1,405 matches
-
mare spre teren în timpul atacurile navale. Dispozitivele au fost utilizate în acest mod în special în bătălia de la Noryang (anul 1598) din războiului Imjin. Hwacha era construit pentru a fi foarte bine supravegheat în timpul folosirii. După ce armata se întorcea în tranșee sau în tabără, soldații trebuiau să demonteze arma de asediu, plasând lansatorul în partea de sus. Hwacha semăna cu trebuchetele europene ca și mod de transport și trebuiau asamblate înainte de utilizare. Toate dispozitivele prezentau caracteristici similare iar matricea mobilă de
Hwacha () [Corola-website/Science/332485_a_333814]
-
din secolul al XIV-lea . În 1920, a fost înființată Comisia Cetății Kaunas, însărcinată cu administrarea cetății. Din cauza dezvoltării de noi tehnologii militare, reconstrucția ei a fost considerată o cheltuială prea mare și inutilă. Armamentul cetății a fost demontat, iar tranșeele umplute cu fier vechi. Unele secțiuni ale cetății au fost atribuite unor instituții civile, armata ocupând cazărmile fostei Divizii a XXVIII-a. Forturile VI și IX au fost utilizate ca penitenciare, iar în Fortul VII au fost instalate Arhivele Centrale
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
alți cartaginezi au fost luați prizonieri de-a lungul asediului. Romanii i-au învins pe cartaginezi și l-au forțat pe Hanno să se retragă. În noaptea de după lupta, Hannibal a reușit să scape din Agrigentu, cu mercenarii săi, umplând tranșeele romane cu paie din jurul orașului. În dimineață următoare, românii l-au urmărit pe Hannibal și pe garnizoană lui, și l-au atacat din spate. Dar s-au întors să preia controlul asupra orașului. Orașul a fost jefuit și 25 000
Primul Război Punic () [Corola-website/Science/317973_a_319302]
-
(n. 5 noiembrie 1942, Ploiești) este un matematician român de anvergură internațională, membru corespondent al Academiei Române din anul 2000. Este specialist în teoria grafurilor și combinatorică. Când m-am născut eu, tata era în tranșee la Stalingrad - deci condiții dramatice - și a primit o telegramă de la viitoarea mea nașă, Olimpia Constantinescu: "ești tatăl unui băiețel"; Mama nu știa dacă se mai întoarce. Cu puțin noroc s-a întors de pe front." provine dintr-o familie de
Ioan Tomescu () [Corola-website/Science/307098_a_308427]
-
punerea în practică a acestor „noi idei”. Înaltul Comandament francez era convins că victoria ar putea fi asigurată de apărarea unei linii a frontului așa cum fusese cea din 1914-1918. Pregătirea trupelor a fost bazată în special pe pregătirea luptei în tranșee și pe linii fortificate. În perioada septembrie 1939 - mai 1940 s-au făcut câteva exerciții de amploare redusă care vizau acțiunile mobile ale infanteriei. Forțele franceze din nord erau compuse din trei Grupuri de Armată. Grupurile de armată 2 și
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
pregătiri și pentru înaintarea pe 100 km până să ajungă la Linia Dyle. (În realitate, germanii au avut nevoie doar de patru zile). Armata II franceză urma în acest timp să formeze „pivotul” mișcării și să rămână pe poziții, în tranșee. Planificatorii aliați nu i-au acordat un tratament deosebit acestei armate, nici în ceea ce privește efectivele (5 divizii), nici în ceea privește armamentul antitanc sau antiaerian. Acestă armată urma să suporte atactul unei divizii blindate de elită germană la Sedan. Dintre cele
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
