerat totdeauna insuficient. În final
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
găsească materia proprie", un "element material" care să-i dăruiască "propria substanță, propria regulă, poetica specifică"4. În înțelesul eminescian el devine o unitate de măsură, un punctum salinas pe roata timpului, un punct de referință a umanului. El redă trama individului sub astre, efemeritatea duratei, dar și consecința faptelor sale ruinarea cetăților (historiam rerum gestarum). Căci la Eminescu motivul nu se circumscrie temei ruinelor: el n-a scris nici despre cetatea Neamțului, nici despre Târgoviște, nici despre "slava" altora 5
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
se răstoarnă"34. "Surparea", în linia Bibliei, pare să fie un atribut al puterii divine și în viziunea lui Homer: Astfel e voia lui Zeus / Care-a surpat așa multe cetăți cu mândrețe de ziduri / Și o să surpe mereu...". O tramă a vieții, supusă formelor prin care trece pulberea își lasă lințoliile în toată poezia declinului grecesc. Încet încet, pe lângă exaltarea gloriei eroilor și faptelor omenești, surprinse în toată măreția lor, apare și sentimentul de perisabilitate, a contrastului dintre slavă și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
brusc, prostie.) Situarea calmă deasupra emoției mi-a oferit pe loc și satisfacția judecății. De unde cu cît se consuma filmul voiam să mă conving, tot mai pornit, de stupizenia lui comercială, am realizat, a doua zi, că ascunzișul delicat al tramei era unul de fină perspicacitate regizorală: intoleranța, ca vierme ce ne roade azi (și nu numai azi) ființa. Cu ce se făcea vinovată creatura delicată și cuceritoare (actrița luase deja Oscarul) că se născuse stigmatizată, că se trezise, prin naștere
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
locvacitate impresionantă, justificată, de altfel, de necesitatea explicării noului și dificilului demers creator. Și destui literați zgîrciți la vorbă, dar nu în autor ci în opere să căutăm diferențele specifice. Chiar și atunci cînd pictura Renașterii sau cea romantică urmează trama literară, ne vine greu să confundăm planurile. Această pictură nu este literatură decît în măsura în care literatura tabloului este explicată, este divulgată. Altfel, imaginea rămîne imagine ca atare. Pictura epocii moderne delimitează fără echivoc cele două naturi: ea se ferește deliberat de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai prejos de valorile narative al predecesorilor notorii, deja clasicizați în dezbateri aride despre... impasuri. Toți aceștia și mulți alții, egali lor scriu pur și simplu admirabil și asta pentru că feriți de tentații exacerbat auctoriale la modă povestesc admirabil. Inventează trame dense și imprevizibile, inventează personaje substanțiale și memorabile. Regăsindu-se nu în obsesive și la urma urmei sterpe autoreferințe, ci în credibilitatea personajelor ce le animă romanele. Atît de căutate! Atît de vîndute! Atît de capabile să întrețină o meserie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Brooks, Warren 1959; Richards 1950. topos. Orice dispoziție stabilă de MOTIVE care apar frecvent în textele (literare). Topoï ca nebunul înțelept, copilul bătrîncios și locus amoenus abundă în literatura apuseană. ¶Curtius 1973 [1970]; Ducrot, Todorov 1979 [1996]. Vezi și TEMĂ. tramă. Vezi INTRIGĂ. transformare [transformation]. O operație care leagă două șiruri sau două nivele structurale în același text, sau două (cu șirurile înlăuntru) texte diferite. După Todorov, de exemplu, o transformare este o relație care apare între două PROPOZIȚII SIMPLE care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ceea ce conduce la o reprezentare a violenței televizuale într-o perspectivă apropiată darwinismului social. Consecința mai generală a acestei combinații de schemă narativă și de tehnică a filmării constă, în cele din urmă, în a amalgama până la anulare elementele specifice tramei narative ficționale și a modurilor în care oamenii își fac dreptate. În lucrarea pe larg citată în acest paragraf, Divina Frau-Meigs și Sophie Jehel (1997) precizează că reprezentarea violenței la televiziune conține cel puțin două abdicări textuale și discursive: 1