că li se confirmă prognoza cu privire la direcția de atac al germanilor. Gembloux se afla între Wavre și Namur, într-o zonă de câmpie întinsă, ideală pentru acțiunile tancurilor. Această regiune nu dispunea de fortificații aliate. Pentru ca să câștige timpul necesar săpării tranșeelor, René Prioux, comandantul Corpurilor de Cavalerie din cadrul Armatei I franceze a trimis două divizii ușoare mecanizate să oprească înaintarea tancurilor germane la Hannut, la este de Gembloux. Succesul acestei manevre ar fi asigurat o protecție îndepărtată pentru soldații Armatei I
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
niciodată trei purceluși. Primul dintre ei își construiește o casă de paie, cel de al doilea o casă din bețe, în vreme ce ultimul dintre ei și cel mai isteț o casă din piatră, superfortificată și apărată de tunuri și înconjurată de tranșee. Deși primii doi îl iau în derâdere pe purcelușul cel isteț, acesta îi avertizează că el se pregătește pentru a se apăra de lupul cel mare și rău care urmează să invadeze Porcmania. Bazându-se pe tratatul de pace pe
Blitz Wolf () [Corola-website/Science/328573_a_329902]
-
din loc în loc, avea construite bastioane, separată de „redan” de portul interior. Locotenentul colonel rus inginer Eduard Totleben, începuse foarte din vreme construirea fortificațiilor, înbunătățindu-le cu fiecare zi care trecea, până când a creat o rețea continuă, complexă de forturi și tranșee interconectate. La începutul lui octombrie 1854, Sevastopolul nu era însă fortăreață cu numeroase bastioane care avea să ajungă în cele din urmă, și chiar inginerul șef rus Todleben spunea mai târziu că, dacă aliații ar fi atacat imediat ce au debarcat
Bătălia de la Malahov () [Corola-website/Science/303322_a_304651]
-
și anexele sale și aliații aveau încredere în rezultatele atacului final. Pe 8 septembrie 1855, la amiază, trupele de sub comanda generalului Pierre Bosquet au năvălit la atac asupra Malahovului. Luptele au fost de o duritate extremă: fiecare cazemată și fiecare tranșee a fost cucerită, pierdută și recucerită de mai multe ori, dar francezii au exercitat o presiune continuă asupra apărătorilor, chiar și în condițiile în care britanicii au eșuat în atacul asupra redanului. Numeroșii soldați ruși îngrămădiți în tranșee și cazemate
Bătălia de la Malahov () [Corola-website/Science/303322_a_304651]
-
și fiecare tranșee a fost cucerită, pierdută și recucerită de mai multe ori, dar francezii au exercitat o presiune continuă asupra apărătorilor, chiar și în condițiile în care britanicii au eșuat în atacul asupra redanului. Numeroșii soldați ruși îngrămădiți în tranșee și cazemate au devenit victime ale bombardamentelor violente ale artileriei de asediu. Pe flancul stâng, pe partea opousă bastioanelor centrale, au avut loc mai multe lupte corp la corp sângeroase, în tot timpul zilei artileria secerând apărătorii ruși. Căderea Malhovului
Bătălia de la Malahov () [Corola-website/Science/303322_a_304651]
-
există două cuiburi de artilerie din Al doilea Război Mondial. În afluentul pârâului Feleag care curge de pe platoul ,Fundătura" , se poate vedea apă fierbând datorită gazului emanat din pământ. Totodată, într-o pădure din direcția satului Mureni, se pot oberva tranșee rămase din ultimul Război Mondial. Căminul cultural a fost construit în anii '50, cu o suprafață de aproximativ 200 m, școala fiind ridicată în aceeași perioadă. În sat există și singura moară din toată comună Vânători. În august 2014 a
Feleag, Mureș () [Corola-website/Science/300578_a_301907]
-
timp de 3 zile (29-31 august), obligându-i pe francezi să se retragă la Sedan. Între timp, prusacii înființaseră o Armată a 4-a, care s-a deplasat spre flancul sudic al Sedanului, în timp ce Armata a 3-a a săpat tranșee la nord de Sedan. La 1 septembrie 1870, prusacii au asediat orașul Sedan. La porțile lui se afla o forță de 200.000 de soldați prusaci sub comanda generalului Helmuth von Moltke. Mac-Mahon a fost foarte nehotărât, permițând germanilor să
Patrice de Mac-Mahon () [Corola-website/Science/321881_a_323210]
-
zona sudică a frontului Grupului se afla în apropierea orașului Bobruisk "Panzergrenadier-Division Feldherrnhalle", divizei de rezervă de blindate cu efectivele incomplete. Liniile relativ statice din Belarus le-a permis germanilor să construiască ample lucrări genistice de apărare, cu rețele de tranșee săpate pe adâncime de câțiva kilometri, apărate de câmpuri puternic minate. Operațiunea "Bagration" a început pe 22 iunie 1944 cu atacuri de tatonare a liniilor germane. Ofensiva principală a fost declanșată în dimineața zilei următoare odată cu începerea unui bombardament de
Operațiunea Bagration () [Corola-website/Science/310620_a_311949]
-
crescut foarte încet în perioada 1914-1917. La începutul anului 1916 Družina a fost reorganizată ca Regimentul 1 Pușcași Cehoslovac. Ca urmare a performanțelor militare ale soldaților cehoslovaci din Bătălia de la Zborov din iulie 1917, atunci când trupele cehoslovace au pătruns în tranșeele austriece, Guvernul Provizoriu Rus a acordat în sfârșit lui Masaryk și Consiliului Național Cehoslovac permisiunea de a recruta și de a mobiliza voluntari cehi și slovaci din lagărele de prizonieri. Mai târziu în acea vară, brigăzii cehoslovace i s-a
Tomáš Garrigue Masaryk () [Corola-website/Science/325821_a_327150]
-
dintre cojile proiectilelor descărcate de-a lungul pe jos. Deasupra lor puseseră mai multe proiectile nedescărcate îndreptate spre mare și acoperite cu explozivul scos din cele peste o sută de proiectile. Le-au dat foc și au fugit într-o tranșee de unde aveau de gând să vadă unde vor ateriza proiectilele în mare. După ce au așteptat un timp, constatând că nu explodează, o parte dintre băieți s-au dus să cerceteze ce se întâmplă cu dispozitivul lor, de nu funcționează. Momentul
Editura Destine Literare by George Sarry () [Corola-journal/Journalistic/85_a_468]
-
rupt în bucăți pe trei dintre ei, aflați mai aproape. Unul era Munteanu Gică, al doilea era Stroe Niculae. Numele celui de-al treilea, nu mi-l mai amintesc. Alții trei au fost foarte grav răniți, iar cei rămași în tranșee au fost șocați de ce putuseră vedea. Cu o zi înainte și eu fusesem acolo. Luam câte un proiectil, îl loveam pe marginea unui tun, având grijă să nu lovesc capul proiectilului, ca să nu explodeze. Cum îl slăbeam din coaja lui
Editura Destine Literare by George Sarry () [Corola-journal/Journalistic/85_a_468]
-
Ei au fost porecliți „Black Watch” („Garda Neagră”) și au fost folosiți la paza perimetrului. Lucrul la construcția întăriturilor din jurul perimetrului de al Mafekingului a început la 19 septembrie 1899; orașul avea să fie dotat cu o rețea extinsă de tranșee și poziții de artilerie. Președintele statului independent bur Republica Sud-Africană, Paul Kruger, a declarat război la 12 octombrie 1899. Din ordinele generalului Cronje, liniile de telegraf și cale ferată ale Mafekingului au fost întrerupte în aceeași zi, iar orașul a
Asediul Mafekingului () [Corola-website/Science/321909_a_323238]
-
pentru aceasta îi aparțin lui Baden-Powell și diversiunilor organizate de el. În jurul orașului s-au pus mine false în văzul burilor și spionilor lor din oraș, iar soldaților li s-au dat ordine să aibă grijă la sârma ghimpată din tranșee (sârmă ghimpată care de fapt nu exista); tunurile și un reflector (improvizat dintr-o o lampă cu acetilenă și cutii de conserve) au fost mutate prin oraș pentru a da impresia că sunt mai multe. Atelierele feroviare din Mafeking au