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
este cazul UCLA (Center for Communication Policy, condus de Jeffrey Cole). Aceste studii procedează la o analiză calitativă a reprezentărilor violenței urmărind aprecierea: 1. contextului violenței TV; 2. nivelului de gratuitate al scenelor violente; 3. modului de integrare narativă în trama discursivă; 4. formelor de reprezentare a violenței inacceptabile pentru americani, inclusiv cele incluse în desene animate care valorizează excesiv violența („Batman”, „X-men”, „Power Rangers”) sau în seriale difuzate internațional, ca „Texas Walker Ranger”, „X-files” etc. Studiile mai constată o tendință
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
juristului Șerban Strava, neadaptatul a cărui distrugere psihică și fizică constituie oglinda de umbră în care se adâncesc spaimele și revoltele adolescentine). În sfârșit, varianta integrală, necenzurată, Țarcul (2002), potențează prin accente de profundă demascare a unui regim funciar odios trama narativă deja configurată. SCRIERI: Neliniște în detașament, București, 1956; Seri albastre, București, 1960; Seri albastre, I-II, București, 1964; Colegi de clasă, București, 1961; Lună beată, București, 1962; Liniștea, București, 1965; Despărțirea de jocuri, București, 1969; Vica, București, 1972; Ochii
ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285386_a_286715]
-
emoțiile. Pe pretexte mai mult sau mai puțin similare contactului umanului cu non-umanul, cu efecte alienante pentru cel dintâi termen, sunt construite povestirile din Moartea păsării săgeată (1966) ori Cosmonautul cel trist (1967), reluate parțial în Pălăria de pai (1974); trama epică este adesea, în tradiția literaturii științifico-fantastice scrise în România deceniilor șase și șapte, „îmblânzită” prin introducerea în discurs a unui ton vag liric. Colecționarul de insule (1981), Insulele fericite (1986) și O insulă în spațiu (1991) sunt eseuri pe
ARAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285413_a_286742]
-
à căușe de la matérialité du signe qui est, dans le poème, plus visible que dans tout autre discours : La matérialité du signe linguistique peut être appréhendée à plusieurs niveaux d'analyse. Cela peut concerner leș combinaisons phoniques qui constituent la trame sonore des unités lexicales, laquelle joue un rôle déterminant dans leș associations lexicales, fondées le plus souvent sur la recherche des effets mélodiques et rythmiques.587 Puisque " le rapport entre sens et expression est beaucoup plus étroit dans le cas
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
comme " Genèse " pour " zilele facerii ", " renié " pour " lepădat ", " le jour du Jugement dernier " pour " ziua din urmă "/" ziua de apoi ".1300 Leș poèmes de Blaga mettent aussi en question le problème des termes apparemment intraduisibles, comme " destrămare " (" la perte de trame "), que l'on peut rapprocher, dans l'optique de Philippe Loubière, à l'" abolir " de Mallarmé.1301 Une autre difficulté de traduction est constituée par leș culturèmes roumains qui șont à retrouver dans des contextes comme " l'heure où meurent
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
-și poarte povara teribilă pe „Drumul Damascului”. În Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste, D. a încercat să expună, din nou cu varii mijloace literare (Al. Cistelecan a evidențiat „arta dramatică a reconstituirilor” și „peripeția documentării”, utilizată ca „una din tramele epice ale cărții”), o vastă serie de portrete ale unor funcționari din sistemul represiv comunist. Miza a fost o „istorie națională a infamiei” în spirit borgesian. Cu tot adevărul de esență al tipurilor prezentate, formula mixajului document-literatură a cărților scrise
DOINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286814_a_288143]
-
sunt vii, deși nu o dată cad în verbiaj. Creator de atmosferă, D. are în vedere mai ales defectele politicianismului, așa cum se vădesc ele în lumea orașului. A scris și un roman, Vâltori (1958), subminat însă de inconsistență și de falsitatea tramei epice. A tradus, în colaborare, din scriitorii ruși L. Davâdov și Boris Galin. SCRIERI: Cum s-a despărțit tanti Veronica, Craiova, 1922; Filimon Hâncul, București, 1924; La hotarul dobrogean, Craiova, 1924; Surpriză, București, f.a.; Pacostea, București, 1924; Însăilări, Craiova, 1925
DONGOROZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286826_a_288155]
-
însă imaginile nu le amintesc pe acelea din volumele anterioare ori chiar pe ale altor poeți. Pe de altă parte, eufonia, răspunzând negreșit unei nevoi mnemotehnice, sfârșește prin a deveni mecanică. Aceeași cauză a impus, probabil, și recursul masiv la trama epică. Aproape impecabile în construcție, aducând eroi memorabili, baladele cuprinse în volum (Fata din Heliodaur, Zora, Dolores, Baldovin și Miralina ș.a.) aparțin unei alte vârste a literaturii române. Propria vrere și destinul au făcut ca, în ciuda talentului, C. să nu
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
manifestă un veritabil cult. Lucrările despre maestru au o valoare exclusiv documentară. C. reconstituie mai întâi, în volumul Pe urmele lui Gala Galaction (1982), călătoriile preotului și scriitorului în provinciile românești și în străinătate (Ungaria, Italia, Egipt, Muntele Athos etc.). Trama biografică a reconstituirii este ulterior dezvoltată și amănunțită într-o monografie, Gala Galaction (1989), îmbinând criteriul cronologic cu cel tematic. Prezentarea operei literare este descriptivă, adesea convențional lirică și (în absența simțului critic) dublată de admirația nediferențiată, nivelatoare. Informația istorico-literară
CUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286582_a_287911]
-
numeroasele cărți ce vor urma, într-un stil cursiv, de roman popular, ușor ironic, C. folosește toată recuzita genului, fără a renunța la predilecția din tinerețe pentru erotism și psihisme, căci, așa cum remarca Ion Vartic, în toate scrierile sale, „sub trama polițistă transpare interesul acut pentru analiza unor psihologii anxioase și a delirului halucinatoriu”. SCRIERI: Stanțe pentru nemurirea altora, Cernăuți, 1934; Vrăjitoarea, București, 1939; Casa cu neguri, București, 1946; Sfat cu făpturile basmului, București, 1955; La miezul nopții va cădea o
CONSTANTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286365_a_287694]
-
urmată de pedeapsă (personajul principal se numește Toma Toma), ratarea, boala, nebunia, înglobând și tema socială. La Răspântii și Arșița, continuarea celui dintâi, sunt romane eteroclite: simbolice, alegorice, poetice, realiste, sociale, cu ample dialoguri pe teme filosofice, ultimul cu o tramă polițistă. O anume fericire insistă asupra problemei cuplului și a libertății umane. Narațiunea, în genere fluentă, preia rețeta de succes a romanului anilor ’80, în speță pe cea a lui Marin Preda din Cel mai iubit dintre pământeni. SCRIERI: Planete
COSTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286447_a_287776]
-
tinerilor. Se simte aici și o influență venind dinspre literatura rusă, al cărei bun cunoscător era și din care a tradus (Saltâkov-Șcedrin, Gogol) sau a localizat (Nekrasov, Turgheniev, Garșin). Schițele din viața ocnașilor evadați, a contrabandiștilor sunt scrieri cu o tramă narativă simplă, dinamică, unde mișcarea și dialogul au întâietate. Viața țărănească îi solicită interesul în momentele ei de duritate și de manifestare violentă, ca în Sălbaticul, unde scena unei răzbunări atroce duce gândul la o scenă similară din O viață
CRASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286478_a_287807]