Asediul Mafekingului () [Corola-website/Science/321909_a_323238]
-
de ce Churchill a luptat în linia I: „Era cu Grenadier Guards, însetați la sediul batalionului. Le plăceau foarte mult ceaiul și laptele condensat, care nu îi plăceau în mod deosebit lui Winston, dar alcoolul era permis în lina I, în tranșee. Așa că i-a sugerat colonelului că ar vrea să vadă mai mult din război și să fie trimis în linia I. Această sugestie a fost mult lăudată de colonel, care considera că era o idee foarte bună.” Churchill a candidat
Winston Churchill () [Corola-website/Science/297866_a_299195]
-
de Aragon în același oraș între anii 1504-1506 și duce de Terranova, Montalto, Andría, Santángelo și Sessa. A reorganizat armata spaniolă în curs de dezvoltare și tacticile sale și a ajuns să fie cunoscut sub numele de "Tatăl războiului de tranșee". A fost admirat de către generația de conchistadori care i-au urmat și mulți oameni influenți au luptat sub el, cum ar fi tatăl lui Francisco Pizarro. S-a născut la Montilla, în ceea ce este acum provincia Cordoba, ca fiul mai
Gonzalo Fernández de Córdoba () [Corola-website/Science/329281_a_330610]
-
intrat pentru prima oară în luptă la Grebbeberg când două batalioane ale "322. Infanterie regiment" au intrat în luptă. Primul val al atacatorilor germani a fost respins cu pierderi serioase, dar al doilea val a reușit să fragmenteze pozițiile olandezilor, tranșeele cărora au fost cucerite după lupte grele. După aceasta, regimentul german a curățat toată zona spre vest, această acțiune fiind întârziată de mai multe puncte olandeze de rezistență. Germanii s-au retras pe seară, la fel cu batalioanele SS de
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
Linia Grebbe fără să fie reperată de artileria germană, reușind o dezangajare treptată de trupele inamice urmăritoare. Noua poziție ocupată pe frontul de est avea anumite neajunsuri: inundarea regiunilor joase nu fusese încheiată iar terasamentele și bermele necesare pentru întărirea tranșeelor săpate în turbă nu fuseseră construite. Astfel, apărătorii au trebuit să improvizeze pentru primirea unui număr mai mare de soldați. Forțele germane din IJsselmonde au început pregătirile pentru traversarea râului Maas și atacarea Rotterdamului, apărat de opt batalioane olandeze. Germanii
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
68e Division d'Infanterie", care ocupa canalul prin Zuid-Beveland și regimentul 224 al "60 Division d'Infanterie", au ocupat poziții în dreptul strâmtorii Sloe, care separa inslua Walcheren de Zuid-Beveland, în ciuda faptului că militarii nu aveau timp suficient să își sape tranșeele. Această mișcare a trupelor a împiedicat concentrarea eficientă a trupelor aliate, ceea ce le-a permis germanilor ca, în ciuda inferiorității numerice, să obțină o victorie ușoară împotriva unităților disparate. Pe 14 mai, germanii ocupaseră cea mai mare parte a Brabantului de
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
să-și declare vârsta de 18 ani, pentru a trece selecția și a evita exterminarea. A primit "matricola 78651" care i-a fost tatuată pe braț. Munca forțată consta în „descărcarea unor camioane de pietre enorme” și în „săparea de tranșee și nivelarea solului”. În iulie 1944, împreună cu mama și sora sa, a fost transferată la Bobrek, la circa cinci kilometri de Birkenau. Puțin înainte de eliberarea lagărului de la Auschwitz la 27 ianuarie 1945, germanii și-au dus prizonierii în marșul morții
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]